88 matches
-
500 m și o adâncime de circa 25 m (I.S.P.I.F., 1997). Pe versant, singurele aflorimente care pot fi examinate sunt cele din partea superioară a râpei menționate, care se prezintă ca un perete aproape vertical, jumătatea inferioară fiind acoperită de un deluviu format predominant din fragmente de roci. desprinse de-a lungul timpului. Secțiunea geologică la fruntea alunecării vechi începe la bază cu o serie de marne vinete peste care se așează un strat gros de calcare organogene între 2 și 4
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
și nisipurile menționate constituie roca de bază de vârstă sarmațiană, peste care se aș acoperitoare compusă dintrcalcare și gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud vest, dincolo de marginea platoului Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
gresii, alcătuind un platou care se dezvoltă spre sud, sud vest, dincolo de marginea platoului Versantul alunecat, este îmbrăcat la suprafață de un deluviu în general argilos, format prin degradarea marnelor, cuprinzând fragmente sau chiar blocuri mici de calcare. Sub acest deluviu, cu o grosime medie de 2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
2-3 m, se găsește roca de bază formată din marne vinete. La contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât prin roca de bază constituită din marne vinete, cât și prin formațiunea acoperitoare reprezentată printr un deluviu cu caracter argilos și care formează masa de pământ alunecat. Structura geologică arată că stratele de marne, având direcția est-vest, prezintă o înclinare de circa 5° spre sud, respectiv spre interiorul versantului, astfel încât temporizează formarea alunecărilor de teren, suprafața de
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
deplasare a alunecării, 500 m lungime pe latura estică și circa 1000 m pe latura vestică. Astfel, din punct de vedere al modului de deplasare, alunecarea de la Pârcovaci este de tip detrusiv-delapsiv indusă (I.S.P.I.F. Iași, 1997. Pe direcția de deplasare, deluviul de alunecare a suferit o comprimare datorită rezistenței opuse de baza versantului, precum și de malul stâng care a fost dislocat pe 100 125 m în zona centrală a alunecării, suprafața de alunecare trecând pe sub albia Bahluiului. Începând din amonte spre
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
comprimării, partea superioară a alunecării este foarte fracturată și mai ridicată decât relieful relativ stabil de pe margini, în timp ce în partea inferioară se pot observa ruperi pe cele două laturi și de a lungul bazei. În partea superioară a alunecării, deplasarea deluviului de alunecare a avut loc pe circa 26-30 m lungime, fapt pus în evidență de un drum situat la mijlocul alunecării, drum care a fost rupt și coborât în avale. Deplasarea părții inferioare a versantului este foarte mică, sub 5 m
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
1968). În lungul malurilor albiei minore a râului Bahlui, se produc intense procese de surpări. Ele sunt condiționate de existența unor strate acvifere bogate (ce își au originea în zona înaltă din vest), și datorită alunecărilor de teren ce împing deluviul de alunecare spre albia râului Bahlui, ca în zona Pârcovaci, în sudul orașului Hârlău, la Bădeni și Ceplenița. În urma acestor surpări ale malurilor, iau naștere mici trepte de albie minoră, cu altitudine de 1-2 m. În sectorul Cotnari, albia minoră
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Spre nord, relieful este reprezentat de interfluviile sculpturale ce formează cumpăna de apă dintre râul Bahlui și Miletin (Dealul La Bolovani, Dealul Secrierului, Dealul Roșu). Suprafața acestora este modelată de procese geomorfologice actuale latente ce evoluează sub pădure sau prezintă deluvii de alunecare recente pe areale reduse. Cele mai reprezentative alunecări de teren se întâlnesc pe versantul de vest al văii Bahluiului, în dreptul localității Pârcovaci, unde în decembrie 1996 s-a reactivat o alunecare de teren de mari proporții ce a
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
s-a schițat încă de la sfârșitul sarmațianului și începutul pliocenului. Este formată dintr-un microrelief cu fragmentare predominant deluroasă (Dealul Cotnari, Dealul Țiglaele lui Baltă, Dealul Cătălina, Dealul lui Vodă, etc.), cu versanți acoperiți în cea mai mare parte cu deluvii de alunecare și spălare. Aici plăcile dure lipsesc, substratul geologic fiind alcătuit din formațiuni argiloase cu intercalații de nisipuri și pietrișuri bine rulate. În plus, în construcția lor, apar și fragmente mai mari (bolovani și plăci rupte) de gresii și
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
pe dreapta Miletinului (la est de Iazu- Vechi, Șipote, sub D. Budu etc.) și destul de rare. Relieful denudațional este constituit din forme de sculptură specifică: cornișe de desprindere ale alunecărilor de teren, trepte de alunecare și sisteme de padine în cadrul deluviilor), acumulări sub formă de monticuli de alunecare și glacisuri coluviale groase, larg răspândite,care îmbracă baza versanților unor vâlcele (est de D.Coroleuca),racordează tronsoane ale versanților văii principale și ale afluenților cu șesurile (est de Iazu- Vechi,Chișcăreni etc.
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
mari de 5ș,fiind afectați de procese de ablație. Aceasta este mai extinsă la sud de Miletin, atingând însă stadii mai avansate la nordul său. În general, se asociază cu procese de eroziune liniară, afectând însă frecvent versanții acoperiți cu deluvii de alunecare vechi, neluați în cultură. Pentru anumite sectoare de versant reprezintă procesele cele mai caracteristice, precum versanții estici ai dealurilor Budu, Mitoc ș.a. Spălările se pot observa cel mai ușor primăvara și toamna, când solul este lipsit de vegetație
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
5 m. S-au executat de asemenea injecții de legătură între talpa barajului și roca de fundație, pe cca. 5 m adâncime. Pentru încastrarea structurii barajului în roca sănătoasă de fundare au fost necesare 28 mii mc. de săpături în deluvii și aluviuni, excavații grosiere și de finisaj. Punerea în operă a betonului s a facut cu două macarale turn (având capacitatea de ridicare de 2 to, la un braț de 15 m) care circulau pe o estacadă de lemn ridicată
Baraje din beton : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din beton by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/296_a_828]
-
devenit obositor, Am obosit să tot mor, Printre tăceri, printre șoapte; Doar cărarea mă cheamă mereu, Nici un gând nu-mi rămâne, Chiar și timpul calcă mai greu, Clipele sunt bătrâne, Ochii lor lunateci și goi, Pipăind printre stele, Câte-un deluviu, câte-un război, Ori uitările mele; Lumina zace pe lucruri bolnavă, E o pace slută în ape, Nici un glas nu încape, Nici un zeu nu e-n slavă
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/15319_a_16644]
-
021. *7 Conform NTLH - 022. *8 Se poate completă cu precizări: tipul măștii (beton, bitum), tipul etanșării (nucleu, ecran) etc. *9 La nivelul inferior al construcției barajului, indiferent de tipul constructiv; a nu se confundă cu acoperirea de aluviuni sau deluviu; în cazul lipsei de informații sau al îndoielii, după semnul de confirmare "x" se va trece și semnul "?". *10 În caz de necunoaștere se va trece semnul "?". *11 Incident: defecțiune minoră, remediabila fără scoaterea din exploatare; accident: defecțiune a cărei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142760_a_144089]
-
se notează căsuța următoare cu x; în caz negativ, se lasă necompletat. *5 Conform NTLH - 021. *6 Conform NTLH - 023 *7 La nivelul inferior al construcției barajului, indiferent de tipul constructiv; a nu se confundă cu acoperirea de aluviuni sau deluviu; în cazul lipsei de informații sau al îndoielii, după semnul de confirmare "x" se va trece și semnul "?". *8 În caz de necunoaștere se va trece semnul "?". *9 Accident: defecțiune a cărei remediere cere scoaterea temporară din exploatare; avarie: defecțiune
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142760_a_144089]
-
geotehnica, hidrogeologie) 1. *16) Conform ultimului studiu hidrologic; în cazul necunoașterii unor valori, în căsuțele corespunzătoare se va trece semnul "?". *17) La nivelul inferior al construcției barajului, indiferent de tipul constructiv; a nu se confundă cu acoperirea de aluviuni sau deluviu; în cazul lipsei de informații sau al îndoielii, după semnul de confirmare "x" se va trece și semnul " ?". 2. Date geotehnice Există studii geotehnice de specialitate accesibile acum ? DA NU DA NU Valorile au fost determinate prin teste și probe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/142856_a_144185]
-
un ochi". Intelectuali cu greutate, prin ciur și dârmon trecuți și mereu în picioare căzuți. Giganți ai experienței, atleți ai supraviețuirii. Acrobați ai salturilor de la mare înălțime fără plasă, dialecticieni neîntrecuți ai neantului, pe muzica de balalaică, supraviețuitori ai tuturor deluviilor. Cu ei odată să repetăm: "Cui de trecut îți vorbește, scoate-i ochii și-l orbește." Sau poate mai bine: Cine înainte cată, va-nota în ciocolată." Viața toată.
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
SV la vest de această culme, care contribuie la intensificarea vânturilor din N, N - NV și NV; apoi prezenței cuestelor care, în anumite sectoare micșorează intensitatea vânturilor și prezenței adăposturilor naturale de tip „hârtop”, la obârșii de torenți sau pe deluvii de alunecare. Lipsa stațiilor meteorologice în această parte a Podișului Central Moldovenesc, ca și înregistrările disparate ale datelor, fac dificilă caracterizarea stării climatice locale. Cu atât mai mult cu cât stația meteorologică de la Huși (de care regiunea studiată nu este
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Copou, Cârlig și Ciric (din nord) și lacuri. Apele curgătoare au o alimentare pluvionivală, precipitațiile contribuind cu peste 50% la scurgerea medie anuală, iar zăpezile cu 35%. Se adaugă alimentarea subterană (circa 15%) care provine din stratele acvifere din terase, deluvii și șesuri. Volumul de apă transportat de Bahlui și afluenți este mai mare primăvara datorită precipitațiilor și topirii zăpezilor. Vara, volumul de apă reprezintă circa 27% din media anuală, iarna 17% (datorită și aportului subteran), iar toamna râurile au cea
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
În ordine, fiecare cu importanța ei religioasă sau estetică recognoscibilă, ci ființele umane sufereau umilința inconsecvenței, a stilurilor confuze, a unei vieți Îndelungate cuprinzând mai multe vieți separate. De fapt Întreaga experiență a omenirii acoperea acum fiecare viață separată În deluviul ei. Făcând toate erele istoriei simultane. Constrângând persoana firavă la recepționare, la Înregistrare, privând-o din cauza volumului, a masei, a puterii de a conferi structură și intenție. În fine, aceea fusese prima vizită a lui Sammler În Tărâmul Sfânt. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
permanent, cu albii stabile. În cea de a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice ale formațiunilor diferă în funcție de natura rocilor de bază. Aceste formațiuni sunt acoperite de argile nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi variabile, în funcție de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi mari în zona I și scade către zonele II și III. Pantele longitudinale și transversale ale versanților sunt în general accentuate. Regimul hidrologic de tip torențial al apelor de suprafață este pus în evidență atât de prezența albiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
permanent, cu albii stabile. În cea de a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice ale formațiunilor diferă în funcție de natura rocilor de bază. Aceste formațiuni sunt acoperite de argile nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi variabile, în funcție de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi mari în zona I și scade către zonele II și III. Pantele longitudinale și transversale ale versanților sunt în general accentuate. Regimul hidrologic de tip torențial al apelor de suprafață este pus în evidență atât de prezența albiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
permanent, cu albii stabile. În cea de-a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice ale formațiunilor diferă în funcție de natura rocilor de bază. Aceste formațiuni sunt acoperite de argile nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi variabile, în funcție de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi mari în zona I și scade către zonele II și III. Pantele longitudinale și transversale ale versanților sunt în general accentuate. Regimul hidrologic de tip torențial al apelor de suprafață este pus în evidență atât de prezența albiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]
-
permanent, cu albii stabile. În cea de-a treia zonă de munte caracteristicile fizico-mecanice ale formațiunilor diferă în funcție de natura rocilor de bază. Aceste formațiuni sunt acoperite de argile nisipoase cu fragmente de rocă cu grosimi variabile, în funcție de panta transversală. Astfel, deluviul are grosimi mari în zona I și scade către zonele II și III. Pantele longitudinale și transversale ale versanților sunt în general accentuate. Regimul hidrologic de tip torențial al apelor de suprafață este pus în evidență atât de prezența albiilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/231106_a_232435]