32,003 matches
-
preferință editorială constantă. Abordând un gen literar foarte adesea pus sub semnul întrebării, fie de critici, fie chiar de către autori, Le Rider complică și mai mult lucrurile prin plasarea istoriei jurnalului în anii dificili și fascinanți ai modernității vieneze (1880-1938). Demersul său se desfășoară, așa cum ne-am obișnuit în cazul său, pe cel puțin două planuri: este unul teoretic - tratând cu problemele de fond ale genului - exact în măsura în care este și unul expozitiv, prin detalierea psihologiei, stilisticii și intenționalității jurnalelor avute în
Speciile jurnalului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14714_a_16039]
-
creștinismului ortodox. Monahismul pustiei și o întreagă tradiție a întoarcerii către propria interioritate, a intrării în sine pe drumul desfășurat de calea contemplației, sînt atent privite într-un discurs care se lasă cu greu încadrat unui gen precis. în principiu demersul propus de Locul călătorului e unul de hermeneutică religioasă, de decriptare a semnificaților spațiale, a topologiei construite în Răsăritul ortodox, dar autoarea pășește adesea în domenii învecinate, ca istoria religiilor și antropologia religioasă, alunecînd chiar către discursul de tip etnologic
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
Cu atît mai surprinzătoare ni se pare inițiativa unui autor maghiar de a-i dedica un "studiu afectiv" (cum se subintitulează, incitant, volumul lui Balázs Tibor), scris cu o doză considerabilă de empatie și cu o evidentă voluptate a erudiției. Demersul său hermeneutic se revendică de la principiile teoretice formulate de Gaston Bachelard (aspect care ar putea constitui și punctul vulnerabil al investigației), aplicate însă cu discernămînt de un autor suficient de abil pentru a recunoaște că "reveria lui A.E. Baconsky
O inițiativă binevenită by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/14712_a_16037]
-
toate monografiile incluse în colecția Dacia Educațional urmează aproximativ același mod de abordare analitică a scrierilor literare apărute în manuale și cartea domnului Gh. Glodeanu nu este o excepție din acest punct de vedere. Se vorbește despre operă în general, demersul critic se continuă cu o imersiune în opera-obiect de studiu, în cazul de față Noaptea de Sânziene a lui Mircea Eliade, și biografia se încheie cu menționarea altor viziuni critice asupra romanului supus disecării. Lucru evident (cu excepția analizei lui Marian
Critica și capodopera by Iulia Argint () [Corola-journal/Journalistic/14743_a_16068]
-
Grigurcu Analiza pe care Ion Pop o închină lui Gellu Naum reprezintă o expresivă reparație a ceea ce, la începutul dar și la mijlocul traiectului creator al acestuia, a fost respingerea adesea dură ori tăcerea defel amabilă, adică, așa cum spune exegetul, un demers "într-un fel de simetrie radical contrastantă". Să ne amintim că Nicolae Iorga găsea nimerit a consemna, la debutul poetului, în 1936, "încă un nebun", că Vladimir Streinu îl avertiza, în 1941, că nu va mai fi luat în seamă
Conștiința avangardei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14748_a_16073]
-
e explorat detaliat în manifestările sale mitologico - literare, fără a lipsi o tentă de critică psihanalitica. Singurele obiecții privind acest grupaj de eseuri ar fi că autoarea "derapează narativ" uneori și schițează analogii fără a le preciza rolul în derularea demersului critic. O obstinație - tot de factură pedagogica - de a recontextualiza evenimente ale istoriei culturii, marchează primul eseu (Istoria unei întâlniri: C.G. Jung - K. Kerényi), iar efortul de a populariza, intenția de a face cunoscuți publicului mai larg scriitori că Konrad
Eseul cu ochelarii by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14764_a_16089]
-
paranoic care și-a depus în safe-uri străine (poate și în "afaceri" peste hotare) fondurile adunate din comerțul cu arme, droguri și altele (între "altele", Securitatea "vindea" și "fete" prin baruri sau în fața hotelurilor). Dacă nu se înțelege acest demers fatidic, al orbirii față de fenomenul verigilor din "morțile de capre ale vecinilor", putem, din păcate, mâine - dacă nu azi -, să asistăm la prohodul unei țări în care se face "Recviemul Caprei".
Recviem pentru capra vecinului by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/14763_a_16088]
-
un luptător și care după '89 s-a trezit a nu fi avut resurse reale pentru așa ceva. Nu pot aprecia cât de dreaptă este aprecierea la adresa mijloacelor 'tehnice' ale scriitorilor dar dacă mă refer la mesaj, parcă aș subscrie acestui demers "obraznic" al tinerilor. Pentru că la o evaluare sinceră și crudă consider că literatura română din anii de comunism nu a oferit suficient pentru a hrăni conștiința publică. Și asta s-a văzut limpede din primele zile de libertate, de la 28
Generații by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/14841_a_16166]
-
a aruncat asupra ei?" Surprizele lui Fragonard, Secretul lui Rodin, Strategia lui Céline, Proust și experiența interioară, Nebunia Saint-Simon, Islamul sub voal, Montaigne, călătorul mascat, Misteriosul Voltaire, etc. - iată o înșiruire a numai câteva din titlurile care dau coerență acestui demers. Luptând cu morile de vânt, inversând decorurile, ridicând vălurile, Sollers reconstruiește statura umanismului provenit din antichitatea grecească. Și, într-adevăr, europeanul care elaborează sisteme, care demonstrează că în proiectul apropierii omului de ființă, limbajul joacă un rol determinant, care vizează
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
principiu a autorului: abia o dată cu respectivele invazii, programele educaționale încep să se cristalizeze și să-și afle o rezolvare autentică. Este momentul de la care autorul își începe cercetarea - moment convențional fixat în 476, o dată cu căderea Romei sub loviturile lui Odoacru. Demersurile sale se opresc chiar înaintea renașterii carolingiene, adică atunci când sistemul educațional medieval este deja constituit și funcționează. Se poate remarca, prin urmare, că Pierre Riché își alege ca obiect de studiu, într-o manieră declarat ambițioasă, o zonă albă de pe
Cultura la barbari by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14869_a_16194]
-
Gheorghe Grigurcu Și legendele au uneori cusururi. Șerban Cioculescu a intrat în legendă cu imaginea preponderentă a unui raționalist uscat, "voit antisubiectiv", excluzînd din componența actului critic "orice demers extralogic", oficiant al unei critici "de sistematică distanțare" față de obiect. Un gen de ascet al rațiunii de iluministă factură (nec plus ultra), căruia i-ar veni greu, dacă nu de-a dreptul cu neputință, a se apropia de poezie pe
Despre poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14848_a_16173]
-
Mitteleuropa periferiilor, este fundamentală pentru înțelegerea specificității culturale a Europei Centrale și pentru modul în care literatura română a fost influențată de această spiritualitate. Cornel Ungureanu pornește de la premisa - justă - că pentru a înțelege literatura română nu este necesar ca demersurile comparatiste să înceapă cu literatura engleză și franceză (așa cum se întîmplă cel mai adesea), ci cu cele din �imediata noastră apropiere". De aceea, el studiază cu folos rădăcinile central-europene ale literaturii scrise în Banat și recomandă chiar extinderea la scară
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
noastră apropiere". De aceea, el studiază cu folos rădăcinile central-europene ale literaturii scrise în Banat și recomandă chiar extinderea la scară națională a procedeului (punerea în relație, spre exemplu, a literaturii din Muntenia cu cea din Bulgaria). Un astfel de demers nu urmărește scopuri secesioniste (cum aberant continuă să se scrie în unele publicații), nici proclamarea unei eventuale superiorități a acestui tip de artisticitate față de cel promovat în celelalte regiuni istorice ale României. Miza explicită a acestui demers este aceea de
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
Un astfel de demers nu urmărește scopuri secesioniste (cum aberant continuă să se scrie în unele publicații), nici proclamarea unei eventuale superiorități a acestui tip de artisticitate față de cel promovat în celelalte regiuni istorice ale României. Miza explicită a acestui demers este aceea de a putea înțelege mai bine specificitatea literaturii produse în această zonă. Dacă pentru Milan Kundera Europa Centrală era un spațiu foarte bine conturat din punct de vedere religios, geografic și politic, pentru Cornel Ungureanu el se definește
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Poate părea destul de ciudată, la o primă vedere, trasarea unei paralele între destinele și operele celor doi întemeietori din titlu - unul al psihologiei analitice, celălalt al antroposofiei. Nici nu este, de altfel, un demers obișnuit, neexistând, până la autorul lucrării de față, decât prea puține și sumare apropieri ale antroposofilor de psihanaliză ori de psihologia analitică - și viceversa. Interesant este că Rudolf Steiner și Carl Gustav Jung ar fi avut unele premise, în epoca lor
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
Steiner vor fi avut grijă (fiecare la momentul și în contextele specifice) să precizeze cu strictețe că nici personalitatea lor culturală, nici teoriile lor nu trebuie preluate dogmatic, ci așezate întotdeauna sub semnul provizoratului și al revizuirilor critice de către urmași. Demersul lui Gerhard Wehr din această carte nu este așadar, printr-o frumoasă consecvență cu spiritul operelor maeștrilor săi, nici unul foarte transparent (deși e totuși foarte bine documentat), cât unul al intuiției și al racordurilor nu foarte evidente; și nici reverențios
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
consacrate unor aspecte din literatura română medievală - se bazează pe o lectură atentă a textelor, pe cercetarea manuscriselor, confruntarea edițiilor, dar sînt departe de a se restrînge numai la atît. Așa după cum sugerează și titlul (De nuptiis Mercurii et Philologiae), demersul hermeneutic îmbină erudiția filologică și sagacitatea analitică, într-o formulă care amintește de acea coniuctio elementorum din practicile alchimice. Ce a însemnat pentru cultura română tipărirea Bibliei de la București sau circulația cărților populare, care erau procedeele de construcție în povestirile
Farmecul discret al erudiției by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15316_a_16641]
-
neașteptată "permanență", coincidență de atitudine cu lumea noastră. Fiecare secțiune e precedată de un comentariu încercînd să fixeze fragmentele selectate în spațiul cultural care le-a dat naștere, dar și să traseze cadrul receptării, azi, a unor astfel de texte. Demersul este unul de tip New Historicism, cum autoarea lasă să se înțeleagă în introducere, fără a folosi totuși termenul: "...citite în litera, dar, mai ales, în spiritul lor, aceste îndreptare, tratate, coduri ne ajută să reconstituim fizionomia unei colectivități și
Șezi frumos... by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15313_a_16638]
-
jucat cu o teribilă putere de concentrare de Ulrich Tukur, e un om "normal", împovărat de crima la care asistă și la care participă, un om care se vrea "ochiul Domnului" în infern, un mesager al adevărului înnebunit de ineficiența demersurilor lui și încadrat, mereu, de un înger și de un diavol. Îngerul e un tînăr iezuit - jucat, tulburător, de Mathieu Kassovitz; rolul a fost jucat, pe vremuri, la Bulandra, de Ion Caramitru, cel care acum, în film, e tatăl acestui
Restul nu e tăcere by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15405_a_16730]
-
viața lui "un rol aproape magic". În 1937, după acuza de "scriitor pornograf" care-l va îndepărta de cursurile de la Universitate, cade în păcatul "hagiografiei", proiectînd editarea operelor lui Hasdeu în... "20 de volume mari". În final își recalibrează just demersul. Lui Nae Ionescu îi succedă în rolul de lider de opinie, de "ghid spiritual" al noii generații. La nici 30 de ani, după cum observă C. Noica "are îndeajuns trecut și prea mult viitor pentru a se îngrijora de opera sa
Martie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/15408_a_16733]
-
sigură a viabilității culturii, și argumentul ar suna liniștitor, dacă în condițiile vitrege de azi, pentru noi, el nu ar ascunde o conotație amară: dar și reduta de pe urmă." Caracterizare indirectă - mai este oare nevoie să precizăm? - a propriului său demers, constatarea lui Vitalie Ciobanu nu lasă nici o umbră de echivoc în ceea ce privește semnificația acestui "vals" trist. În alt loc autorul vorbește despre "lobotomizarea" înfăptuită de sovietici, de asasinarea memoriei istorice și subminarea identității naționale românești, pledează pentru gîndirea eliberată de clișee
(Con)texte by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15387_a_16712]
-
află decât un cadavru care le stă în cale. Dar acest cadavru a fost cândva viu, plin de putere și de succes. Cred că pentru noi, azi, este imperios necesar să-i privim adevăratul chip, chiar dacă prejudecățile "modernității" ne fac demersul nu prea comod. Mai mult, efortul nici măcar nu ar fi prea mare, nu trebuie să descifrăm rafturi întregi de tomuri indigeste, căci, deși într-o margine a lumii ortodoxe, medievalitatea noastră și-a construit propriul centru ordonator, desigur, după modelul
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
contururile unei Europe cu geografia variabilă în care se manifestă simultan două tendințe: una integratoare, care ar putea duce în cele din urmă la crearea unei noi identități europene și alta de redescoperire și cultivare a identităților naționale. Astfel schematizat, demersul autoarei pierde mult în ceea ce reprezintă una dintre calitățile aceste cărți și anume atenția la detaliu, la nuanță, consemnarea sfumaturilor, chiar și atunci când ne aflăm pe teritoriul arid al unor concepte. Și, în acest caz, exemplele sunt numeroase. Bunăoară, plecând
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
numai până în jur de 1945. Aș spune că acest capitol el singur conține și idei pentru o carte întreagă. Toate - sau aproape toate - numele importante ale literaturii noastre sunt implicate, majoritatea situându-se de partea inovației proustiene, văzută ca un demers prin care o paradigmă romanescă (cea balzaciană) este înlocuită printr-o alta. "Deosebit de semnificativ pentru atitudinea românilor față de literatura universală este faptul că Marcel Proust începe să fie amintit încă din 1920, într-o epocă în care nici în Franța
O cercetare biografică by Irina Mavrodin () [Corola-journal/Journalistic/15497_a_16822]
-
sine care impune respectul. Aș spune în încheiere că această carte intră într-o anumită tradiție, în cadrul căreia trebuie judecată. O tradiție contestată de mulți, dar care nu e mai puțin una dintre marile tradiții ale culturii europene: tipul de demers care privește cu melancolie evoluțiile contemporane a demarat o dată cu modernitatea și există numeroși autori, de la Spengler la Jung (Gegenwart und Zukunft), de la Huizinga (Im Schatten von Morgen)... Pînă la autori din altă categorie, romancieri ca Milan Kundera... Evident. După cum există
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]