449 matches
-
la ora 20:00. Un basm despre un duce detronat, devenit magicianul Prospero, și despre fiica lui, Miranda. O comedie a iluziilor, feerie, un text despre putere și răzbunare, Furtuna este, mai presus de orice interpretare, o piesă despre puterea demiurgică a artei și imaginației. Știința lui Prospero depășește legile oamenilor, controlează natura, stăpânește duhuri și provoacă iubirea în piesa lui William Shakespeare. O distribuție impresionantă, cu Ion Caramitru în rolul Prospero, într-o montare captivantă, cu ritmuri frenetice, umor și
Petreceți un weekend încântător la TNB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105811_a_107103]
-
omul de astăzi, „știindu-și zilele numărate, încearcă totuși să le înveșnicească cu patima deznădăjduită a celui fără apărare, a cărui moarte de tot nu este decât amânată“. El are o sete de concret, de posesie maximă, „are o tentație demiurgică și crede în întâietatea faptei, își caută mântuirea prin faptă, încearcă să-și organizeze viața de aici printr-o făptuire metodică și rațională“. În lupta lui după fericirea pământească, omul de astăzi a prefăcut lupta vieții într-o luptă după
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pustiul_si_pustiirea_s_stelian_gombos_1380196168.html [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]
-
alteori exclamativa, prin elemente ce țin de cultură tuturor timpurilor și popoarelor, si toate trecute prin inima reginei- POEZIA! Poetul crede cu toata ființă în CUVÂNT, îl simte cum simți o ființă cu toate ale vieții, crede în forță lui demiurgica, de aceea își asumă cu toată sinceritatea trăirii esențialul, micile și marile sensuri ale existenței.,, La echinocțiu smirna se preface în mucenița Nimfodora, sfântă, pe cumpene de vânt slăvesc ghindarul, din muritor sunt răspopit Cuvânt!Nu am murit! Nu am
METAFORA EVANGHELIA INIMII, DE THEODOR RĂPAN de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Dincolo_de_tacere_metafora_evanghelia_inimii_de_theodor_rapan.html [Corola-blog/BlogPost/344298_a_345627]
-
budist, de pildă, nutritor de Arbore-Șapte-Frunze (cu „certificare eliadescă“, indirectă, prin Maitreyi) -, deopotrivă, și sub pecetea numărului șapte, al zilelor sacrei săptămâni de Geneză, sunt puse și cele șapte poeme ale fiecărui ciclu, cu vectorizare - magie prin analogie - într-o demiurgică făptuire prin iubire profană până la îndumnezeire, prin iubire christianică, prin iubire-foton / iubire-lumină. Ea, eroina liric-mărțișoară, fără teamă de „brațele-ntunericului“ (mai mult ca sigur, sub edenicul măr înflorit), are și trăiri în spații oririce, într-un «somn viclean», ținându-și
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ by http://balabanesti.net/2014/03/21/emisferele-androginului-bisturiul-zeus-chirurgului-si-%e2%80%9ecantarea-cantarilor%e2%80%9c/ [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
ne-văz, ne-auz etc., iar pentru comunicare / se-comunicare („comunicarea sinelui“) folosind necuvântul (ne-Cuvântul). În Necuvintele, Nichita Stănescu se face primul receptor / „scrib“ de pe planetă al „spunerilor“ Omului-Fantă, primul interlocutor al Fant-Omului, angajându- se totodată în „captarea“ puterii demiurgice, „ca de geneză“, a verbelor acestuia, un fel de «laseri lingvistici», tăind realitatea, topind / străbătând «aura lucrurilor», «plutind prin întuneric și despărțind apele de lumină» (SOrd, I, 385) etc., după cum suntem și mai bine lămuriți în poemul Necuvinte, publicat în
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
de apă cu pești, // [...] / ...și s-o lase / tot mai pură și mai singură și mai pură, / până când se face din nou / întuneric», genune renăscătoare de „superior“ univers. Ne mai încredințează că este obsedat până și în somn de puterea demiurgică de la cuvinte / ne-Cuvinte, redeclanșatoare de cosmogeneze, știindu-se din Sfânta Evanghelie cea după Ioan că Dumnezeu-Cuvântul s-a făcut trup, că la început era Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu era Cuvântul, că toate prin El s-
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1387711268.html [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
Visul visat visează, Doamne, visul,/ Gândul gândit pe sine se gândește,/Eu voi muri cândva, pe românește/ Și-n locul tău voi scrie Necuprinsul.” - cf. Sonetul IX. Patru obsesii majore, ale sonetistului THEODOR RĂPAN: 1 - IUBIREA și FRUMUSEȚEA, ca factori DEMIURGICI (complementar!: „De tine azi sunt trist ca niciodată,/Zeița mea cu noaptea prinsă-n plete,/Izvoarele iubirii-mi țin de sete,/ Cum să te las splendorilor furată? - cf. Sonetul III) - ca și Petrarca, și THEODOR RĂPAN dezvoltă, în Poezia sa
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_botez_soteriologia_iu_adrian_botez_1389861602.html [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
cu noaptea prinsă-n plete,/Izvoarele iubirii-mi țin de sete,/ Cum să te las splendorilor furată? - cf. Sonetul III) - ca și Petrarca, și THEODOR RĂPAN dezvoltă, în Poezia sa, o adevărată teorie despre soteriologia Iubirii! 2 - CUVÂNTUL/LOGOS/NOMOS DEMIURGIC („Uși făr' de chei deschid cu gândul, mamă,/ Și-n temnița Cuvântului mi-e bine” - sau: „Privește-mă, Lumino, sunt divinul/ Pe care-l tulbură demult Cuvântul” - cf. Sonetul V), 3 - ARTA/ARTISTUL/ORFISMUL/ATITUDINEA HRISTICĂ - doar prin autojertfire, se
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_botez_soteriologia_iu_adrian_botez_1389861602.html [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
3 încifrează, de fapt, semnificația adâncă a reîmpăcării Dumnezeului-Demiurg, cu Omul, a Pământului (4) cu Cerul (3). și credem că nimănui nu-i poate scăpa dubla simbolizare numerologică a acestei soteriologii, din CONSTRUCȚIA SONETULUI: 1 - pe de o parte, RIGOAREA DEMIURGICĂ a celor 12 stihuri (ultimele două versuri ale sonetului marchează concluzia „morala”, verdictul divin, asupra fenomenalului/ „phainomenon-ului” din lume: sunt/trebuie să se facă evidente accentele definitive/implacabile, divin-vaticinare) - pe de alta: 2 - NUNTA-HIEROGAMIA, întru SFERA PLATONICIANĂ, dintre catrene și
SOTERIOLOGIA IUBIRII, IMN AL GLORIEI RE-TRĂIRII SINELUI ÎN UNIVERSUL CREAŢIEI PRIN IUBIRE DIVINĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Adrian_botez_soteriologia_iu_adrian_botez_1389861602.html [Corola-blog/BlogPost/342099_a_343428]
-
care pot fi verificate empiric șanț reale și fac sens. Toată gândirea metafizica decadenta trebuie deci îngropată în mormintele fără de cruce ale istoriei profane. Filozofia, știința și literatura trebuie să se oprească la hotarul realității imanente și empirice. Orice încercare demiurgica de extrapolare a frontierelor lumii vizibile riscă să ne ducă la rătăcire, la vis și iluzie pe tărâmul nedeslușit al neverosimilului. În epistemologie și logica nu este prea mult loc și pentru realitatea sacra. În lumea unde ne găsim formată
LUMEA ACEASTA INTRE TURNUL Editura Babel SI GLOSSOLALIA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1465917176.html [Corola-blog/BlogPost/385281_a_386610]
-
alte feluri încerc să-mi explic, să mă justific de ce cred numai în forța divină a lucrurilor, de ce argumentez ideea și din ea sursa teoriei conform căreia cuvântul și muzica lui ne sunt date prin har, prin grija și necesitatea demiurgică a ordinii de drept divin, celest, necunoscut și de nepătruns mie, semenilor, cutezătorilor. Departe de a fi un cercetător al domeniilor vaste ale artei, sunt un musician care nu-și explică decât accidental construcțiile geniilor artei sunetelor, le clasifică, le
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
la Eminescu, este, și el, cristic, mai exact, cu funcție baptismală: este Apa care cheamă Focul, sunt amprentele-vehemențe, ale închegării fenomenale, care-și cheamă primordiile - își cheamă Sinele-Foc, Entelehiile-Foc, pentru a reîntoarce lumea la Eden. Plânsul este ipostazierea tragismului ființei demiurgice: “De plânge Demiurgos, doar el aude plânsu-și”. “Apele plâng clar izvorând în fântâne” - apa care plânge are, ca efect al plânsului, izvorârea (deci, întoarcerea la Inepuizabila Puritate originară) și clarul-claritate (aici, adverbial), prin în-focare (chemare-regăsire a Focului-Iluminare): Revelația Fântânii. Fântâna
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
Plânsul interior, ca vehemență demiurgică-apocaliptică, întâlnește Râsul, cu aceeași dublă funcție: (I-119) “C-acel demon plânge, râde, neputând s-auză plânsu-și, / Că o vrea .. spre a se-nțelege în sfârșit pe sine însuși”. În definitiv, stare de plâns cosmic demiurgic este dorul nemărginit, care cheamă lumile-luminile în roiuri, din “sure văi de chaos”, ca pe lacrimile (și-roiuri) lui Demiurgos-cel-Ascuns - și care, plângând lumină, se exprimă. Întregul cosmosul este stare de plâns orfic, demiurgic-apocaliptic - într-o disimulare a formelor-de-apă (trecere-curgere
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
de Zidul-Munte; apar luminile-comete (capete pletoase, coifuri lucitoare) din zona sacră-codru; roiul, ca explozie a Stupului Divin, din care ies flăcările Focului Sacru-Albine: lănci, arcuri, nouri de aramă - se stârnește Vârtejul-vijelie, prinzând, în mijloc, Leul Solar care turbează (furor sacer, demiurgică); flamura-ramură verde se frânge, înlocuită de Creanga de Aur din mijlocul Vârtejului, care unește cer-pământ, într-o Apocalipsă și o Nouă Facere: “Pe pământ lor li se pare că se năruie tot cerul”; Mircea-Cavalerul Graalului și Călugărul (Ascetul, Omul-ritual, originar-simplu
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
principiilor, într-o apocatastază verbală (Zdrobiți... sfărmați... zvârliți în foc...”) c) în simultaneitate magică-mitică, se realizează apocatastaza ca act efectiv, ritualic: “Parisul (asimilat, cel puțin aici, Nordului esoteric) arde-n valuri, furtuna-n el se scaldă” (Foc și Vehemență - furtună demiurgică); “bulgării de granit” suiți (inițiere prin Munte) se vor transfigura plebeul proletar în Cavaler-Rege (cu “arme lucitoare” - fulgerul lui Thor), cușma frigiană în coroană esoterică-clopot; prin furor sacer, femeia chtoniană (vândută) devine Prostituata Sacră: Femeia (pluralizată) cu “ură și turbare
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
e vioaie, stă picior peste picior, / Ș-acel sec în judecata-i e cu duh și e frumos...”. Acest pasaj, ca orice pasaj de poezie eminesciană, are ermetismul său inițiatic. Femeia răspunde călugărește, “dorului demonic”: cu alte cuvinte, răspunde energiei demiurgice (dorul demonic, care cheamă lumile din “sure văi de chaos”), printr-o atitudine profund spiritualizată, adecvată energiei care o solicită, în câmpul Eros. Răspunde pe măsură: la atitudine puternic energizată (dor), prin atitudine puternic spiritualizată, prin asceză (călugărește). S-ar
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
de amor (să ne amintim cum suna versul Luceafărului: “Sub raza ochiului senin (...) Cu farmecul luminii reci” și “...ochii mari și minunați (...) Ca două patimi fără saț / Și pline de-ntuneric”). Crucea sexuală-demonică (“picior peste picior”) va transcende în Crucea Demiurgică - pentru că efectul în-crucișării este transgresarea secului în plin de duh fertil, frumos. “Instrumentul” transgresării este forța ei spirituală, de tip demiurgic: prin forța judecății (Spiritului), ea readuce craiul de pică în lumea sa victorioasă: Rege ocult, Mag-Ahman, în Vârful Muntelui
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
minunați (...) Ca două patimi fără saț / Și pline de-ntuneric”). Crucea sexuală-demonică (“picior peste picior”) va transcende în Crucea Demiurgică - pentru că efectul în-crucișării este transgresarea secului în plin de duh fertil, frumos. “Instrumentul” transgresării este forța ei spirituală, de tip demiurgic: prin forța judecății (Spiritului), ea readuce craiul de pică în lumea sa victorioasă: Rege ocult, Mag-Ahman, în Vârful Muntelui. Acesta este planul reacției pneumatice, re-edenizante (după cum afirmă Adrian Bucurescu, în articolul “Grădinile vrăjite”, din Mitologie română, nr. 204 al rev
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
și a creat încrederea de sine a omului în fața lui, în primul rând, și apoi în fața celuilalt, anticipând discursul ca adevăr materializat și nu o plăsmuire. Savantul lumii moderne citea omul prin știință și îi modela cu bunătate, de la distanța demiurgică, pornirile necontrolate. Eugen Coșeriu, omul-filosof al vorbirii, născut pe meleagurile românești din zona Bălți, conștientizase încă din anii fragedei sale tinereți că: Distincția dintre limbă și realitate nu este atât de ușoară cum ar părea și învălmășește, cu o frecvență
AGONIA LITERATULUI ŞI UZUL VALORILOR UMANE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Agonia_literatului_si_uzul_valorilor_umane.html [Corola-blog/BlogPost/366965_a_368294]
-
nu are chip, este aspațial, iar spiritul său, ieșind în afara timpului, se află într-un vid cosmogonic, unde „ vremea-ncearcă în zadar/ Din goluri a se naște” Atât de îndepărtat este de Hiperion, încât acolo unde pare că stăruie umbra demiurgică,„Nu e nimic și totuși e/ O sete care-l soarbe/ E un adânc asemena/ Uitării celei oarbe.” Hiperion este un răzvrătit, de două ori nefericit. Revolta lui este dublă: la început el se răzvrătește împotriva”greului negrei veșnicii”, dorindu
Ion Ionescu Bucovu: METAMORFOZELE „LUCEAFĂRULUI” EMINESCIAN (132 de ani de la apariţia poemului în ”Convorbiri Literare) by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-metamorfozele-luceafarului-eminescian-132-de-ani-de-la-aparitia-poemului-in-convorbiri-literare/ [Corola-blog/BlogPost/339405_a_340734]
-
preponderent demonica. Există însă și o cunoaștere sensibilă, o cunoaștere a inimii, paradisiacă și îngereasca. Ca să poată merge înainte lumea ar trebui să împace în sine aceste forme de cunoaștere. Una pentru că deocamdată ontologic fiind încă în stadiul de construcție demiurgica nu suntem atât de vinovați să ardem o veșnicie în iad, și alta pentru că nu suntem nici atât de vrednici să ne înălțam până la ceruri. Esență, sufletul libertății este adevărul. Cand adevărul este sacrificat pe eșafodul orb al veacului acestuia, pe
DESPRE ISPITA DE A TRAI DOAR CU PAINE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2113 din 13 octombrie 2016 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1476369404.html [Corola-blog/BlogPost/379234_a_380563]
-
să pară lipsită de adâncime): ,,Când scriam, nu aveam pe nimeni altcineva în mintea și inima mea. Nu am scris pentru oameni. Nu am scris nici pentru tine. Am scris pentru neant.” Hm. Ce-o fi vrând să însemne gestul - demiurgic? - de a scrie pentru neant ?!? Să frizeze, nemijlocit, legătura cu Divinitatea? Gândul, Pegas nărăvaș, ne fuge la versetele biblice: La început a fost Cuvântul. Și Cuvântul era la Dumnezeu. Cuvântul era Dumnezeu...” Așadar, întreaga Geneză - a Universului, a omului - s-
Cristina Mihaela BARBU sau… TAINA tainelor tăinuite în Poveste by http://uzp.org.ro/cristina-mihaela-barbu-sau-taina-tainelor-tainuite-in-poveste/ [Corola-blog/BlogPost/93938_a_95230]
-
care erau puse exclusiv pe seama dictatorului și mai târziu al perechii prezidențiale tiranice - era de fapt meritul intrinsec al efortului individual creator sau de echipă, pe care era agățată eticheta atotbiruitoare a "colectivismului”, adjudecat și confiscat însă de o “gândire demiurgică”, “clarvăzătoare” și “atoatesalvatoare” și care își nuanța o paternitate simplă, obiectivă și modestă și în vechiul local construit la mijlocul ultimului deceniu al secolului al XIX în care funcționează școala generală de astăzi. Să părăsim însă terenul tatonărilor teoretice în care
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xxi_.html [Corola-blog/BlogPost/356770_a_358099]
-
Articolele Autorului Frumoase și pline învățăminte, erau poveștile și legendele copilăriei mele. Învăluite într-un farmec aparte, în care, locurile și personajele, căpătau proporții epice, fie că erau eroi sau monștri, cu toții primeau în mintea mea tânără, însușiri și puteri demiurgice, sau demoniace, după caz. Seara, la focul bun, ce mirosea a rășină din lemne de brad, culcat de furtună sau trăznit de fulger, ciobanii și părinții mei se întreceau la spus povești sau legende auzite din bătrâni. Uneori, întâmplări ciudate
AMINTIRI DIN IERNI DE MULT TRECUTE (II). de ARON SANDRU în ediţia nr. 2170 din 09 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aron_sandru_1481256141.html [Corola-blog/BlogPost/376784_a_378113]
-
Și vaca, și măgarul, și coțofana, și câinele, și cormoranul, cu toții vor veni la festinul din noi!”; „Nu mă învrăjbiți nici cu soarele, nici cu luna! Nici cu alba hermină, nici cu hipopotamul cel credincios și răbdător...” Poetul are puteri demiurgice, atâta vreme cât poate schimba fața lumii. Ca un flamingo, este inițiatorul luminii: „Sub nimb de lacrimi berze șușotesc, șacali portocalii din tobă sună, antilopele din Dobrotești, pasărea Flamingo o cunună!”; „Și voi slăvi eternitatea cu gura toată și voi merge-n
EVANGHELIA TACERII de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Evanghelia_tacerii_nicoleta_milea_1327350119.html [Corola-blog/BlogPost/360347_a_361676]