26,976 matches
-
au susținut diligențele pe lângă diferiți reprezentanți diplomatici ai marilor puteri: comisarul francez Talleyrand pentru contele Walewski (fiul lui Napoleon I și al contesei Walewska)-ministrul de externe francez, Kamil-Bey, reprezentantul Porții, comisarul Banzi-împuternicitul Sardiniei, etc., ca se sprijine doleanțele și demnitatea românilor. Elanul clerului valah s-a întins cu repeziciune sub forma diferitelor broșuri tipărite și ziare răspândite poporului: „Predicatorul”, redactori fiind, Arhim. Dionisie Măldărescu și Ilie Benescu, profesori la Seminarul Teologic-București, „Românul” lui C. A. Rosetti, apelul pr. Grigorie Referendarul
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului O doamnă, de o frumusețe rară, Ce se află undeva, la noi în țară, A onorat, cu drag, invitația mea, De a o cunoaște, mai bine pe ea. Este o doamnă cu demnitate, Și cu multă perspicacitate, Are un mare talent de a scrie, Frumoase povești și poezie. Vă mulțumesc, distinsă doamnă, Că mi-ați oferit, în astă primăvară, Prilejul de a vă vedea și admira, Bucurându-mă că sunteți cineva. Vă ofer
PENTRU DVS. DISTINSĂ DOAMNĂ de ILIE POPESCU în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 by http://confluente.ro/ilie_popescu_1462354820.html [Corola-blog/BlogPost/376527_a_377856]
-
pentru a-l salva de la pieire, renăscându-l astfel ca un imperiu creștin ortodox nemuritor. Constantin cel Mare a avut o viață plină de dreptate, de suferință, de înțelepciune, de adevăr, de unitate, de bun strateg, de bună organizare, de demnitate și de iubire, ctitorindu-și imperiul său Dac pe arhitectura religioasă a unicului stil a Frumuseții Hristice Ultime. Marele Împărat Constantin, între toți monarhii pământului prototrac, Alexandru cel Mare, Teodosie cel Mare, Iustinian cel Mare, Heraclios, Ioniță Asan-Caloian, Basarab I
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
pământul pe care l-a învrednicit Dumnezeu să-l slujească. Asemeni Împăratului său absolut Hristos, a fost singurul împărat care a slujit poporul, nu l-a aservit, conducându-l biruitor spre menirea și împlinirea eshatologică. Împărăteasa ELENA este cinstită la demnitatea cerească întocmai cu Apostolii Domnului. Elena vine din seminția noastră dacică, fiind înzestrată de Dumnezeu cu o frumusețe nemărginită, o inteligență aleasă, o bunătate pe măsură și o virtute cerească-smerenia, calități suverane în care l-a crescut și l-a
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
Împărat al lumii. S-a căsătorit cu tânărul ofițer din armata imperială Constanțiu, pe care l-a urmat în multe campanii militare. Ascensiunea lui Constațiu la treapta de cezar l-a despărțit de Elena care, a acceptat cu o nobilă demnitate starea de fapt, dar Constanțiu a protejat-o permanent. Când Constantin a ajuns la rândul său cezar și-a luat mama alături de el, acordându-i după victoria împotriva lui Maxențiu din 312, titlul de Nobilissima Femina, iar după biruința împotriva
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
din 312, titlul de Nobilissima Femina, iar după biruința împotriva lui Liciniu din 324, Elena a devenit Augusta. Constantin i-a dăruit Mamei sale palatul de la Sessario, din Lateran, unde s-a dedicat în exclusivitate slujirii Mântuitorului prin credință, nădejde, demnitate, dragoste și filantropie. Împărăteasa Elena a restaurat lăcașurile de cult ale sfinților Marcelin și Petru din Roma, fosta catedrală din Bonn-Germania, Biserica Sfântului Gereon din Cologne, Biserica Sfântului Victor, orașul german Xanten, Mănăstirea împărătească-Vasilomonastiro din Cipru, Biserica Învierii de pe Golgota
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
România, în perioada regimului comunist, Ed. I.B.M. al B.O.R.; -Fabian Seiche, Martiri și mărturisitori din secolul XX-Închisorile comuniste din România, Ed. Agaton, Făgăraș-2010; -Radiografia Dreptei Românești-Gh. Buzatu, Corneliu Ciucanu, Cristian Sandache, Ed. F.F. Press, București-1996; -Cezarina Condurache, Chipuri ale Demnității Românești-Eroi ai neamului și sfinți ai închisorilor. Ed. Evdokimos-Fundația Profesor George Manu, București-2015; -Ilariu Dobridor, Decăderea Dogmelor-Cum au dizolvat evreii cultura europeană. Ed. Fronde, Alba Iulia-Paris-1999; -Ioana-Raluca Voicu-Arnăuțoiu, Luptătorii din Munți-Toma Arnăuțoiu-Grupul de la Nucșoara. Documente ale Anchetei, Procesului, Detenției. Ed.
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
aplicau tot felul de metode de maltratare fizică și morală, care mai de care mai abominabilă, convinși că ei sunt „stâlpii acestui regim”, nici mai mult nici mai puțin decât „eroii” care „ți-au sacrificat viața ca să apere liniștea și demnitatea de comunist”. Într-o a doua parte (Partea a II-a, Jurnalul movaliu), nepotul lui Babeel Bubuuia își rememorează relația cu securitatea și miliția, de a căror „atenție” n-a scăpat, chiar dacă nu s-a „bucurat” de „reeducare” în faimoasele
STATUILE DIN SUFLETUL NOSTRU de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1480871729.html [Corola-blog/BlogPost/369392_a_370721]
-
spiritul, cu harul, cu lumina, cu ruga și cu dăruirea să, slujind Faptele Mari ale Omului Mare într-o Dacie Mare, si îndemnându-ne pe noi Ucenicii lui să-l cinstim, să-l prețuim și să le continuăm permanent cu demnitate și onoare în Duhul Ortodoxiei strămoșești. Un alt fiu al Daciei Mari, scriitorul Ion Marin Almajăn l-a surprins pe Artur Silveștri îmbrățișat de Neam în aură de: „mare patriot și cărturar român, scriitor, filosof al culturii, editor și publicist
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
în felul ei, oricât de puțin semnificativ, căci important ar fi, până la urmă, că ele vor exista. Și mai mult ca sigur că vor face bine cuiva, cândva, într-un loc oarecare de pe Pământ”. (ibid. p. 27) Scoborâtor din zenitul demnității zamolxiene protostrăbune, Gabriel Artur Silvesti a reaprins prin suferință, jertfă și dăruirea să pentru cultul și cultură Neamului, flacăra în „Constelația Luceafărului”, în care să strălucească permanent și dumnezeiește Icoana României Tainice. Un fiu strălucit al Națiunii noastre, un trăitor
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
veșnicie afirmă: „Artur Silveștri a fost un om cu idei mari, o personalitate complexă, din stirpea marilor noștri enciclopediști, de tipul lui Hașdeu, Pârvan sau Eliade”. (Op. cît. p. 206) Torța spiritului, vehemență luptei pentru cinste, dreptate, creștinism, onoare, adevăr, demnitate și locul arhimeritoriu al Nației noastre în lumea Culturii ortodoxe universale, convingerea în puterea harului sfânt care nu i s-a luat Neamului drag, l-a angajat pe Românul Gabriel Artur Silveștri la o responsabilitate moral-religioasă prea înaltă, cât divinul
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
Nu întâmplător Artur era fascinat și mândru de acest Kogaion dac al nemuririi noastre. „Scrierile sale, mărturisește scriitoarea noastră româncă din Canada-Elena Buică, adevărate străfulgerări de idei cu înțelesuri adânci în care binele este înfrățit cu frumosul, impresionează și prin demnitatea mesajului. A fost un om profund religios. Religia a fost axa scrierilor și a vieții sale”. (ibid. p. 208) Eseista și poeta Maia Cristea-Vieru ne îndeamnă să-l îmbrățișam pe Artur Silveștri ca fiind: „a fost și va rămâne un
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
să nu aibă Tezaurul Izvoarelor sale scrise, chiar dacă nemurirea salășluia pururea în faptele mărețe ale Marilor Daci. Bunul Dumnezeu-Ziditorul a toate ne-a hărăzit că Neam o Aură specială, cu harismele ei divine, deosebite de alte nații și anume: Autoritatea demnității spiritului că apoteoza Domneasca, de a conduce, de a călăuzi, de a dobândi iubirea dumnezeiasca și de a o împărți tuturor. Nu aveam nevoie să devenim imperiu ca să o demonstrăm sau să o certificam în scris. Trebuia doar să ne
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
publice.” Semnatarii au afirmat că “CNA a transformat într-un “delict de opinie” o opinie legitimă privind modificarea Codului Penal în interesul politicienilor”, opinia contrară puterii ajungând “să fie sancționată mai dur decât atacuri la persoana care aduc gravă atingere demnității umane practicate în mod curent de televiziuni pro-guvernametale”. “Încercările de intimidare a jurnaliștilor și presei folosind instituții publice pot duce la inhibarea și cenzurarea opiniilor, cu consecințe nefaste asupra controlului public asupra acțiunii guvernamentale”, au arătat organizațiile semnatare. “O presă
Cinci organizaţii civice condamnă încercările de reducere la tăcere a jurnaliştilor nealiniaţi puterii by http://uzp.org.ro/cinci-organizatii-civice-condamna-incercarile-de-reducere-la-tacere-jurnalistilor-nealiniati-puterii/ [Corola-blog/BlogPost/93558_a_94850]
-
România. Astfel, respectul pe care îl avem pentru ei, ca personalități individuale, și pentru rolul istoric al familiei lor, este tălmăcit în respect pentru țara lor, cu toate beneficiile financiare pe care acest fapt le aduce. Pe scurt, ei sporesc demnitatea și prestigiul gliei lor. Neîndoios, fiecare națiune își decide propriul viitor. Dar noi, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, suntem fericiți să fim o monarhie.”. Astfel de tulburătoare alăturări de capitole înfățișează întreaga carte prin „două texte de Ioan-Luca Vlad și interviuri semnate de
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
totalmente superioritatea binelui pentru putere?! Cărțile scrise de către ASR Principele Radu al României sunt armonizate adevărului istoric, acurateței adevărului, consistenței descriptive, reprezentanței principiilor, faptelor, perspectivelor, direct din interiorul Familiei Regale a României. Sentimentul elocvent de iubire de țară, patriotismul, înțelepciunea, demnitatea, onoarea, spiritul de sacrificiu al Majestății Sale Regelui Mihai I sunt fundația pe care este așezată arhitectura cărții. Din aceste valori derivă constanta regală despre care Alteța Sa Regală Principele Radu al României afirmă că este diferită de „variabila politică”, „valabilă
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
Pentru România, Majestatea Sa Regele Mihai înseamnă victoria asupra divizării populației românești, din patrie și din lume, o curmare a haosului interior din oameni, un drum drept și sigur spre suprema armonie, o îndreptare a irealităților proliferate de securisto-comuniști, recâștigarea demnității în lume, reînvierea speranțelor. Invariabil, complet și necontroversat, patriotismul Majestății Sale Regelui, întreaga Sa viață, impun respectul tuturor, în orice colț din lume! În capitol reapare un fragment de prezentare a evenimentului „Garden Party” de la Palatul Elisabeta, din 10 Mai
„REGALITATEA, ASTĂZI”, ILUSTRAŢII ÎN CUVINTE, ALE ASR PRINCIPELUI RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1434354741.html [Corola-blog/BlogPost/379708_a_381037]
-
zile, Când m-au strâns în dinții sorții Triști lachei cu minți agile. Plânsul meu e plâns de fiară, Hăituită, fără vină, De pigmei ce vor să pară Suverani peste lumină. Plânsul meu e plânsul vostru, Neputințe strânse-n urlet, Demnități puse-n căpăstru, Iar atunci vă port în suflet. Și mă rog făr’ de 'ncetare: Cerne Doamne peste lume Pacea ca prin vechi altare, Bucuriile-n cutume. Fă din plânsul meu descântec, Psalm rescris cu jalea firii, De durere să
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
canonul unei zile,Când m-au strâns în dinții sorțiiTriști lachei cu minți agile.Plânsul meu e plâns de fiară,Hăituită, fără vină,De pigmei ce vor să parăSuverani peste lumină.Plânsul meu e plânsul vostru,Neputințe strânse-n urlet,Demnități puse-n căpăstru,Iar atunci vă port în suflet.Și mă rog făr’ de 'ncetare:Cerne Doamne peste lumePacea ca prin vechi altare,Bucuriile-n cutume.Fă din plânsul meu descântec,Psalm rescris cu jalea firii,De durere să mă
ANGELINA NĂDEJDE by http://confluente.ro/articole/angelina_n%C4%83dejde/canal [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
m-a numit idiot, așa, pe net, fără nici o jenă. Poate că și sunt. Dar să nu-mi spună. Mi-am amintit de o scenă din Cidul, parcă, sau din Ruy Blas, nu contează. Un nobil bătrân se apără cu demnitate. Bolnavii și bătrânii nu plac, se vaită, cobesc, Doamne iartă-mă. Suntem totuși efemeri. Ce ne agităm? Unde-i Nirvana? Nume frumos, de femeie. Iubirea nu te salvează de moarte, nici scrisul, dar te îmblânzesc, precum credința. Omul este un
MICROESEU DESPRE ARTĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/boris_mehr_1421993364.html [Corola-blog/BlogPost/370409_a_371738]
-
de relativ puțină vreme, adică de numai 17 ani!... De ce? Pentru că Părintele Arhimandrit Teofil Părăian s-a conturat și s-a identificat în mintea și în inima mea, prin câteva trăsături și calități distincte: - în primul rând caracterul, onoarea și demnitatea părintelui; după aceea cultura teologic - duhovnicească și nu numai, cu care a fost înzestrat datorită muncii și tenacității preacuvioșiei sale; luciditatea și spiritul său critic însoțit de foarte multă înțelegere și condescendență; pe urmă spiritul de disciplină, în primul rând
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT TEOFIL PĂRĂIAN, DE LA A CĂRUI TRECERE LA CELE VEŞNICE SE ÎMPLINESC ÎN ACESTE ZILE CINCI ANI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1414411563.html [Corola-blog/BlogPost/377911_a_379240]
-
Autor: Rodica Elena Lupu Publicat în: Ediția nr. 589 din 11 august 2012 Toate Articolele Autorului Până nu le dai oamenilor puterea nu le cunoști caracterul. Am plecat atunci în acel decembrie ’89 cu toții ca un fluviu al libertății, dreptății, demnității, adevărului, al condamnării a tot ce a fost robie și distrugere umană. Dar vremurile arată că apele acestui fluviu se despart. Un braț se limpezește, chiar dacă în lacrimi și dezamăgiri, iar celălalt braț curge lărgindu-se în mlaștini cărând cu
LA PRORĂ CEAŢĂ DENSĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/La_prora_ceata_densa_rodica_elena_lupu_1344708884.html [Corola-blog/BlogPost/360045_a_361374]
-
frică? De îndeplinirea legilor statului ucrainean, cetățeni loiali și plătitori de impozite ai căruia suntem? Urmează să fim mai îndrăzneți, să ne iubim mai mult, precum frații ruși și ucraineni, să știm să ne apărăm drepturile și să ne păstrăm demnitatea, ca să fim considerați oameni, stimați de cei de alături. Deci, Cupca e a 15-a localitate românească din regiune, în care Româna a obținut statut de limbă regională - după Tărăsăuți, Mahala, Boian, raionul Noua Suliță; Iordănești, Voloca, Oprișeni, Suceveni, Dimca
ŞI LA CUPCA LIMBA ROMÂNĂ-I O COMOARĂ INESTIMABILĂ – A OBŢINUT STATUT DE LIMBĂ REGIONALĂ by http://uzp.org.ro/si-la-cupca-limba-romana-i-o-comoara-inestimabila-a-obtinut-statut-de-limba-regionala/ [Corola-blog/BlogPost/93741_a_95033]
-
plin de sine, unde mai încape ceva bun în tine? • Tinerii rămân speranța generației viitoare, chiar după ce îmbătrânesc. • Asemuită cu aurul, tăcerea nu a fost niciodată plătită la valooarea sa naturală. • Cea mai fragilă insectă își duce greutățile vieții cu demnitate și curaj. • Viața este un soi de tractor care trece peste tine, fără să te ucidă. Doar te turtește ici-colo prin părțile esențiale • Știința gonește cu mii de cai putere, iar noi călărim pe o biată mârțoagă ------------------ Harry ROSS 10
GÂNDURI REBELE (10) – AFORISME (3) de HARRY ROSS în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 by http://confluente.ro/harry_ross_1439547264.html [Corola-blog/BlogPost/373244_a_374573]
-
se mutase cu el în Capitală. Și tată, și fiu renunțaseră la tot, vânduseră pământul și casa, când înțeleseseră că la sat era instaurată definitiv așa-zisa proprietate socialistă. Dar până în momentul ăsta, bunicul, ca și alți plugari, cunoscuse îngenunchierea demnității de om, de lucrător al pământului... Mira își aducea aminte, de parcă ar fi fost ieri, ce frământare, ce groază constituia pentru bunici predarea cotelor. Li se luau toate roadele, rămâneau flămânzi și datori până la recolta viitoare. Așa se întâmplase câtă
CAPITOLUL 2 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1447571738.html [Corola-blog/BlogPost/342853_a_344182]