111 matches
-
Patriei este deosebit de dezvoltată în Franța. Spre deosebire, de exemplu, de Statele Unite, care se recunosc în simbolurile masculine: faimosul vultur, Unchiul Șam etc. Doar statuia Libertății din New-York are figură feminină, dar tocmai pentru că vine din Franța. 82 Lucrările istoricilor, demografilor, sociologilor, memorialiștilor, scriitorilor atrag atenția asupra faptului că parizienii propriu-ziși sunt mult mai puțini decât locuitorii Parisului care se vreau parizieni. "Paris est composé d'une multitude de provinciaux et d'étrangers, sous lesquels disparaît le vrai Parisien (...). Naître à
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă a capitolului, rezervăm câteva rânduri unor noțiuni de bază utilizate în demografie: a) Populația<footnote Originea cuvântului populație trebuie căutată în latinescul populatio (devastare) sau
Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
În cadrul altor profesii sau discipline academice și printre aceștia se numărau personalități cunoscute și respectate ca Emil Racoviță, speolog de reputație mondială și pentru o perioadă președintele Academiei Române; Dimitrie Gusti, cel mai important sociolog al perioadei interbelice; Sabin Manuilă, marcant demograf interbelic; Simion Mehedinți; Alexandru Ștefănescu-Goangă și Iuliu Hațegan. Ultimii doi au fost și rectori ai Universității din Cluj În perioada interbelică. Două publicații lunare, Buletin Eugenic și Biopolitic (1927-1947) și Revista de Igienă Socială (1930-1944), difuzau cu precădere ideile eugeniste
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
număra și Aurel Voina, un specialist de renume În boli venerice și problema prostituției, care s-a alăturat Gărzii de Fier și a devenit activ În regimul legionar, În 1940. Sabin Manuilă, care a devenit mai târziu cel mai cunoscut demograf al României, era și el unul dintre discipolii lui Moldovan. Chiar dacă relațiile cu Moldovan au devenit tensionate la sfârșitul anilor ’30, publicațiile lui Manuilă reflectă respect pentru ideile mentorului său. Și soția sa, Veturia Manuilă, avea interese care includeau ideile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
președinte al Academiei Române, a deschis seria conferințelor cu o lucrare intitulată „Problema evoluției poporului român”. Lui i-au succedat numeroase nume celebre: sociologul Dimitrie Gusti; Constantin-Rădulescu Motru, unul dintre cei mai importanți filosofi români din perioada interbelică; geograful Simion Mehedinți; demograful Sabin Manuilă; Alexandru-Vaida Voevod, celebrul politician țărănist; Alexandru Tzigara-Samurcaș, unul dintre cei mai importanți etnografi ai momentului și mulți alți intelectuali de renume, toți specialiști de prim nivel În domeniile lor de expertiză și, În același timp, formatori de opinie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
atenție unor asemenea dinamici interne, și nici Oswald Spengler în Decline of the West, Mancur Olson în Decline of Nations, sau Paul Kennedy in The Rise and Fall of Great Powers 2. Dar importanța acestui proces nu a scăpat atenției demografilor, de exemplu J.C. Chesnais, în Le Crépuscule de l'Occident 3. Dimensiunea națiunilor și megaorașele Dintre cele 215 state națiune independente, doar 132 au o populație care depășește un milion de locuitori, și doar 125 de peste două milioane. În același timp
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
decât 20% din populația urbană a țării în 1999 (în coloana ultimă, în procente) Într-un asemenea caz, datorită taliei populației lor, orașele sunt numite "principale" (primate), un termen inventat de Mark Robinson în 1939 și folosit de urbaniști și demografi. Tabelul 3 Monocefalism urban (1-3) Oraș/țară Locuitori % Accra/Ghana 1,9 25,8 Addis Abeba/Etiopia 2,5 24,1 Alep/Siria 2,1 24,8 Amman/Iordania 1,4 28,9 Antananarivo/Madagascar 1,4 31,9 Asuncion
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
de protest urban au fost analizate în detaliu. Un studiu realizat de John Walton 8 a arătat că aceste mișcări nu au o determinare ideologică și revoluționare, ci sunt mai degrabă sporadice, fiind mai curând răzmerițe decât revolte de masă. Demografii și economiștii au formulat o întrebare complementară, și anume "de ce anume milioane de oameni migrează?". Foarte adesea, răspunsul la această întrebare a fost formulat dintr-o perspectivă monodisciplinară. Dacă în megaorașe condițiile de viață ar fi mai proaste decât în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
bine delimitat al comunității sociale locale și s-a împletit cu acesta în conștiința lor colectivă. Apariția comunităților virtuale religioase a provocat această reprezentare a lumii religioase, având potențialul de a modifica ireversibil sensurile tradiționale ale comunității religioase (Campbell, 2006). Demograful George Barna (apud Larsen, 2001) considera că, în cele din urmă, Internetul va schimba în mod fundamental natura închinării în rândul creștinilor. El anticipa faptul că, într-o decadă, milioane de indivizi care nu aparțin vreunei comunități religioase vor practica
by Zenobia Niculiţă [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
Baudelot, L'École capitaliste en France, Maspero, 1973. 3 G. Collard, E. Martial, L'Étrange Affaire Alègre, Rocher, 2005, p. 185. Despre "petițiile" în legătură cu moravurile "morale" ale acestei "atât de mici lumi" universitare, cf. aceea care l-a vizat pe demograful Hervé Le Bras, pentru hărțuire sexuală, în Le Monde. 4 C. Fourier, Nouveau Monde industriel, 1848, p. 157. Cf. și P. Tacussel, Charles Fourier. Le Jeu des passions, Paris, 2000. 5 Citat de Chestov, Kierkegaard et la philosophie existentielle, p.
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
nouă zecimi dintre ei fiind concentrați pe axa mediană dens populată”. Dar, să nu ne mai grăbim să subscriem la tot ceea ce incumbă această apreciere, chiar dacă în spatele demonstrației se află un amplu excurs istorico-istoriografic, o dificilă muncă de statistician, de demograf, urmărind să releve cât mai veridic revoluția intelectuală a timpului. Căci, lămurite abia în ultimele decenii, conceptele istorico-geografice, precum Europa de Sud-Est și Europa Est-Centrală, ne dezvăluie nuanțe puțin percepute de istoriografia contemporană. Aceste părți de continent ne înfățișează o
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vor forma și vor acționa identitățile și loialitățile de mâine" (Hohenberg, Lees, 1995: VI). Apariția orașelor produce o scindare a populației în urbană și rurală, cea dintâi crescând în raport cu cealaltă. Prin procesul migrării rural-urban, populația rurală este ea însăși influențată. Demografii estimează că populația Europei a crescut în perioada 1000-1350, mai puțin în perioada 1450-1650, cunoscând o creștere explozivă după 1750. Ca întotdeauna, presiunea acestui factor morfologic a trebuit să fie suportată de sistemul social și de cel economic. "Comunitățile urbane
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
cu 1946, cu siguranță a constituit un factor (puternic dar provizoriu) de reîntinerire, pe care unii vor să îl vadă ca pe o simplă paranteză istorică (Daguet, 1995 și 1996). Fenomenul s-a manifestat începând cu 1946. În acel timp, demografii, economiștii și sociologii, traumatizați fără îndoială de lipsa nașterilor din anii 1930, nu au prevăzut venirea unui asemenea eveniment (Daric, 1948). Pentru a ne menține la situația din Franța, natalitatea a crescut brusc până la 20 ‰ la început, pentru a se
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
în luptă, ținând de o populație masculină aflată, în general, în plină perioadă de fertilitate, trebuie să le adăugăm deficitul de nașteri cauzat de decesele din 1914-1918, estimat de asemenea la 1,5 milioane de persoane (efect de ecou, spun demografii). Astfel, fără războiul din 1914-1918, Franța ar fi putut probabil să numere două sau trei milioane de "nativi" în plus pe la 1930... Apoi a survenit marea criză internațională din 1929. Aceasta a provocat o destabilizare (creșterea șomajului de o amploare
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
și analiză. Natura și măsurarea îmbătrânirii "E preferabil să ai o populație tânără în fața unor figuri îmbătrânite decât invers. Tinerețea oamenilor își poate schimba natura, dar reciproca este în afara discuției" (Sauvy, 1963, tomul 1, p. 49). Această remarcă a marelui demograf francez este deosebit de penetrantă. Într-adevăr, nu ne e indiferent să știm, din perspectiva numeroaselor probleme ale societății, dacă o populație este mai degrabă tânără sau mai degrabă în vârstă; la fel, contează să cunoști în fiecare clipă direcțiile generale
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
care este asimilată unei mărfi oarecare. Valoarea muncă determină valoarea mărfurilor și pe cea a factorului muncă. Totuși, meritul autorilor este de a uni factorii demografici și economici pentru o descriere globală a dinamicii economice. Succesorii lor le vor abandona demografilor dinamica populațiilor ca să se concentreze asupra dinamicii economice admițând exogenitatea factorului demografic și va trebui să se aștepte Noua școală clasică a secolului al XX-lea pentru a regăsi unele din învățămintele lor. Modelele tradiționale de creștere după tranziție Modelele
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
același timp vârsta medie, populația imigrată fiind în general tânără; să ridice rata fertilității naționale, imigrația venind în general din țări mai puțin dezvoltate, unde nivelul de fertilitate este ridicat. Acest raționament nu este totuși sigur. Pe de o parte, demografii au putut constata o convergență, pe termen mai mult sau mai puțin lung, între comportamentul de fertilitate al populațiilor străine și cel al populației gazdă. Pe de altă parte, imigranții contribuie și ei, în cele din urmă, la îmbătrânirea populației
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
este numai o ființă biologică, el mai este și o "ființă socială". Indicatorii tradiționali de îmbătrânire a populației (vârstă medie, vârstă mediană, ponderea celor ce depășesc 60 de ani, raportul numărului de persoane în vârstă față de cele tinere), utilizați de demografi pentru realizarea proiecțiilor privind îmbătrânirea unei populații, fixează reprezentarea bătrâneții. Or, pentru stabilirea unei corelări între cheltuielile de sănătate și îmbătrânirea unei populații, trebuie ca aceasta din urmă să fie cunoscută în mod corect. Evoluție semantică și reprezentare socială Expresiile
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Nu vom face nici o speculație în legătură cu asemănarea celor două perioade dar similitudinile demografice ne pun pe gânduri. Ce au comun cele două momente încât populația fertilă intră în convulsie demografică. Este o chestiune pe care am discutat-o și cu demograful american Steve Cutler, de la care am primit o explicație interesantă asupra căreia nu voi stărui aici. În fine, a treia caracteristică a piramidelor se referă la relativa asimetrie a celei rurale care atestă câteva trăsături: secțiunea masculină a piramidei pare
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dintre dimensiunile care dau măsura și fațada acestor politici antiruraliste. REGIUNILE DE DEZVOLTARE ȘI DEMOGRAFIA RURALĂ. FERTILITATEA. PUTERILE MORALE ÎN RURAL ȘI ÎN URBAN: UN DECLIN CU DOUĂ VITEZE EMBED PowerPoint.Slide.8 Disparitățile speranței de viață în mediul rural Demografii definesc „speranța de viață” prin scăderea mortalității pe generații și, astfel, calculează o „speranță a vieții la naștere”, care, în 2000 (pentru România), era de 70 de ani la bărbați și de 74 de ani la femei. În ceea ce ne
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
deci, datele din „teren”. Între 1990 și 1999, numărul de născuți vii a fost în România „cu 1,3 milioane mai mic decât cel care ar fi rezultat din constanța fertilității pe vârste la nivelul anului 1989”. Și mai departe, demograful se întreabă: „Cu ce ar fi fost și este mai benefică, în contextul economic de după 1989, divizarea «sărăciei» la 23,5 milioane locuitori în loc de 22,5 - câți suntem azi? Răspunsul nu poate fi expediat prin slogane ori lozinci populiste, adaugă
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
se întreabă: „Cu ce ar fi fost și este mai benefică, în contextul economic de după 1989, divizarea «sărăciei» la 23,5 milioane locuitori în loc de 22,5 - câți suntem azi? Răspunsul nu poate fi expediat prin slogane ori lozinci populiste, adaugă demograful. Am putea chiar afirma că reducerea natalității și impactul ei asupra numărului populației tinere au redus dimensiunea unor costuri pe care le suportă familia și societatea pentru sarcină, maternitate, nașterea și creșterea copiilor, inclusiv educație”. Silogismul este tipic pentru strategia
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
indiferentă la timpul de mâine al familiei și al „neamului” (stirpei), inabilă să se bucure de copii, complet inabilă să treacă sentimentul timpului în manifestări ce pot aduce propagarea spirituală a ființei (deci, a comunității). Această populație, care, în vederile demografului este mai bogată cu procentul sărăciei diminuate la proporția celor 1,3 milioane nenăscuți, este, în realitate, mai săracă sufletește, etalând puteri sufletești diminuate la proporția celor 1,3 de milioane nenăscuți (pentru care n-a mai avut resurse sufletești
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
mai avut puterea să-i primească, întorcându-le spatele). Prin urmare, femeile au o putere sufletească diminuată cu proporția celor 1,3 milioane de nenăscuți, încât putem spune că populația aceasta e mai săracă sufletește chiar dacă e mai bogată economic. Demograful adaugă: „Nu poate fi omisă nici ameliorarea sensibilă a stării de sănătate a femeii prin acces la contracepție și întreruperea cursului sarcinii nedorite. Evoluția speranței de viață la naștere și a mortalității materne sunt elocvente în acest sens”. Din studiile
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
a stării de sănătate a femeii prin acces la contracepție și întreruperea cursului sarcinii nedorite. Evoluția speranței de viață la naștere și a mortalității materne sunt elocvente în acest sens”. Din studiile efectuate de către profesorul Vasile Ghețău, cel mai important demograf al României la ceasul de față, reiese că în ultimii 3-4 ani, rata fertilității în România atestă o relativă stabilitate, ba chiar un ușor reviriment între anii 1997 și 1998. Și aceasta, într-un context economic și social în deteriorare
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]