106 matches
-
a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă a capitolului, rezervăm câteva rânduri unor noțiuni de bază utilizate în demografie: a) Populația<footnote Originea cuvântului populație trebuie căutată în latinescul populatio (devastare) sau
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
statul neavând decât o funcție reglatoare. 17 Nu există un set universal de indicatori ai sistemului educațional, ci distincte: economiștii consideră educația ca un tip de investiție ce conduce la anumite rate individuale sau sociale de revenire; sociologii, pedagogii, psihologii, demografii disting între indicatori ai dezvoltării sistemului și cei ai dezvoltării personale (cf. L. Vlăsceanu). 18 Principiul subsidiarității a atins o relevanță deosebită în dezbaterile organizate la nivelul Uniunii Europene alături de principiul proporționalității care prevede că între cele patru nivele (european
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
creșterea populației. Această tristă concluzie este numai o latură a acestei povești despre populație. Populația este formată ca urmare a fenomenelor de fertilitate, mortalitate și migrație. Deoarece fiecare din aceste procese este în mod remarcabil influențat de cultură, antropologii și demografii pot colabora efectiv pentru a înțelege mai bine toate aceste aspecte, deși cele două discipline diferă foarte mult prin metodele pe care le aplică. Demografia, știința care se ocupă de studiul populațiilor umane, presupune colectarea și analiza statistică a informațiilor
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
antropologi. Aceste comunități se găsesc deseori în regiuni foarte izolate (primitive ca dezvoltare atunci când sunt studiate de paleodemografi). Datele pot fi incomplete pentru că oamenii pot să nu-și cunoască propria vârstă sau pentru că nu există înregistrări scrise ale evenimentelor. Antropologii demografi pot folosi tehnici care să-i ajute să facă față acestor lacune în informații. Așa cum antropologia trebuie să împrumute metode din demografie, demografia își ia din antropologie informațiile pe care le poate furniza munca de teren intensivă despre procesul decizional
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
județelor din principat, cu excepția Craiovei, unde încă mai bântuia cu oarecare intensitate; diplomatul își anunța, de asemenea, apropiata reîntoarcere la București 123. Capitala plătise un greu tribut molimei. Folosind unele izvoare interne 124 - a căror estimare ni se pare inferioară - demograful Louis Roman a stabilit următoarea statistică a letalității în București 125: Analistul Grigore Andronescu a notat cu minuțiozitate, în însemnările sale memorialistice, numele unor decedați din Capitală, victime ale molimei. Prima consemnare privește moartea, la 15/27 iulie 126, a
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
în tot principatul și mai ales "în șes pe marginea Dunării, ea se stinse cu totul pe la sfârșitul lui octombrie. Mortalitatea se urcă la 11 670 de suflete, într-o populație de două milioane de locuitori"132. Din tabelul alcătuit de demograful Louis Roman rezultă următoarele pierderi de vieți în Țara Românească în timpul epidemiei: Corectând subînregistrările vremii (vezi tabelul A), autorul deduce că, în 1831, și-au găsit sfârșitul circa 1,40% din fondul demic total al Țării Românești, diferențele fiind însă
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Urbanism, Programe Locale privind Habitatul, ale unor conferințe intercomunale privind condițiile locuirii etc. Sunt monitorizate diferitele strategii adoptate recent și incidența ultimelor legi în domeniu 259. În ce oraș trăim? Oamenii s-au stabilit în comunități teritoriale rurale și urbane. Demografii ne spun că în 2000, pentru prima dată în istorie, jumătate din populația globului trăiește în orașe. Suntem în era orașelor 260, iar populația urbană din întreaga lume va crește până în 2030 la 4,98 miliarde de locuitori, deci circa
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
geografic respectiv și oamenii care l-au locuit de-a lungul vremii. Specialiștii implicați în acest studiu sunt, în primul rînd, lingviștii, pregătiți să „devoaleze“ istoria cuvintelor implicate în procesul devenirii numelor de locuri, dar și geografii, istoricii, etnologii, sociologii, demografii etc., în a căror sarcină și competență stă descoperirea amănuntelor sociogeografice care au determinat sau au facilitat folosirea cuvintelor respective pentru denominarea topicului în cauză. Așadar, toponimia (sau topomastica), disciplină lingvistică avînd ca obiect studiul numelor de locuri, este un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
explozii epidemice devastau colectivități Întregi. Este suficient să amintim epidemia de ciumă de la 1238 care a decimat ⅓ din populația Europei pentru a ilustra efectul dezastruos al infecțiilor cu extindere În masă asupra evoluției demografice. Pe bună dreptate, În opinia multor demografi, acești 2 factori (resursele și epidemiile) prin pârghia mortalității, au operat decisiv În vechiul regim demografic. De altfel nu Întâmplător “sindromul Înapoierii” ce domina vechiul regim demografic include În ecuația sa acești 2 factori: resurse insuficiente și cunoștințe puține = existență
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
care se trece de la “vechiul regim demografic” (mortalitate mare, natalitate mare, durata medie de viață și speranța de viață la naștere mică) la “regimul demografic modern” (mortalitate mică, natalitate mică, durata medie și speranța de viață crescută), cunoscută În lumea demografilor și sub denumirea generică de revoluție demografică. Această perioadă de timp este variabilă În funcție de modelul tranziției și momentul debutului ei. Esența tranziției demografice rezidă de fapt În trecerea de la vechiul echilibru demografic caracteristic vechiului regim (care consta În mortalitate crescută
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
născut; crearea unei rețele medico-sanitare cu specializare În domeniul ocrotirii sănătății copilului formate din: medic, asistentă pediatră și asistentă de ocrotire, rețea care opera În egală măsură În urban ca și În rural după un protocol extrem de riguros. Părerea unor demografi că medicina și științele medicale În general nu ar fi contribuit decisiv la ameliorarea principalilor indicatori demografici (durata medie de viață și speranța de viață la naștere, mortalitatea generală și infantilă, sporul natural) este cel puțin hazardată și total nerealistă
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
a insista asupra aspectelor istorice legate de apariția demografiei ca știință, precum și a termenului de demografie, trebuie totuși evidențiat faptul că acesta a fost folosit pentru prima dată în lucrarea Eléments de statistique humaine ou démographie comparée (Paris, 1855) de către demograful și statisticianul Achille Guillard, după care „demografia descrie masele cu ajutorul numerelor...” În această parte introductivă a capitolului, rezervăm câteva rânduri unor noțiuni de bază utilizate în demografie: a) Populația<footnote Originea cuvântului populație trebuie căutată în latinescul populatio (devastare) sau
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
fixa închiderea unei culturi sau a unui teren. O anchetă nu se reduce la descrierea a ceea ce se petrece în locul unde ea este fixată; ea n-ar putea lua în calcul determinările exterioare, studiate adesea de alți specialiști ca geografi, demografi, istorici, lingviști, psihologi etc. Capitolul IV Lectura Dacă suntem de acord să recunoaștem că științele sociale nu se pot evalua cu criteriile de verificare sau de respingere aplicate științelor experimentale, problema adevărului se pune totuși și tocmai de aceea antropologia
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
în iarna 1932-1933, o foamete care va face între 4 și 5 milioane de victime, mai ales în Ucraina, în Kuban și în regiunea Donului. Bilanțul demografic este atât de catastrofal încât, în 1937, Stalin va ordona să fie împușcați demografii: recensământul efectuat de ei evidenția un enorm deficit de populație, între 15 și 16 milioane. în afară de aceasta, aproape 20 de milioane au fugit de la sat. Unii istorici consideră că, de fapt, colectivizarea a dus la un genocid de clasă. Catastrofa
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
puteri discreționare, însoțit de sute de cadre rusești. Skripnik se sinucide, și mii de comuniști ucrainieni sunt epurați. Dat fiind secretul absolut impus de Stalin și de succesorii săi asupra foametei din acei ani, bilanțul exact este greu de stabilit. Demografii cei mai prudenți dau cifrele de 2.600.000 morți de foame, 1.100.000 deficit al nașterilor și un milion de deportați. Dar specialiștii ucrainieni estimează numărul victimelor la 4 sau 5 milioane și vorbesc de genocid. A se
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
atenție unor asemenea dinamici interne, și nici Oswald Spengler în Decline of the West, Mancur Olson în Decline of Nations, sau Paul Kennedy in The Rise and Fall of Great Powers 2. Dar importanța acestui proces nu a scăpat atenției demografilor, de exemplu J.C. Chesnais, în Le Crépuscule de l'Occident 3. Dimensiunea națiunilor și megaorașele Dintre cele 215 state națiune independente, doar 132 au o populație care depășește un milion de locuitori, și doar 125 de peste două milioane. În același timp
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
decât 20% din populația urbană a țării în 1999 (în coloana ultimă, în procente) Într-un asemenea caz, datorită taliei populației lor, orașele sunt numite "principale" (primate), un termen inventat de Mark Robinson în 1939 și folosit de urbaniști și demografi. Tabelul 3 Monocefalism urban (1-3) Oraș/țară Locuitori % Accra/Ghana 1,9 25,8 Addis Abeba/Etiopia 2,5 24,1 Alep/Siria 2,1 24,8 Amman/Iordania 1,4 28,9 Antananarivo/Madagascar 1,4 31,9 Asuncion
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
de protest urban au fost analizate în detaliu. Un studiu realizat de John Walton 8 a arătat că aceste mișcări nu au o determinare ideologică și revoluționare, ci sunt mai degrabă sporadice, fiind mai curând răzmerițe decât revolte de masă. Demografii și economiștii au formulat o întrebare complementară, și anume "de ce anume milioane de oameni migrează?". Foarte adesea, răspunsul la această întrebare a fost formulat dintr-o perspectivă monodisciplinară. Dacă în megaorașe condițiile de viață ar fi mai proaste decât în
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
știința, cultura, personalități politice și alți cetățeni români de înalt prestigiu. Articolul 4 Centrul de studii transilvane va avea personal salariat și obștesc. Centrul de studii transilvane își reia activitatea cu următorul personal salariat: 1 director, 1 director adjunct, 1 demograf, 1 etnolog, 1 lingvist, 1 istoric, 1 economist, 1 jurist, 1 documentarist și o secretara-dactilografa. Încadrarea și salarizarea personalului Centrului de studii transilvane vor fi făcute de către Fundația culturală română prin echivalarea cu posturile din schema proprie a fundației. Directorul
HOTĂRÎRE nr. 548 din 2 august 1991 privind înfiinţarea, în cadrul Fundaţiei culturale române, a Centrului de studii transilvane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107945_a_109274]
-
de stat au făcut planul cincinal și strategiile pe termen lung, a gândit să le așeze în funcție de nevoia comunității locale. S.B.: Este ceea ce numim astăzi analiză SWAT. D.T.: Da, dar o analiză după model monografic, gustian. În comisiile acestea intrau demografi, statisticieni, etnografi, istorici și sociologi, toți cercetători de la Universitatea "Al.I. Cuza", care nu aveau treabă cu propaganda. Cu rezultatele acestor cercetări Iliescu se prezenta la Comitetul de Stat al Planificării. Nu a mai apucat să finalizeze modelul, pentru că, după cum
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
psihologia interculturală. înțelegînd impactul marilor prefaceri structurale care însoțesc procesul de globalizare, psihologia ca știință s-a mobilizat pentru a furniza propria expertiză în gestionarea proceselor de interconectare între teritorii identitare pînă de curînd izolate. De altfel, "Europa veche" îmbătrînește. Demografii apreciază că Europa anului 2025 va avea un deficit de 65 de milioane de angajați. O asemenea forță de muncă va trebui recrutată de undeva, așa încît, oricît de puternice ar fi temerile privitoare la "marea invazie" și oricît de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tratare tendențioasă a acestui subiect, cu accente în special pe latura socială. După 1990 a revenit puternic în atenția cercetătorilor cu subiecte din diferite domenii, cum ar fi: economic, cultural, social etc. Dacă ar fi să-l cităm pe marele demograf Vladimir Trebici, atunci cel mai indicat ar fi să subliniem următoarele: „Variabila religia este tot mai mult solicitată ca variabilă explicativă în teoriile și modelele pe care ni le propun psihologia socială, sociologia, și demografia diferențială. Ea nu ar trebui
TURISMUL RELIGIOS FORM? A TURISMULUI RURAL by Ionel Ciprian ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/83111_a_84436]
-
Patriei este deosebit de dezvoltată în Franța. Spre deosebire, de exemplu, de Statele Unite, care se recunosc în simbolurile masculine: faimosul vultur, Unchiul Șam etc. Doar statuia Libertății din New-York are figură feminină, dar tocmai pentru că vine din Franța. 82 Lucrările istoricilor, demografilor, sociologilor, memorialiștilor, scriitorilor atrag atenția asupra faptului că parizienii propriu-ziși sunt mult mai puțini decât locuitorii Parisului care se vreau parizieni. "Paris est composé d'une multitude de provinciaux et d'étrangers, sous lesquels disparaît le vrai Parisien (...). Naître à
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
instituțiile financiare interesate de devenirea orașului), Legea SRU (privind proiectele ce vizează orașele și "ariile urbane"). 3. În ce fel de oraș trăim și cum îl privim? Oamenii s-au stabilit, s-au sedentarizat în comunități teritoriale: sate și orașe. Demografii ne spun că în 2000, pentru prima dată în istorie, jumătate din populația globului 3,2 miliarde de oameni trăiește în orașe, că suntem în era orașelor dacă avem în vedere că această evoluție variază puțin de la un continent la
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a implicat definirea profesiilor, a competențelor necesare, a altor referențiale. De la apariția politicilor orașului, asistenții sociali și sociologii au resimțit (în Franța) necesitatea de a reconstrui demersurile colective de intervenție socială locală. Meseriile orașului, profesiile orașului au încorporat și economiști, demografi, istorici, geografi, desigur urbaniști și simpli cetățeni, fiecare cu perspectiva lui. Or, când este vorba de meserii, profesii, calificări și competențe implicate în înstăpânirea actuală și de perspectivă asupra orașelor, rolul personalului, mobilizarea lui activă și pertinentă sunt condiția sine
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]