5,030 matches
-
pe care o au acești sfinți înaintea lui Dumnezeu”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la Mucenicii Egipteni, I, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, pp. 510-512) Moaștele sfinte ale martirilor - spaima demonilor „ Nu ne temem noi atât de tare când se sloboade trăsnet din cer, cât înfricoșa trupul muceniței, mai grozav ca trăsnetul, falangele demonilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie de laudă la Sfânta Muceniță Pelaghia cea din Antiohia, II, în
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, pp. 510-512) Moaștele sfinte ale martirilor - spaima demonilor „ Nu ne temem noi atât de tare când se sloboade trăsnet din cer, cât înfricoșa trupul muceniței, mai grozav ca trăsnetul, falangele demonilor”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie de laudă la Sfânta Muceniță Pelaghia cea din Antiohia, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 366) „Ia un îndrăcit plin de furii și du-l la
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Ambroziana. Pe când le duceam acolo un orb s-a vindecat”. (Sf. Ambrozie al Milanului, Scrisori, scrisoarea a XXII-a, 1-2, în PSB, vol. 53, p. 125) „AȚi auzit, ba ați și văzut voi înșivă, că mulți au fost curățiȚi de demoni, că foarte mulți chiar, când s-au atins cu mâinile de îmbrăcămintea sfinților, au fost vindecați de bolile de care sufereau, că s-au adeverit minunile vechiului timp, când la venirea Domnului Iisus un mare har se cobora pe pământ
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
scoți pentru a înfrâna furia unei femei care era însă împărăteasă. Căci, după ce fuseseră scoase și dezgropate și erau mutate cu mare cinste la basilica ambroziană, nu numai aceia care erau zdruncinați de duhuri necurate se vindecau, după mărturisirea acelorași demoni, dar chiar un orb de mai mulți ani, foarte cunoscut în cetatea sa, întrebând care era cauza pentru care poporul se agită cu veselie, auzind răspunsul, a sărit și a rugat pe călăuza sa să-l ducă acolo. Dus acolo
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
acum pe mucenici? Acum nu-i timp de prigoană! Știu și eu! Nu-i timp de prigoană, dar timp de mucenicie este! Nu-i timp de lupte mucenicești, dar timp de cununi este! Nu te prigonesc oamenii, dar te prigonesc demonii! Nu te alungă tiranul, dar te alungă diavolul, un tiran mult mai cumplit ca toți tiranii. Nu vezi cărbuni aprinși înaintea ta, ci vezi aprinsă văpaia poftei. Au călcat aceia pe cărbuni aprinși, calcă și tu văpaia trupului! Au luptat
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Polirom, prefațat de Simona Popescu - Mircea Cărtărescu scrie, în Postmodernismul românesc, așa: În miezul trandafirului virtual cu atît de multe și de întrolocate petale se află o divinitate postmodernă." De discutat dacă e postmodernă, și dacă o fi divinitate sau demon nou, cum crede eroul, Călin Adam, că trebuie să descopere scriitorul. Dar ceva tot se ascunde în roza fanată încă înainte de-a se fi deschis. Un burghiu fin, care-i mănîncă miezul, menajîndu-i coaja. Pare că se ține, cum
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
Vrăjitoare, magi , îngeri , demoni , zâne, tot felul de ciudățenii vestimentare, capete sculptate în dovleci și alte personaje care v-au stârnit interesul prin modul lor de a speria sunt admise în cadrul unei petreceri tematice deja obișnuite an de an. Imbraca-te cât mai “horror
Scarry Halloween @ Face Off, 29 octombrie [Corola-blog/BlogPost/94697_a_95989]
-
OR TREAT ? Deci ca să nu vi se facă un truc mai bine să aveți bomboane să-i îndulciți, iar clubul Verve va va pregăti o surpriză... așa că de Halloween. Citește tot... Scarry Halloween @ Face Off, 29 octombrie Vrăjitoare, magi , îngeri , demoni , zâne, tot felul de ciudățenii vestimentare, capete sculptate în dovleci și alte personaje care v-au stârnit interesul prin modul lor de a speria sunt admise în cadrul unei petreceri tematice deja obișnuite an de an. Imbraca-te cât mai “horror
Halloween 2011 [Corola-blog/BlogPost/94687_a_95979]
-
cu pulpa soioasă-ntre mâini visând moartea căprioarei în ceaunul de-aramă degetele picioarelor lui de poet al naturii, negre de fum, cu unghii scorojite, îndoite în carne scormonesc praful îmbibat de grăsime îți face cu ochiul, e ora când demonii ies la dans. Să jucăm, legiune, să-i călcăm în picioare. Apăsat de ani, întind mâna și te culeg ca pe o floare e atâta duioșie în pasul ușor al verii prin holdele verzi ale Bactriei, cum îi flutură ei
Poezii by Bogdan Alexandru Stănescu () [Corola-journal/Imaginative/3711_a_5036]
-
cer, nici îngerii, nici stăpînirile; din iad, nici o vîlvoare-a vreunei negre vreri, nici naltul, nici adîncu-ntunecat, nici focul tunătoarelor puteri, cele de-acum, cele ce ne-or fi vad, pînă-n decindea-ntregii învieri, nici o făptură, strig, nu va putea, da demon hîd, da luminos arheu, din temelii și pînă-n raze sus, să ne despartă duhul, inima în veci de dragostea lui Dumnezeu, cea întru Domnul Nost Iisus Hristos! II În întuneric și-n nimic, cînd „Fie!” rostitu-s-a și,-n chip de
Stîlpul de foc by Nicolae Ionel () [Corola-journal/Imaginative/5017_a_6342]
-
ceasornic: grr-u-a-a! Electrizată e noaptea. Acum e timpul să vii cu mine. Ce-i viața? Lucrul în sine. Sau, și mai exact, o-ngrămădire de lucruri eclectice. Vorbele-i se contopeau cu fulgerul. Sau chiar erau sincopate descărcări electrice. Nu, pasăre, demon sau duh, încă nu. În zadar te agiți. N-ai ales bine momentul. E prea multă primăvară-n văzduh. Și prea miroase noaptea a salcâmi înfloriți. Graba ta mă-nhibă, chemarea-ți mă sperie. Văzul, mirosul, auzul nu se pot dezlipi
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
regat din sfărâmate Idile, printre lacuri, bărcI și punți. Pe cel care unise deseori cu sila Socratic sudul cu severul nord, Pe cel care urâse rugile și mila, Ți-l arunca pe oricine peste bord. Tu i-ai hrănit și demonul și cutezanța, Negația ce pregătește rodul, Când totu-i calcinat, numai speranța Sub spuze-nflăcărează totul. Ești arcul în detentă, nu latent. Îi expulzezi pe toți de-acasă, Pe cruciați îi duci în Orient, Pe marinari unde e ceața deasă
Poezii by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6573_a_7898]
-
El urcă Iedera Raiului, Cavaler Kabyr Mândru Nume de Apă Clară șde băutț în Drumul Oilor, Cavaler Kabyr Mândrul Med cu Apa Vie: Cavaleri Cabyri - Doi Zei Buni Mi-au zis: Râde-Mi Mesie, Zeu de Ziuă, Mezilă, Râde-Mi Demon Bun de Mânatul, de Mânecatul Oilor, Râde-Mi, în Codexul Morții Eroice Vasileea, de frații tăi hăcuit. Și El Mi-a Râs Mie întrucât eram El: Și Mi-a zis: Ajungem Bucuria Raiului când bem mied, Atunci cad în Obârșii
Ion Gheorghe Recviem: De periplul Psihei by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-journal/Imaginative/7915_a_9240]
-
Din albia fluviului se înalță vîrtejuri/ de praf; nu privi, nu privi/ cadavrul acestui fluviu!” (Uitare). Contemplarea prăbușirii universale - o delectatio morosa - se condensează în imaginea demoniei, alegorie a decepțiilor și angoaselor ce se prezintă într-o manieră terifiant-amuzantă. Însă demonii ce bîntuie conștiința poetului (și aci caricatura vizionară își resoarbe ironia), nu se livrează văzului, rămînînd invizibili, inomabili: „Cum mi se-arată fără de vină/ demonii negri de pe colină!/ Tace orașul, ora-i pustie,/ nimeni pe cale se-alătură mie,/ de pe coline
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
poetului (și aci caricatura vizionară își resoarbe ironia), nu se livrează văzului, rămînînd invizibili, inomabili: „Cum mi se-arată fără de vină/ demonii negri de pe colină!/ Tace orașul, ora-i pustie,/ nimeni pe cale se-alătură mie,/ de pe coline pînă sub stele/ demoni visează sub genele mele.// Oare doar mie mi se arată/ neamul lor, veșnic fără de pată?/ Eu doar sînt martorul tristelor ginte/ de care soarele se dezminte?// Fiu al amurgului sînt, și mă bate/ lungul vacarm de singurătate/ în care toate
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
lungul vacarm de singurătate/ în care toate țipă spre mine/ și tac doar demonii de pe coline.// Trupul lor însă nu-i spre vedere,/ suflul lor arde lumea de sfere,/ și-i contemplarea pieire lină/ a nenumiților de pe colină” (Coline cu demoni). Așadar materiei nu i se acordă ultimul cuvînt. Puterea sa malefică trece într-o fantasmă. Depășind trama oarecum demonstrativă, cu protuberanțe ideatice, a discursului său, autorul Desprinderii de țărm își dezvăluie, la un moment dat, sub egida ei, o față
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
epoci și ranguri diferite, la fel de felurite le sînt temperamentele și scopurile, dar toți țin tocul în mînă, uniți prin creație. Să ne uităm o clipă peste umărul lor, să vedem ce scriu: poate că efectul va fi un exorcism pentru demonul cronologiei...”. Respingând polemic contextualizările istorice și trecătoarele politizări ale fenomenului literar, pe care le consideră derizorii și irelevante în abordarea “vieții paralele” a operelor cu adevărat valoroase, Ion Vartic rămîne același comparatist de excepție, adept fervent al eternului Canon estetic
Gratia interpretandi by Laura Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13191_a_14516]
-
și ale lui Iov-Râlea, la care n-am acces decît printr-o ferăstruică, cu putințele și neputințele mele cu tot, și cele ale Doctorului Faust prizonier într-un spațiu angoasant, într-un fel de clinică populată maladiv de diavoli, de demoni și ispite. Mai simt că anvergura teatrală și culturală a acestor spectacole nu ar fi născut o asemenea dimensiune dacă nu ar fi avut aceste distribuții, cu actori de talie, cu rigoare absolută în interpretare, cu o sensibilitate tot mai
Furioasele by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13196_a_14521]
-
a Umanității - înlesnite de Știință, “Prometeul dezlănțuit”! - tocmai pentru ca proiectul uman să nu “evadeze” - definitiv - din Natură... După ce au cochetat - fantasmal - cu “mirajele” Științei, ca niște ucenici vrăjitori ai alchimiilor industriale, aceste personaje “de Cultură” se luptă - la propriu - cu demonii dezlănțuiți de aceeași Cultură pentru a salva Lumea! Este “morala” - nesperată și neprețuită - pe care ne-o face cadou acest fals blockbuster inspirat de o bandă desenată.
Clubul personajelor dispărute by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/13245_a_14570]
-
apucat/ s-au cățărat pentru totdeauna la cer./ ceilalți au rămas jos, s-au ofilit/ ca plantele fără rădăcini și neudate? (frînghiile pe care coborau îngerii). După care are loc ultimul stagiu al metamorfozei, trecerea mesagerilor divini în starea de demoni, însoțită de prefacerea luminii celeste în întuneric: „zăream/ cum îmbătrînește lumina zilei pe chipul lor./ noaptea s-a petrecut ceva neașteptat: corpurile lor/ au intrat în reacție cu întunericul și s-au modificat./ din îngeri au devenit demoni? aveau aripi
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
starea de demoni, însoțită de prefacerea luminii celeste în întuneric: „zăream/ cum îmbătrînește lumina zilei pe chipul lor./ noaptea s-a petrecut ceva neașteptat: corpurile lor/ au intrat în reacție cu întunericul și s-au modificat./ din îngeri au devenit demoni? aveau aripi/ dar negre. emanau lumină dar neagră” (în paradis se ajunge pe o scurtătură). În sfîrșit, al treilea aspect al decompoziției îl reprezintă decăderea Cuvîntului. Se află în cauză nu doar verbul poetic, ci și Cuvîntul originar, Logosul, care
Tratat de descompunere by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13260_a_14585]
-
furie semnate de domnii Marco M. Katz și Alexandru Florian (vezi „România literară”, nr. de față, pg. 21) n-ar trebui să spun decât: „Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac!” Însă după ce, în sinea-mi, i-am iertat pe loc, demonul dialectic a năvălit cu întrebarea insidioasă: „Dar dacă știu?” Într-adevăr: dar dacă acești domni știu la perfecție să apese clapele a ceva ce noi credem că e pian, dar în realitate e o mașinărie infernală?! Înțeleg obligația unor organizații
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
evidentț „De cinci zile nu mai știu ce-i aia viață la «ultimele știri» sau «lumea în 24 de ore» și mă călătoresc pe teritoriul vast numit eternitate, adică citesc o carte. ș...ț Înainte de Holban am devorat șcanibalul!ț Demonii lui Dostoievski și am simțit tot timpul că nu numai în jurul meu, al bibliotecii mele, dar și în jurul întregii literaturi a lumii se face vid. Carte de potop, de cutremur, de cataclism natural - după care totul devine incompatibil cu totul
Eu, cititorul lui Cosașu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13328_a_14653]
-
-și piardă condiția angelică, poate să cadă înălțîndu-se prea sus. Și, în timp ce păcatele, oricît de multe, nu-l pot transforma pe om în altceva decît într-un păcătos, îngerul cade mai jos decît omul, se transformă în opusul său, devine demon. Din felul în care ne imaginăm îngerii (în special categoria îngerului păzitor) trebuie să dispară prejudecata bunătății atoateiertătoare, precum și ideea că îngerul te ferește de toate relele. Una dintre cele mai șocante trăsături din acest portret al îngerului (mereu în
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]
-
Uneori îngerul își poate întrerupe protecția, oricum extrem de greu sesizabilă, pentru a da omului întreaga libertate a opțiunii și întreaga bucurie a reușitei. Îngerul e întotdeauna discret, tace atent, acționează, după o formulare a lui Paul Claudel, prin inducție, în timp ce demonii, mult mai vizibili, acționează prin seducție. Îngerul e obligat să-și iubească “clientul” (cuvîntul și ghilimelele aparțin autorului), oricît de ticălos ar fi acesta și să fie martirul greșelilor nenumărate ale omului, iar una dintre posibilitățile omului de a concretiza
Îngerii domnului Pleșu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13359_a_14684]