97 matches
-
a desemna acest mecanism, el utilizează un termen cu aceeași rădăcină ca și Verleugnung (refuz), dar mai puternic, Verwerfung, semnificând „respingere” și tradus de Lacan prin forclusion (forcludere). Mecanismele desemnate prin termenii Verwerfung (respingere, forcludere), Verleugnung (refuz sau tăgăduire), Verneinung (denegare) sunt grupate de Green (1990) sub denumirea de „apărări primare constituind categoria negativului”, posibile surse de derealizare, de depersonalizare. Lacan (1957/1966) va porni de la cazul clinic expus de Freud în „Omul cu lupi” (1918/1979), pentru a dezvolta, sub
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
la refuzul colectiv al unei contaminări sanguineși la consecințele sale dramatice sau la anumiți tineri care-și asumă riscuri de contaminare sexuală, susținând că niciodată nu vor fi infectați cu HIV. Încă o dată, nu este vorba doar de o simplă denegare (prin cuvânt!), ci de faptul că în viața lor sexuală funcționează convingerea inutilității prezervativului. Această atitudine protectoare de refuz se remarcă și la personalul medical care, ocupându-se de unii pacienți infectați cu HIV, se confundă cu teama de contaminare
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
și moralității contractuale care îi este consecința logică. În multiplele fenomene de mimetism, în efectele de modă, fie că e vorba de intelectual, vestimentar, comportamental, este "șeptelul" uman care încearcă să se exprime. Și nu servește la nimic negarea sau denegarea unui astfel de proces. Poate că putem vedea aici, dintr-un punct de vedere teoretic, acest "turnant" care caracterizează, după H.G. Gadamer, gândirea lui Heidegger. Turnant care pleacă de la Ființă, și nu de la conștiința "care gândește ființa"1. Nu mai
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
antropologi să-și evalueze datele în funcție de reflecții globale și teoretice, dar și de aspirații, vise și dorințe. Dintr-o atare perspectivă și dincolo de paradigmele marxologice, economicul reprezenta un domeniu de evidență a cărui importanță nu putea face ușor obiectul unor denegări și care invita concomitent la adoptarea unor puncte de vedere critice asupra ancorărilor, ideologizărilor, articulărilor sale. Paradoxal, punerea în criză a economiei s-a tradus în câmpul antropologiei prin curente contradictorii, cel dintâi fiind o anumită refulare a dimensiunii economice
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
spirit de profit traducea în maniera sa peisajul intern al întreprinderii. Să ne oprim o clipă asupra sensului acestui comportament, a cărui primă incidență a fost de a nu avertiza în niciun fel sediul american central, presupunând astfel de la început denegarea imaginară a autorității alohtone care deținea uzina din Dacca. Ulterior, această distanțare față de dominația străină s-a dovedit a fi fost la baza nu numai a structurii sociale a grupului, ci și a relațiilor dintre categoriile ierarhice antagonice, așa cum s-
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de abstractizare mereu mai ridicat se pretează în fapt deosebit de greu la metodele etnologiei. Din aceleași rațiuni, elaborarea sa ca problematică autonomă, ruptă de funcționările microsociale și de reprezentările endogene, ar fi imposibil de ajustat. Pentru a evita însă o denegare a realului, trebuie să încercăm să înțelegem ca pe un cadru global obiectivat fenomenele pe care le indică termenul de mondializare și ale căror actualizări sunt înainte de toate economice și politice. Instituirea unui nou sistem de dominație economică, fondat pe
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
altă natură). La fel ca si bobina pe care copilul descris de către Freud o făcea să dispară și să reapară că pentru a evocă prezenta mamei înainte de a o face să dispară din nou, cortina convoca și revoca teatrul, este denegare: arată că ascunde, este un larvatus prodeo, excită curiozitatea și dorința dezvăluirii. De unde și dorința de a vedea cortina ridicându-se, apoi recăzând cu greutate, trasând limitele, "luând în sandwich" lumea teatrală: "Anumiți teoreticieni, fără îndoială excesivi, afirmă că la
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
un joc copilăresc. Niminea, nici în puntul de vedere fizic, nici în punctul de vedere moral, nu se ascunde dindărătul umbrei sale. Dificultatea pentru guverne este că nu poate obține cele două treimi pentru a satisface angajamentele ce, cu toate denegările sale nerușinate, le-a luat și față cu Alianța izraelită și față cu câteva guverne europene. Dar maioritatea o poseda în Cameră și în Senat, și nici că se putea altminterea după alegeri săvârșite prin asemenea mijloace. Oricine știe dar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
prea tare și într-un fel prea ambiguu pe aspectele abjurărilor lui." "Așa vi s-a spus?" "Exact!" "E adevărat, i-am răspuns, așa pare, că ași fi apăsat eu, dar în realitate a apăsat Papa; nu i-a suportat denegările care îi anulau abjurația și l-a ars pe rug. Am cântărit faptele fără să-mi permit vreo ambiguitate." A urmat o tăcere. Amăicălițului nu arăta chiar așa cum mi-l descrisese Micu, poate doar fizic, dar s-a purtat cu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
internațional privat, publicată în Monitorul Oficial nr. 245 din 1 octombrie 1992.) Articolul 3 Judecătorul care va refuza de a judeca, sub cuvânt că legea nu prevede, sau că este întunecată sau neîndestulătoare, va putea fi urmărit că culpabil de denegare de dreptate.*) ----------- *) NOTĂ C.T.C.E. Ș.A. Piatra-Neamt: Abrogat începând cu data de 1 octombrie 2011, conform literei a) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011. Articolul 4
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 octombrie 2011. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106055_a_107384]
-
prezentat atât la palatul regal cât și la Vatican. VI Cu ocaziunea Congresului Orientaliștilor, organizat la anul 1899 în scopul contracarării așa zișilor istorici, în speță ca ripostă față de susținerile maghiarului Ovary care desfășura în Italia o intensă campanie de denegare a originii noastre latine, Badea Cârțan a bătut pentru a treia oară drumul Romei. În amploarea evenimentelor preconizate, delegația română a hotărât să depună la picioarele columnei, o coroană turnată în bronz întru preamărirea strămoșului nostru Traian. Lui Badea Cârțan
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
a libertăților fundamentale. Consideră că instituirea taxelor judiciare de timbru, indiferent de cuantum, precum și a achitării anticipate a acestora îngrădește nepermis dreptul cetățeanului român de a se adresa justiției, incalcandu-se astfel dispozițiile art. 3 din Codul civil, care reglementează denegarea de dreptate, și ale art. 130 din Codul de procedură civilă, privind rolul activ al judecătorului. În continuare arată că, dacă nu vor fi respectate drepturile și libertățile fundamentale, consfințite în Constituție și prevăzute în tratatele și pactele internaționale la
DECIZIE nr. 198 din 23 noiembrie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126580_a_127909]
-
apărut la Fundația pentru literatură și artă „Regele Carol al II-lea”, în 1938. În stilul său caracteristic, Cioculescu admite comprehensiv: „Oricât scepticism ar decurge din aceste bergsoniene (ale lui Vladimir Streinuă, de recentă adopțiune, Vladimir Streinu nu ajunge la denegarea oricărei eficiențe a criticii. Obiectul criticii rămâne, cu toate dificultățile ce i se ivesc în cale, delimitarea unicității operei și aproximarea ei.”2 Fixând modurile de obținere a acestui rezultat la Vladimir Streinu (rigoarea de judecată în formulările critice „necategoriale
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
că refuzul Curții Supreme de Justiție de a recunoaște instanțelor competența de a soluționa o acțiune în revendicare este contrar dreptului la justiție garantat de art. 21 din Constituția României și de art. 3 din Codul civil român, care reglementează denegarea de dreptate. În plus, subliniază că afirmația Curții Supreme de Justiție, în sensul că nu era proprietarul bunului în litigiu, vine în contradicție cu motivul invocat de această pentru admiterea recursului în anulare, si anume lipsa de competență a instanțelor
HOTĂRÂRE din 31 august 2000 în cauza Brumarescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130164_a_131493]
-
data de 13 iunie 1995 reclamantul a introdus o cerere prin care solicită obligarea la despăgubiri a tuturor judecătorilor care i-au respins cererea prin care solicită anularea sau distrugerea fișierului. A invocat dispozițiile art. 3 din Codul civil cu privire la denegarea de dreptate și dispozi��iile art. 6 din convenție. Reclamantul a afirmat că atât Tribunalul Județean Vaslui, cât și Curtea de Apel au refuzat să îi înregistreze cererea. Cu privire la acest aspect, la data de 5 august 1998 reclamantul a sesizat
HOTĂRÂRE din 4 mai 2000 în cauza Rotaru împotriva României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132012_a_133341]
-
drept." ... B. Codul civil 27. Dispozițiile aplicabile din Codul civil sunt următoarele: Articolul 3 "Judecătorul care va refuza de a judeca, sub cuvânt că legea nu prevede sau că este întunecată sau neîndestulătoare, va putea fi urmărit că culpabil de denegare de dreptate." Articolul 998 "Orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara." Articolul 999 " Omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin faptă să
HOTĂRÂRE din 4 mai 2000 în cauza Rotaru împotriva României*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132012_a_133341]
-
internațional privat, publicată în Monitorul Oficial nr. 245 din 1 octombrie 1992.) Articolul 3 Judecătorul care va refuza de a judeca, sub cuvânt că legea nu prevede, sau că este întunecată sau neîndestulătoare, va putea fi urmărit că culpabil de denegare de dreptate. Articolul 4 Este oprit judecătorului de a se pronunța, în hotărârile ce dă, prin cale de dispoziții generale și reglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse. (Cod civil 1201.) Articolul 5 Nu se poate deroga prin convenții sau
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la data de 1 mai 2001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138010_a_139339]
-
le aplice) ori, dimpotrivă, sunt neconstituționale (caz în care nu le va aplica) - soluția litigiului fiind diferită în consecință. În prezența deciziei de constatare a inadmisibilității excepției de neconstituționalitate, cum va trebui oare să procedeze judecătorul litigiului, care - sub sancțiunea denegării de dreptate - are obligația de a pronunța o hotărâre judecătorească, prin care să finalizeze litigiul? Acesta va avea de ales între două alternative, la fel de periculoase. Astfel, într-o primă alternativă, judecătorul cauzei va da curs principiului prezumției de constituționalitate a
DECIZIE nr. 102 din 10 aprilie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor " Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 58/2000 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei salariale şi financiare în regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale şi în unele societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, în anul 2000", modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 117/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137352_a_138681]
-
interpretare, prin interpretarea în acest sens a dispozițiilor legale referitoare la jurisdicția constituțională. gt; gt; I.8. Față de cele de mai sus rezultă că, din păcate, o decizie de genul celei la care se referă prezenta opinie separată echivalează cu denegarea de dreptate. I.9. Se susține uneori că efectuarea controlului de neconstituționalitate asupra unei legi sau ordonanțe care nu mai este în vigoare la momentul pronunțării deciziei Curții Constituționale ar conferi acelei decizii a Curții un caracter retroactiv, ceea ce contravine
DECIZIE nr. 102 din 10 aprilie 2001 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor " Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 58/2000 privind unele măsuri pentru întărirea disciplinei salariale şi financiare în regiile autonome, societăţile şi companiile naţionale şi în unele societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, în anul 2000", modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 117/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/137352_a_138681]
-
drept internațional privat, publicat în Monitorul Oficial nr. 245/1 octombrie 1992) Articolul 3 Judecătorul care va refuza de a judeca, sub cuvânt că legea nu prevede, sau că este întunecată sau neîndestulătoare, va putea fi urmărit că culpabil de denegare de dreptate. Articolul 4 Este oprit judecătorului de a se pronunța, în hotărârile ce dă, prin cale de dispoziții generale și reglementare, asupra cauzelor ce-i sunt supuse. Articolul 5 Nu se poate deroga prin convenții sau dispoziții particulare*), la
CODUL CIVIL din 26 noiembrie 1864 (*actualizat*) actualizat până la 1 septembrie 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132342_a_133671]
-
compoziția etnică a unei populații sau de a comite alte violări grave ale dreptului internațional. Această definiție nu poate în nici un fel să fie interpretată ca având o incidență asupra legilor naționale referitoare la graviditate; ... g) prin persecuție se înțelege denegarea cu intenție și grav de drepturi fundamentale cu violarea dreptului internațional, din motive legate de identitatea grupului sau colectivității care face obiectul acesteia; ... h) prin crimă de apartheid se înțelege fapte inumane analoage celor vizate la paragraful 1, comise în cadrul
STATUTUL din 17 iulie 1998 DE LA ROMA AL CURŢII PENALE INTERNAŢIONALE*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140786_a_142115]
-
este apreciată ca fiind o limitare la accesul liber la justiție, iar fata de prevederile art. 3 din Codul civil, refuzul de a soluționa cererea, atat timp cît nu s-a achitat taxa de timbru, este considerat a fi o denegare de dreptate; 7. decizia atacată este lovită de nulitate absolută, întrucît, cu nerespectarea art. 24 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, judecată a avut loc fără citarea părților. Deoarece soluționarea în fond a cauzei a avut loc în conformitate cu prevederile
DECIZIE Nr. 97 din 24 octombrie 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/112284_a_113613]
-
Cornel Regman, care are o altă viziune asupra poeticului. E bine primit în noiembrie 1945 și de Șerban Cioculescu 208 care îl considera "poetul cel mai înzestrat dintre tinerii iviți în ultimii cinci ani", îl definește însă ca romantic, "cu denegări și frânări de autoironie", oarecum în continuare generației simboliste a lui Verlaine, un cântăreț al boemei, un poet căruia îi face plăcere să dinamiteze "conceptul clasic al poemei", care are plăcerea "de a deruta publicul, prin mobilitatea registrelor și prin
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
atât senatorii romani, care de multe ori aveau în proprietate latifundii 54, cât și magistrații. În cazul acestora din urmă, împăratul Augustus a luat măsuri importante pentru ca suspendarea activităților judiciare în perioada culesului viilor să nu ducă la situații de denegare de dreptate. Mai târziu, Codul lui Iustinian va instituționaliza vacanța judiciară prilejuită de culesul viilor pentru ca țăranii romani, ocupați cu muncile câmpului, să nu fie chemați în fața tribunalului. Problemele urgente făceau excepție de la această dispoziție și o parte din magistrați
Istoria vinului by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER () [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
reprezentare. Spectatorul este constrâns în același timp să se investească în spectacol (să se identifice) și să se retragă (să se distanțeze), într-un adevărat „arbitraj creativ” (Brecht) în care el devine un „actor decisiv”. Din această relație se naște denegarea, definită ca „mecanismul psihic care permite spectatorului să vadă realul concret pe scenă și să adere la el ca fiind real, știind (și neuitând decât pentru foarte scurte momente) că acest real nu are consecințe în afara spațiului scenei”. Din acest
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]