244 matches
-
cu mâna dreaptă, crispată ca o gheară), a tras-o ca pe o victimă docilă. Faun cu ochi care fascinează! - Ha-ha-ha! râse Gaittany ascultând acest raport jucat. XI Bonifaciu Hagienuș, zis Regele Lear, era un om extraordinar de tabietliu, și denominația "epicureu" i se potrivea în sensul exact al cuvântului, fiindcă-și justifica temperamentul printr-o Atragem atenția că în excitația lui, folosindu-se de știri incomplete și anticipând asupra unui fapt ce Mișcarea știa că se va întîmpla neapărat, Tudorel
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
largă în Basarabia este tocmai suprimarea libertății, zăvorârea ei. Dacă imediat după victoria comuniștilor am vorbit despre fenomenul transnistrizării Basarabiei, după atacul terorist din 11 septembrie regresul pe toate planurile pe care îl înregistrează această provincie românească capătă o nouă denominație cu valoare de sinonim - talibanizarea. Pentru că, păstrând proporțiile și ținând cont de specificul locului, ce altceva înseamnă întoarcerea la detașamentele de pionieri - copii încolonați, cu priviri fanatizate și repetând sloganuri militariste, cărora de fapt li se fură copilăria, grefându-li
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
poartă aceste două elemente ascund, de fapt, o metastructura a unei etichete sociale și culturale. Decodarea numelui și naționalității poate fi interpretată prin conceptul de "triunghi din umbră" (Poruciuc 2005: 103-104): orice înțeles onomastic (apelativ) are un înțeles evocativ persistent (denominația unei persoane). Astfel, dincolo de orice individ unic se va afla întotdeauna un nivel al metasimbolului (Danesi 2002), pe care îl vom identifica în reprezentarea enunțului cu semnificațiile ascunse. Singură concretizare literară a numelui aparține personajului principal, Ileana, al cărei triunghi
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
un mijloc eficace pentru înțelegerea unui mediu social de acum pluralist și secularizat. În Statele Unite, fenomenele religioase devin obiectul unei analize sistematice în anii '20: în 1921 se creează un Institut de Cercetare Socială și Religioasă. După 1935, mai multe denominații protestante constituie departamente de cercetare vizând optimizarea strategiei lor pastorale (Willaime, 1995). Dacă în secolul al XIX-lea, religia este trecută în plan secund, vedem că în secolul al XX-lea sociologii, plecând de la concepte ale secularizării, încep să amplifice
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
încercat să continue, într-o situație și cu mijloace diferite, tradiția controlului exercitat de un număr mic de funcționari din aparatul ministerial asupra cultelor, eventual într-o alianță cu Bisericile mari, în primul rând cu Biserica Ortodoxă, împotriva tuturor celorlalte "denominații", care au fost fie divulgate ca secte periculoase și apoi marginalizate ori prigonite, fie tratate mai blând, dar tot cu suspiciune și chiar ostilitate. Mă refer la Bisericile neoprotestante. V. N.: Aici vreau neapărat să spun ceva important. Eu nu
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mod nemijlocit în relație cu gîndirea. Elementele vocabularului exprimă noțiunile, iar relațiile sintactice exprimă raporturile dintre noțiuni, încît în primul caz se manifestă gîndirea constatatoare, iar în cel de-al doilea gîndirea operativă. Cuvintele presupun activitatea gîndirii prin cunoaștere și denominație, stabilind relația dintre nume și obiecte sau dintre semnificant (o formă și imaginea ei acustică) și referent (un element al lumii extralingvistice), iar unitățile sintactice sînt reflexul proceselor logice, care conduc la realizarea judecăților și a raționamentelor. Aceste procese sînt
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
perspectiva relațională, vorbind despre „relații sociale multiple, localizate sau la scară mondială”, interacțiuni, structuri emergente interpersonale, procese fragmentate, la diverse niveluri și de diverse complexități, separate sau suprapuse, mergând în același sens sau în direcții opuse. „Schimbarea socială” este o denominație abstractă pentru rezultatele generale, agregate și acumulate ale acestor procese fragmentate. Principiul simplitățiitc " Principiul simplității" Cel de-al doilea principiu practic, principiul simplității, va fi menționat aproape în fiecare dintre capitolele următoare ca principiu de decizie în analiza datelor și
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
susțin orice creație(...). Cufundarea în apă simbolizează (...) regresiunea în preformal, reintegrarea în modul nediferențiat al preexistenței." 196 Cele trei "praguri" existențiale nașterea, nunta, înmormântarea construiesc o matrice semantică a apei a cărei procesualitate este realizată de interferența simbolismelor: distrugerea maleficiilor, denominația, consacrarea socială, trecerea și pe-trecerea lumii. Metamorfoza apei deschide porțile dintre lumi, lumea "de aici" și lumea "de dincolo", convertind "trecerea" și "petrecerea" la etern: de exemplu, în Africa de Nord, se aruncă apă peste pașii celui care va pleca 197
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
loc de pășunat, împrejmuit. Et.: ap. ceair (întâlnit și în poezia lui Vasile Alecsandri) d. tc. çair. CHETRĂRIE, loc izolat în Negoiești, unde altădată a existat o carieră pentru piatră de var, în hotar cu localitatea Rădeana, ceea ce explică și denominația locului respectiv. Et.: ap. piatră d. lat. petra + suf. colectiv -ărie. Forma care circulă în graiul local prezintă fenomenul palatalizării labialei p (urmat de iot) fenomen specific Moldovei de Nord și nord-estului Transilvaniei. CIREȘOAIA, suburbie (fost sat) a orașului Slănic
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
caz de amestecul unei senzualități difuze, într-o notă ușor morbidă, cu atitudinea pioasă, spiritualizată, de reculegere a gesticulației hieratic-ceremoniale. Sfânta bizantină, a cărei variantă în bronz nu i se cunoaște locația actuală, prezintă o variantă în marmură care omologhează denominația printr-un element decorativist vestimentar de origine bizantină: o friză de cruci circumscrise unor cercuri. Ideea de spiritualitate reprezintă numitorul comun al acestor două opere și nota care le circumscrie unei sensibilități simboliste unde religiosul este reinvestit estetic ca mistică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
portativ destul de larg al reprezentării, dominat însă de o serie de constante care dau corerență viziunii artistice și se pot configura într-o estetică. Himera nopții (1928) are un aspect de bufniță, animal de pradă nocturn. Se poate observa relativitatea denominației pentru Paciurea, care nu intenționează să respecte strict corporalitatea monstrului mitologic. Himera paciuriană poate foarte bine să se confunde cu sfinxul datorită corpului ei felin, alteori predomină elementul ofidian sau, ca în acest caz, elementul aviar devine preponderent. În ciuda naturii
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unei reverberații mai ample. O a treia influență minimalizată de critica postbelică, considerată un accident de traseu, o relevă Paul Constantin în Arta 1900 în România. Paul Constantin subliniază influența pe care a avut-o Stilul 1900, sub diferitele sale denominații, Jugendstil, Liberty, Stile Floreale, Modern Style, Sezession, Art Nouveau etc., asupra artiștilor români. În cazul lui Luchian, nu este menționat un anume pictor care să-și fi pus amprenta asupra formației sale, ci mai degrabă pictorul român apare ca tributar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cale. Numele de locuri din citatul de mai sus apar ca impuse de "valoarea impresivă"175 a apelativului care le determină prezența în textul narativ. Structura lor, mai ales că e vorba de toponimia minoră și de imitarea sistemului de denominație popular, confirmă regula după care toate "s-au născut și funcționează în strânsă legătură cu topicele denumite. Ele reflectă, de fapt, caracteristici obiective ale referenților sau asociații subiective (raporturi umane, aspecte social-istorice, aprecieri psihologice)"176, mergând până la: "esența obiectului"177
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
denumite. Ele reflectă, de fapt, caracteristici obiective ale referenților sau asociații subiective (raporturi umane, aspecte social-istorice, aprecieri psihologice)"176, mergând până la: "esența obiectului"177. Spațiul geografic al unei opere de ficțiune se va înscrie în limite aparținătoare ambelor sisteme de denominație, oficial și popular, iar predominarea unora sau altora va fi dictată de tipologia textului. Important este că prin utilizarea unor strategii adecvate − în care se înscrie și aceea a acordării numelui − scriitorul își creează un ținut al său, "o enclavă
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
astfel o clasă de indivizi, cea a femeilor voluntare din literatura română. Dacă examinăm structura prozei contemporane, în comparație cu cea modernă, putem observa cum rolul jucat de personaj se coordonează cu mutațiile apărute în structura discursului epic, cu repercursiuni în planul denominației narative. Concomitent cu "dezagregarea" ansamblului epic, are loc "moartea eroului" și "dispariția autorului"186. Ca urmare, asistăm la subminarea rolului identificator al numelor proprii. Totul se întemeiază pe răsturnări intenționate ale identificării, realizate prin atribuirea mai multor nume pentru unul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
criterii. Uneori, eroul poate fi identificat, în mai multe privințe, cu subiectul actanțial (vezi Cap. 3). Dar se poate întîmpla ceva mult mai banal, cum ar fi recursul la un nume din titlu. În cazul în care numele eroului sau denominația sa explicită nu duce la o concluzie, ne putem da seama dacă vreun alt personaj se distinge de celelalte personaje în felul următor: caracterizare: informații cuprinzătoare despre aspectul fizic și psihic, motivație, trecut distribuție: eroul apare des în povestire, prezența
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
constituire, a treptei generalizării și abstractizării, pentru că numele proprii nu pornesc de la mai multe obiecte concrete pe care să le claseze după trăsăturile lor semantice, cum se întîmplă în cazul cuvintelor comune, ci punctul de plecare și de sosire al denominației îl constituie un singur obiect al realității (numit, în lingvistică, referent). S-a spus că numele proprii „desemnează individualizînd“, în timp ce cuvintele comune „însemnează și desemnează“. E drept că numele proprii, îndeosebi numele de locuri, cu nosc o evoluție profundă între
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
coastă golașă“ + -iță, rătășel < rît, „fîneț“ + -ășel; trăoaș, „fînaț îngrădit“; zomaniță, „groapă, alunecare de teren“, este recunoscută de specialiști în urma investigațiilor istorico geografice și lingvistice minuțioase. Raportînd numele proprii la substantivele corespondente, se observă că primele constituie un sistem de denominație suplimentară, destinat să individualizeze obiecte desemnate prin numele comune, care se referă generic la întreaga clasă noțională din care face parte obiectul. Din punctul acesta de vedere, numele proprii îndeplinesc rolul unor instrumente deictice sui generis. Diferența semantică dintre numele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
reflexe dialectale ori a evoluției istorice. În cazul numelor de persoană, care nu sunt asociate, ca regulă generală, cu apelativele, variantele fonetice au o libertate de apariție nestingherită, fiind de aceea numeroase, mai ales în sistemul popular și familiar de denominație. A se vedea pletora de variante născute în jurul unui nume bază (Constantin, Constandin, Costandin, Costică, Costel, Dina, Dinu, Dinel, Dină, Dinica, Dinică, Dincă, Dincu, Tincu, Tinu, Tina, Tinel, Tinică etc.) Structurarea ansamblului numelor de lucruri se apropie mai mult de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sau menținerea (impunerea) unora dintre nume trebuie corelată cu distincția, importantă pentru etimologiști, dintre toponimele spontane (populare) și toponimele convenționale (oficiale). Primele prezintă forme caracteristice graiului local și motivarea specifică mentalității geografice populare care stă la baza sistemului popular de (denominație) topică. Cele oficiale adoptă forme și structuri „literare“ artificiale în raport cu graiul local și o motivație de multe ori exterioară topicului denominat. Emil Petrovici a arătat, de exemplu, că toponimul oficial Dalboșeț (transcris de fapt după forma austriacă Dalboschetz) nu-și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
nu singurele, dar cele mai evidente), în perimetrele orașelor, a cîmpurilor toponimice, fiind urmarea mobilității ridicate a sistemului de nume (ca urmare a dinamicii socioeconomice și urbaniste), a densității și ierarhizării pronunțate a acestor numereper și a interferențelor multiple dintre denominația oficială, administrativă, și cea spontană, populară, dintre motivat și arbitrar. Situațiile sunt complexe și diverse, depinzînd și de tipul de oraș la care ne raportăm. Selectăm, pentru exemplificare, din monografia realizată de Adrian Rezeanu asupra toponimiei Bucureștiului, cîteva mostre de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
dintre motivat și arbitrar. Situațiile sunt complexe și diverse, depinzînd și de tipul de oraș la care ne raportăm. Selectăm, pentru exemplificare, din monografia realizată de Adrian Rezeanu asupra toponimiei Bucureștiului, cîteva mostre de astfel de înlănțuiri și încrengături ale denominației topice. Stratificările, pe etape de dezvoltare, arii de influențe, zone de interferență sunt evidente atît pe direcția verticală (Podul Calicilor, Calea Craiovei, Calea Prundului, Calea Mehedinților, Drumu Mehedin ților; Calea Măgurelelor, Podul Caliții, Calea Rahovei; Ulița Fîntîna Boului, Ulița Fîntînii, Ulița
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Hanul Colței, Turnul Colței, Biserica Colței, Spitalul Colțea), iar intersectările dintre aceste lanțuri dau naștere la arbori urbanonimici extinși, ramificați și stratificați în forme greu de descifrat chiar pentru cei care s-ar ocupa ani de zile de studierea sistemului denominației urbane bucureștene. „Moartea“ numelor de locuri Numele proprii de locuri, ca toate cuvintele, de altfel, pot fi considerate entități vii care „se nasc“ (într-un fel sau altul), se dezvoltă (transformările multiple pe care le suferă sunt modalități care marchează
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Pantelimon, Tei, Văcărești, Viile Colentina, Vitan. Toponimele din București păstrează încă amintirea fazelor rurale și rural-urbane ale orașului. Astfel, în două dintre microzonele de lîngă malurile Dîmboviței, sunt atestate, în partea a doua a secolului al XIX-lea, toponime caracteristice denominației topice de tip rural, unele funcționale și astăzi, în aceeași formă sau cu forme schimbate: Creasta Dealul Cotroceni, Crîngul Procopoaia, Drumul Cărămidari, Drumul la Cărămidărie, Fundătura Grozăvești, Fundătura Ierbăriei, Heleșteul Brîncoveanu, În Cireșul de Hotar, În Șanțuri, La Doi Peri
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Or, se știe că de obicei minereul de aur e asociat cu mineralele cuprifere, a căror culoare este o nuanță voalată de roșu (arămiu, cum se mai spune în romînește), așa cum ar fi posibil să fi „văzut“ Namengeberii în momentul denominației. Almaș Este numele a douăzeci și trei de topice diverse (șase ape mai mari sau mai mici, afluenți ai rîurilor Valea Mare, Barcău, Crișul Alb, Mureș, Someș, Șaru; cincisprezece sate în județele Arad, Alba, Neamț, Hunedoara, Sălaj, Bihor; două depresiuni
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]