270 matches
-
Croșetele din sârmă rotundă sau semirotundă au 0,6-0,8 mm diametru; prezintă o mare elasticitate în toate sensurile și un contact redus cu dintele. După raportul pe care îl au cu dintele, ele se clasifică în: -croșet cervico-ocluzal deschis dental sau croșetul cu umăr (fig. 4.16). Este indicat pe dinți cu retentivități moderate. Asigură retenția prin brațul elastic și un oarecare sprijin prin umăr; însă favorizează bascularea protezei. . -Croșet cervico-ocluzal deschis edental are același traseu ca și primul, dar
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
în zona retentivă (fig. 4.19). Este indicat pe molarii mezializați. -Croșet cervico-ocluzal interdentar (croșetul Stahl, Adams) (fig. 4.20): Este utilizat mai ales pentru ancorarea aparatelor ortodontice. Similare sunt și croșetele Schwartz, Jakson (fig. 4.21). . -Croșet cervico-alveolar deschis dental (fig. 4.22): Denumit și croșet cu buclă, este indicat pe dinții retentivi, lungimea buclei permițând o mai mare elasticitate. Are deschidere spre dinți, bucla poate fi în formă de Z sau V și este la distanță de 0,5
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
porțiunea rigidă a brațului elastic se situează în conul de sprijin și numai extremitatea brațului elastic se situează în conul de retenție; -sprijinul este asigurat de porțiunile rigide, supraecuatoriale și de către pintenul ocluzal situat mezial sau distal; -Poate fi deschis dental sau edental; în funcție de acest lucru pintenul ocluzal se plasează fie mezial, fie distal. Are sprijin și stabilizare bună, reciprocitatea este însă slabă, deoarece brațul rigid ce asigură reciprocitatea părăsește primul dintele la dezinserția protezei. 4Croșetul circular cu șase brațe sau
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
de punte semifizionomic cu contact tangențial cu creasta la nivelul 11, 21, 22 Coroană de înveliș nefizionomică la nivelul 27 Proteză parțial mobilă acrilică: 2 șei acrilice 7 dinți acrilici anatomorfi mediocuspidați Conector principal placuță palatină EMSS-2 croșete cervico-alveolare deschise dental la nivelul 23, 27 și 1 croșet cervico-alveolar deschis edental la nivelul 13 Mandibulă: Restaurare fixă 34-45: elemente de agregare coroane semifizionomice la nivelul: 34, 32, 31, 41, 44, 45 dispozitiv corono-radicular la nivelul 45 corp de punte semifizionomic la
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
iar unii dispăruți, ca ciupercile după ploaie. Tehnologiile noii economii au penetrat puternic și mediul românesc, schimbînd mentalități, structuri profesionale, productivități, valori etc. Nefiind în stare să producem un model propriu de societate, am preluat orbește valorile și "valorile" occi dentale, sub monitorizarea strictă a Uniunii Europene. Din punct de vedere securitar, așteptăm totul de la NATO, deci am schimbat radical și armata și sistemul de alianțe și chiar, mai nuanțat, serviciile secrete. Din punct de vedere moral, societatea s-a polarizat
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
the Nature and Uses of Hypnotism. Westport: Associated Booksellers. Bettelheim, B. (1991Ă. The Uses of Enchantment: The Meaning and Importance of Fairy Tales. Harmondsworth, UK: Penguin Books Ltd. Bills, I. G. (1993Ă. The use of hypnosis in the management of dental phobia. Australian Journal of Clinical and Experimental Hypnosis, 21(1Ă, 13-18. Black, P. H. (1994Ă. Immune system-central nervous system interactions: psychoneuro-endocrinology of stress and its immune consequences. Antimicrobial Agents and Chemotherapy, 38, 7-12. Bonneterre, J., Chevallier B., Metz, R. et
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Original Version and Variations. In I. Kirsch. A. Capafons, E. Cardeña-Buelna & S. Amigo (Eds.Ă, Clinical Hypnosis and Self-Regulation. Washington, D C: American Psychological Association. Gottheil, E. (Ed.Ă. (1987Ă. Stress and Addiction. New York: Brunner/Mazel. Gow, M. (2002Ă. Treating dental needle phobia using hypnosis. Australian Journal of Clinical and Experimental Hypnosis, 30(2Ă, 198-202. Gravitz, M. A., & Page, R. A. (2002Ă. Hypnosis in the management of stress reactions. In G. S. Everly & J. M. Lating (Eds.Ă, A Clinical Guide To
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
the alleviation of procedure related pain and distress in paediatric oncology patients. Contemporary Hypnosis, 15(4Ă, 208-211. Hart, C. & Hart, B. (1996Ă. The use of hypnosis with children and adolescents. The Psychologist, 9(11Ă, 506-509. Hartland, J. (1971Ă. Medical And Dental Hypnosis & Its Clinical Applications. Eastbourne, U.K.: Bailliere Tindall. Hartland, J. (1989Ă. Medical and Dental Hypnosis. London: Balliere Tindall. Harvey, A. G., Bryant, R. A. & Tarrier, N. (2003Ă. Cognitive behavior therapy for posttraumatic stress disorder. Clinical Psychology Review, 23(3Ă, 501-522. Harvey
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
4Ă, 208-211. Hart, C. & Hart, B. (1996Ă. The use of hypnosis with children and adolescents. The Psychologist, 9(11Ă, 506-509. Hartland, J. (1971Ă. Medical And Dental Hypnosis & Its Clinical Applications. Eastbourne, U.K.: Bailliere Tindall. Hartland, J. (1989Ă. Medical and Dental Hypnosis. London: Balliere Tindall. Harvey, A. G., Bryant, R. A. & Tarrier, N. (2003Ă. Cognitive behavior therapy for posttraumatic stress disorder. Clinical Psychology Review, 23(3Ă, 501-522. Harvey, R. F., Hinton, R. A., Gunary, R. M. & Barry, R. E. (1989Ă. Individual and group hypnotherapy
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Perspectives on Theory, Practice and Research. Athens, Greece: Ellinika Grammata. Hawkins, P. J. & Polemikos, N. (2002Ă. Hypnosis treatment of sleeping problems in children experiencing loss. Contemporary Hypnosis, 19(1Ă, 18-24. Heap, M. & Aravind, K. K. (2001Ă. Hartland's Medical and Dental Hypnosis. Edinburgh: Churchill Livingstone. Heap, M., Brown, R. J. & Oakley, D. A. (2004Ă. High hypnotizability: Key issues. In M. Heap, R. J. Brown & D. A. Oakley (Eds.Ă, The Highly Hypnotizable Person: Theoretical, Experimental and Clinical Issues (5-29Ă. London: Brunner-Routledge. Hearne, K.
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Medical Journal, 315(7102Ă. Waxman, D. (1981Ă. Hypnosis: A Guide For Patients And Practitioners. London: George Allen & Unwin. Waxman, D. (1986Ă. Hypnosis 1788-1986: Its history, development and status within the United Kingdom. Proceedings of the British Society of Medical and Dental Hypnosis, 6, 3-8. Weekes, V. J. & Savedra, M. C. (1989Ă. Adolescent cancer: coping with treatment-related pain. Journal of Pediatric Nursing, 3(5Ă, 318-328. Weiss, E. (1960Ă. The Structure And Dynamics Of The Human Mind. New York: Grune and Stratton. Weiss, L.
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Mason, J.W., Relationship between psychological defenses and men urinary 17 - hydrocorticosteroid excretion rate: A predicative study of parents of fatally ill children,`n „Psychosom. Med.”, nr. 26, 1964, p. 576-591. The stress of life, 1956, McGraw-Hill, New-York. Stress in dental patients: Effect of localanesthezic procedures, în „Technical Report No. SAM-TDR, 63, USAF School of Aerospace Medicine”, Brooks Air Force Base, Texas, May, 1963. The Self-Control of Reactions to a Stressful Film, 1965, University of California, Rerkeley. Psychological stress, vol. I , 1958
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
marca, de acum înainte, întreaga creație poetică a autoarei, care, înțelegând ireversabilitatea timpului, încearcă o reconstrucție a prezentului prin prisma trecutului. Dincolo de protecție și de închidere, marcate de consoane sonore de tipul nazalei bilabiale m și a nazalei alveolare sau dentale n, ambele fără perechi surde, precedate de vocala mijlocie posterioară o, somnul presupune și o "descătușare a cuvântului", omul putându-se exprima liber numai în somn: "În somn,/ Mi se întâmplă să țip,/ Numai în somn,/ Și-nspăimântată de-ndrăzneală
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
și, în acest fel, intonația interogativă, exclamativă sau neutră ascendentă sau egal distribuită se constituie în mărci stilistice, sugerând diverse trăiri afective"256. În acest sens, menționăm prezența frecventă a aliterației 257, în majoritatea textelor interzise, redată prin repetiția nazalei dentale n, care accentuează strigătul: "Un întreg popor/ Nenăscut încă/ Dar condamnat la naștere,/ Foetus lângă foetus,/ Un întreg popor/ Care n-aude, nu vede, nu înțelege,/ Dar înaintează/ Prin trupuri zvârcolite de femei,/ Prin sânge de mame/ Neîntrebate" (Cruciada copiilor
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
care suntem ferite/ (Sau poate private)/ E fuga" (Delimitări). Tot aici, cu puternic efect stilistic sunt adverbele de negație nici, repetate asurzitor, dar și adjectivele cu valoare de superlativ absolut (întreg, totul), venite în completarea realității dureros-apocaliptice. În Delimitări, nazala dentală n este înlocuită cu oclusiva dentală sonoră dură d: "Eu cred că suntem un popor vegetal,/ De unde altfel liniștea/ În care așteptăm desfrunzirea?/ De unde curajul/ De-a ne da drumul pe toboganul somnului/ Până aproape de moarte,/ Cu siguranța/ Că vom
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
această disoluție rapidă. Mai întîi, ar trebui probabil avute în vedere loviturile puternice produse cam în același timp de descoperirile științifice, îndeosebi în materie de fizică cuantică, psihanaliză și deconstructivism postmo dern, ale căror teorii au zdruncinat considerabil metafizica occi dentală, lingvistica, semantica, sociologia etc. Această revoluție a fost îndreptată împotriva unei anumite viziuni statice despre lume, subiect și limbaj, considerate anterior ca stabile, unitare, monolitice. De la Newton și Descartes, concepția noastră se consolidase pe baze esențialiste, subiectul fiindu-și propriul
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
primul rând, modul în care trans cendentalul poate fi definit sub presupoziția distincției subiect- obiect, reziduu al unei metafizici „sterile“, neproductive. Miza este de fapt mai veche, fiind asumată, în mod exemplar, de către Hegel. Sub semnul acestei relații, conștiința transcen dentală se constituie după modelul celei empirice, iar kantianismul este condamnat să funcționeze doar prin bine-cunoscuta excludere sau, mai exact, amânare indefinită a oricărei metafizici. Soluția este aceea de a redefini cunoașterea, în accepțiunea ei transcendentală, în afara conceptelor reziduale de subiect
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
nazale determinând gradul de nazalizare a vocalelor. Vibrațiile corzilor vocale, amplificate în rezonatorul cavității bucale, sunt modificate în mod diferit de modul de mișcare a limbii. Dinții și buzele au rol în adăugarea unor caracteristici personale ale vocii: formarea sunetelor dentale, labiale și labiodentale. Sunetul articulat se aude atunci când cavitățile sunt rezonante; fenomenul de rezonanță este factorul esențial în articularea sunetelor. Respirația verbală descrie funcția respiratorie în raport cu fonația, proces ce nu apare la surzi sau hipoacuzici. Se caracterizează prin modificări importante
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
supărare, belea, bucluc”. În această serie se înscrie și rom. mai adv. „încă, și mai, cam, cât pe ce”, engl. boy „băiat, fiu”. În toate aceste forme prezența lui iot (j) se datorează unui l moale, care alterna cu l dental: sl. vol, rom. bou (bos/βους), aflat în alternanță cu r: alb. pyll „pădure, mult, abundent”, sl. bor „pădure de conifere”. Prin augmentarea prefixală și sufixală a miezului lichid l/r au rezultat forme ca lat. alo „a face să
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vaccinarea la copiii de 7-11 luni și a celor cu vârsta de 12-15 luni și de 7 ani. O. Nica Cabinet stomatologic l În Complexul Iulius MALL Recent, în Complexul Iulius MALL din Timișoara s-a deschis cabinetul stomatologic „MALL DENTAL”. Dotat cu aparatură de profil modernă, de ultimă generație (import Italia), în cadrul noului cabinet stomatologic se execută toată gama lucrărilor de asistență stomatologică, începând cu cele profilactice (detartraj ultrasonic, tratament profesional de albire a dinților, fluorizări etc.), tratamente conservative: obturații
Agenda2005-49-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284455_a_285784]