276 matches
-
impresionat de întrevederea cu Mecena, Arthur ceru explicații referitoare la el. Chiar emise niște considerații personale. Și favorabile încă, spre bucuria mea! Oftând a despovărare, îmi reluai locul în fața tatei. Mai prinsesem ceva forțe și glumii cu el: -Ne vom deochea de-atâta privit! Ce părere îți fac?! Chiar sunt uimită câtă putere de concentrație pot să am! N-am persistat atâta vreme asupra unei ținte din vremea când trăgeam cu arcul în Parcul de Distracții! Izbucnirăm într-un râs compensator
ARTHUR SE-NTOARCE de ANGELA DINA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365214_a_366543]
-
trăsături omologate sub umbrela liricii moderne, o înnoire trecută prin instanțe poetice proprii, reinventând un limbaj poetic dens, de sfâșiere la nivel senzorial. Până și orașul are o atmosferă bacoviană, plumburie. Întâlnim și versuri silfide cu esențe de lirism calm, deocheate de iele melomanice coborâte pe „Coloana infinitului” pe malul Jiului. Versuri prinse odată cu poetul în rotunduri brâncușiene bolnave de metafizic și abstract spiritual. Dar și poezii ferme în simplitatea lor, poezii ce sintetizează atmosfera înaltă de ținută intelectuală, poezii ce-
VOLUM DE POEZIE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1016 din 12 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352433_a_353762]
-
februarie 2012 Toate Articolele Autorului Mistuită de iubire... Mușcă-mă cu gura iubirii mestecă-mă în fălcile ei și lunecă-mă în pântecu-i plin. Prin vânt, toarnă-mi licoarea-i în vene, cu ochiul zărilor adoarme-mă și cufundă-mă-ntr-un profund deochi până-mi vor sângera viscerele... Doar așa voi simți marea dragostei cum mă mistuie-n valuri și mă preface-n spuma ce mușcă necontenit din țărmul tău... Referință Bibliografică: Mistuită de iubire... Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
MISTUITĂ DE IUBIRE... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346715_a_348044]
-
gâtului. Dacă ni se infectau amigdalele, le badijona cu albastru de metil. A doua zi nu mai aveam aproape nimic. Mâncam ușor vreo două zile; brânza de vaci, supă de găină, pâine prăjită și ceaiuri din plante medicinale. Când eram deocheați, ne închina (nu ardea tăciuni cum mai auzisem prin alte părți) ne mângâia pe frunte și ne spunea de „deochi”, un descântec pe care l-a „furat” de la bunica, Eu nu am reușit să-l „fur” de la mama dar am
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
Mâncam ușor vreo două zile; brânza de vaci, supă de găină, pâine prăjită și ceaiuri din plante medicinale. Când eram deocheați, ne închina (nu ardea tăciuni cum mai auzisem prin alte părți) ne mângâia pe frunte și ne spunea de „deochi”, un descântec pe care l-a „furat” de la bunica, Eu nu am reușit să-l „fur” de la mama dar am rămas cu un har: când cineva este deocheat și îi spun rugaciunea „Tatăl nostru” în gând, de câteva ori, se simte
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
auzisem prin alte părți) ne mângâia pe frunte și ne spunea de „deochi”, un descântec pe care l-a „furat” de la bunica, Eu nu am reușit să-l „fur” de la mama dar am rămas cu un har: când cineva este deocheat și îi spun rugaciunea „Tatăl nostru” în gând, de câteva ori, se simte bine în clipele următoare. Un alt leac învățat de la mama și pe care îl aplic și acum când îmi este rău: când am dureri de stomac și senzație
PURCELUŞUL GHIŢĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356416_a_357745]
-
cunoscut doar zece). - Mi-am pus întrebarea dacă nu cumva iubirea prea mare pentru un copil e un păcat, un blestem. Costan (tizul meu, mort neflăcău), era așa de frumos și așa de deștept că mă temeam să nu-l deoache babele și mergeam la Aripoaia, vrăjitoarea satului, să-l descânte de deochi. Îi făceam toate nazurile, tac-tu mă certa „bisericește” înjurându-mă de toți sfinții, câ „Copchilul ista numai din vina mea e de-o încăpățânare bolnavă”, Cred că
UN MĂRŢIŞOR PENTRU MAMELE NOASTRE IN MEMORIAM de CONSTANTIN T. CIUBOTARU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354953_a_356282]
-
Ehe, stați așa că nu „cărțili e totul”! Partea „funny” a fost de fapt ambalajul. Am cumpărat o revistă deocheată și am inpachetat fiecare carte în mai multe straturi ale respectivei reviste... Și ca să înțelegeți de unde vine aiureala mea cu revista deocheată în chip de ambalaj de Crăciun... am să povestesc cu ce ne mai ocupăm noi uneori la serviciu atunci când vrem să ne mai descrețim fruntea. În spațiul unde funcționează salonul de înfrumusețare (unde lucrez eu acum), în urmă cu mai
JURNAL LONDONEZ (13) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355005_a_356334]
-
glia lui nu o trăda la pâinea coaptă în cuptor pe vatră a mielului sacrificat nu se despărțea ca râul de albie atunci când grijile îl inundau acum se simte albia deformată de apa timpului prezent ne scăldăm în vremuri tulburi deocheate vânăm anotimpuri furăm bucurii ne ascundem fiecare de răspunderi când vom pleca definitiv luăm cu noi decât o mâna de țărână dacă mai are cine s-o arunce peste noi ... (din viitorul volum de versuri: “Stări, atitudini”) Referință Bibliografică: Retrospecțiune
RETROSPECŢIUNE de VASILICA ILIE în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355454_a_356783]
-
la mine! Pe fiecare perete adun tăceri înrămate scrum câte încap într-o clipă... sau viață? Mă agit când văd că vara pleacă, eu rămân în urmă, deschid cărarea toamnei, mă îmbracă, nu uită funda imensă roșie, să nu mă deoache frica. Vreau și un talisman împotriva...realității. Cu ochelari și fruntea-nrourată, văd, cum mijește o altă duminică, trece nestingherită, din brațul drept în brațul stâng, tropotind pe frunze uscate. Până să ne vedem, învăț o nouă zi să plece
EIII,ŞTIU de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355594_a_356923]
-
Primul mediu în care pătrund cei doi extratereștri este cel universitar, de dinainte și de după revoluție, luând parte la manifestările științifice sau distractive specifice, având ocazia să cunoască preocupările studenților de ieri și de azi, inclusiv folclorul studențesc puțin cam „deocheat”. Cu acest prilej, cei doi au un prim contact cu „organele” și cu „băieții cu ochi albaștri”, iar profesorul are grijă să le completeze informațiile despre acestea relatându-le despre mijloacele și metodele folosite de „brațul înarmat al partidului comunist
UN CICERONE INEDIT de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369452_a_370781]
-
acum mai tare de cum ma alintam eu când stau în brațele ei călduroase. Nu mai fac Mamy, nu vezi ce cuminte sunt? Vede Mama, stai să-ți pun un semn la buric, se amuză Ea pe seama mea, să nu te deochi . Și Mamy, ( deșteaptă ) începea să mă gâdile până cădeam iar din pat peste Kim. Dar iar mă urcăm, de data asta luând-o și pe Kim de lăbuțe să nu mai cad iar peste ea. Îmi plăcea așa de mult
EXTRAS DIN MEMORIA ANTICIPATIEI CAP 3 de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369592_a_370921]
-
Attila Cseke, deputat UDMR, a pus un proiect de autonomie pentru Partium în Parlamentul României. Sperăm ca Dracula de Cotroceni, până una alta, să-i dea și lui Steaua României. Între timp, europarlamentarul Laszlo Tokes are și el un proiect deocheat la Bruxelles: Protectoratul Transilvaniei. De ce nu, e liber, azi nimeni nu mai e băgat în cămașă de forță! După cum se știe, un protectorat trebuie să aibă un protector și probabil, după Laszlo Tokes nu ar exista mai bun protector decât
ECHINOX CU FANTOME IREDENTISTE de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353601_a_354930]
-
ca potaie ! Cu mândrie poartă oase Prin cotloane puturoase, Dă din coadă abitir, Îl privesc și mult mă mir. Când îl vezi trecând agale, Poți să-l lauzi și matale. Scuipă-l însă între ochi, Blând, ca să nu mi-l deochi, Și să zică-n sinea lui: „E soția Dumnealui”. Pentru ce să facem sfadă ? Lațele îi curg cascadă ! Ni-e nu-mi lipsește Zdreanță Cel cu ochii de faianță, Nici n-am chef să număr iezii Cum făcea cândva Arghezi
DACĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357180_a_358509]
-
deie Moartea în coșcgiuc s-o ieie De-i bărbat sau de-i femeie Și de cui capacu-i steie Că prea multe vieți încleie...! Moară moartea dar învie În pântec de apă vie Viața vieții de stafie Și de ochi deochi să-i fie Că prea multe vieți desfie ...! Mama ei de moarte fugă, Fugă-i fuga de răpciugă Dracului a dracu slugă Necromană biofugă... Cea cu cap de mort și glugă, Care viața o subjugă Seva toată să i-o
MOARĂ MOARTEA...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357669_a_358998]
-
câmpurilor electrice. Oboseală O procedură de medicină populară românească ce și-a dovedit adesea eficientă este să punem un săculeț cu sare călduța pe ceafa atunci când suntem obosiți. Același săculeț cu sare era pus în leagănul copiilor ca să nu se deoache și să aibă somnul lin, între haine, ca să le asigure durabilitatea, precum și pentru a le impregna cu o misterioasă capacitate de protecție împotriva “făcăturilor de tot felul”. Bijuteriile - mai ales cele vechi Se spune că poartă cu ele foarte multe
SAREA – DIAMANT ASCUNS de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359948_a_361277]
-
atribuiau neamului habiru o relație misterioasă cu Divinitatea. (Personal 17, am remarcat faptul că în satele kabile, femeile mai sunt încă preocupate de magie, cele vârstnice deținând “puteri” și tehnici oculte similare româncelor din vechime . Un exemplu: ca să nu se deoache cineva, îi faci un semn pe frunte cu cenușă din vatră și folosești descântece! Femeile kabyle își pictează casele și își brodează veșmintele cu semne arhetipale, similare celor românești, încredințate fiind că le apără de rău.) Această listă se încheie
CONSIDERAṬII ISTORICO-GEOGRAFICE de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342596_a_343925]
-
în mod surprinzător și în practică religioasă creștină, spre exemplu cea a botezului, în care nașii sunt invitați de trei ori să se “lepe-de cel rău” și tot de trei ori să scuipe. Iar expresia “scuipă-l să nu-l deochi” , atunci când vine vorba despre un copil, ne este deja cunoscută și nouă, românilor dar și altor popoare. Sitografie: http://www.lovendal.ro/wp52/scuipatul-o-masura-eficace-impotriva-energiilor-malefice/ https://en.wikipedia.org/wiki/Marcellus Empiricus http://www.miscareaderezistenta.ro/obiceiuri-si-traditii/27041-tradi%C8%9Bii-%C8%99i-supersti
ORIGINEA, TRADIŢIA ṢI PRACTICA SCUIPÃRII LA ROMÂNI de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344347_a_345676]
-
ce comunica de la unul la altul sentimentul pe care îl simțeau prezent. Era al lor, le dădea în sfârșit o dezlegare, dar...” Nu lipsește din roman nici scena cu descântecul, acest “obicei” practicat de femeile de la țară atunci când cineva era deocheat, așa cum s-a întâmplat cu personajul principal al narațiunii. Cu toate că nu credea în “chestiuni de deochi, vrăji, blesteme”, Titi s-a lăsat pe mâna lui Niky (grecoaica din Izvoreni), care învățase meșteșugul de la mama ei. “Niky a pus cărbunii pe
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
trecut în București și toată ziua mă jucam pe bulevard.. -Hai cu mine! Vițica era albă ca laptele iar cînd am deschis ușa s-a întors o secundă parcă să vadă cine a intrat. -Ce frumoasă ee!! -Să n-o deochi! Scuipă pe ea! -Cum să scuip pe ea? -Zi măi, ptiu să nu te deochi! -Ptiu să nu te deochi! -Așa, acum hai să vedem ce facem azi. -Păi plouă, ce să facem? Tu ai treabă? -Am .Vrei să mănînci
AMELY P6 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343652_a_344981]
-
albă ca laptele iar cînd am deschis ușa s-a întors o secundă parcă să vadă cine a intrat. -Ce frumoasă ee!! -Să n-o deochi! Scuipă pe ea! -Cum să scuip pe ea? -Zi măi, ptiu să nu te deochi! -Ptiu să nu te deochi! -Așa, acum hai să vedem ce facem azi. -Păi plouă, ce să facem? Tu ai treabă? -Am .Vrei să mănînci? -Mmmm! Vreau ! Voi aveți mîncare bună.Bona totdeauna aduce mâncarea împachetată de la București.Nu știe
AMELY P6 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343652_a_344981]
-
am deschis ușa s-a întors o secundă parcă să vadă cine a intrat. -Ce frumoasă ee!! -Să n-o deochi! Scuipă pe ea! -Cum să scuip pe ea? -Zi măi, ptiu să nu te deochi! -Ptiu să nu te deochi! -Așa, acum hai să vedem ce facem azi. -Păi plouă, ce să facem? Tu ai treabă? -Am .Vrei să mănînci? -Mmmm! Vreau ! Voi aveți mîncare bună.Bona totdeauna aduce mâncarea împachetată de la București.Nu știe să gătească, mama când eram
AMELY P6 de FLORIN CIPRIAN ISPAS în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343652_a_344981]
-
ispita de pe buza ta și să m-aleg din neales c-un zâmbet...sau așa ceva. din ne-nviați vreau să-nviez să-ți fur o pleapă și un ochi, se te dizolv, să te creez, în lume să nu te deochi. să ne vedem curând venind pe o potecă solitară, să ne iubim așa cu jind, cum ne iubeam întâia oară. iubirea ta să fie rit, sub cerul toamnei ce ne leagă, cu sufletul întinerit, să bucurăm o lume-ntreagă. duminică
DEŞI E TOAMNĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 618 din 09 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343725_a_345054]
-
este cu adevărat deochiul, dar mulți cred în el, atribuind cu ușurință o stare de rău, apărută subit, acestui enigmatic fenomen. Pe de o parte, credința populară, consideră deochiul ca fiind un transfer misterios de energii necunoscute între cel care deoache și victima sa. Folclorul românesc conține multe descântece de deochi, acesta fiind considerat în popor o boală indusă prin magie de o simplă uitătură invidioasă. Deochiul este o vrajă care poate fi provocată și involuntar de către persoane care dețin această
CE ESTE DEOCHIUL ŞI CUM POŢI SCĂPA DE EL? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378311_a_379640]
-
rugăciunea specială a Sfântului Ciprian, un fost mare vrăjitor care, s-a convertit la ortodoxie, devenind episcop. 2. Protecție proprie Se spune, de regulă, că persoanele care au ochii de culoare deschisă (verzi sau albaștri) au aceste “abilități” de a deochea alte persoane, printr-o simplă privire. Este recomandat a nu se privi drept în ochii unor astfel de persoane, ci undeva deasupra ochilor. Bătrânii spun că te poți feri de deochi dacă porți o rămușoară de busuioc, o bijuterie din
CE ESTE DEOCHIUL ŞI CUM POŢI SCĂPA DE EL? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378311_a_379640]