520 matches
-
versuri mai deocheate", EZ magazin, 9, 2000, 2; "textele erau prea deocheate", EZ 2490, 2000, 12), în legătură cu reviste, fotografii etc. ("dornică să apară în reviste deocheate", EZ 2424, 2000, 1; "un moșneguț puritan care să roșească la orice fotografie mai deocheată", EZ 2038, 1999, 1). Evoluția semantică a adjectivului participial e destul de interesantă: de la sensul verbal "fermecat; lovit de deochi" (în Dicționarul enciclopedic "Cartea Românească", 1926-1931), s-a trecut la semnificații precum "rău văzut, cu renume prost" sau "prea din cale
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
cu prefix: dezmățat, deșucheat, deșănțat; asemănarea fonetică (în cazul lui deșucheat, chiar foarte mare) ajută la omogenizarea semantică a seriei și permite efecte stilistice de întărire și gradație, ca într-un citat din Mateiu Caragiale - "locul de întîlnire al lumii deocheaților și deșucheaților timpului" (ap. DLRC). Oricum, poate pentru că păstrează legătura cu actul magic al deochiului și menține deci, măcar ca potențialitate și sugestie, ideea lipsei de responsabilitate, deocheat este mai curînd eufemistic; termen familiar, cu sens negativ, dar lipsit de
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
ca într-un citat din Mateiu Caragiale - "locul de întîlnire al lumii deocheaților și deșucheaților timpului" (ap. DLRC). Oricum, poate pentru că păstrează legătura cu actul magic al deochiului și menține deci, măcar ca potențialitate și sugestie, ideea lipsei de responsabilitate, deocheat este mai curînd eufemistic; termen familiar, cu sens negativ, dar lipsit de conotațiile agravante ale lui deșuchiat. Sensul său figurat (în DEX 1996: "indecent, necuviincios", "cu reputație proastă, compromis", "exagerat") rămîne de altfel destul de general ca să permită și alte asocieri
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
în DEX 1996: "indecent, necuviincios", "cu reputație proastă, compromis", "exagerat") rămîne de altfel destul de general ca să permită și alte asocieri. Cuvîntul apare astfel în contexte mai larg morale, juridice, politice, estetice: în titlul cărții Martei Petreu despre Cioran - Un trecut deocheat sau "Schimbarea la față a României", sau în diverse texte jurnalistice: "a intrat într-un anturaj deocheat, format din bețivani" (Monitorul local de Brașov, 17.08.2000), "acest personaj deocheat și certat cu legea" (România liberă 17.07.1998), "S-
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
și alte asocieri. Cuvîntul apare astfel în contexte mai larg morale, juridice, politice, estetice: în titlul cărții Martei Petreu despre Cioran - Un trecut deocheat sau "Schimbarea la față a României", sau în diverse texte jurnalistice: "a intrat într-un anturaj deocheat, format din bețivani" (Monitorul local de Brașov, 17.08.2000), "acest personaj deocheat și certat cu legea" (România liberă 17.07.1998), "S-a dat startul înfruntărilor electorale deocheate" (Curierul zilei - Pitești, 27.06.2000), uneori fiind folosit și adverbial
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
estetice: în titlul cărții Martei Petreu despre Cioran - Un trecut deocheat sau "Schimbarea la față a României", sau în diverse texte jurnalistice: "a intrat într-un anturaj deocheat, format din bețivani" (Monitorul local de Brașov, 17.08.2000), "acest personaj deocheat și certat cu legea" (România liberă 17.07.1998), "S-a dat startul înfruntărilor electorale deocheate" (Curierul zilei - Pitești, 27.06.2000), uneori fiind folosit și adverbial: "o matroană de mahala, durdulie, îmbrăcată deocheat" (România literară 51-52, 1998). Deochiat e
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
României", sau în diverse texte jurnalistice: "a intrat într-un anturaj deocheat, format din bețivani" (Monitorul local de Brașov, 17.08.2000), "acest personaj deocheat și certat cu legea" (România liberă 17.07.1998), "S-a dat startul înfruntărilor electorale deocheate" (Curierul zilei - Pitești, 27.06.2000), uneori fiind folosit și adverbial: "o matroană de mahala, durdulie, îmbrăcată deocheat" (România literară 51-52, 1998). Deochiat e în momentul de față unul dintre cuvintele familiare la modă, a cărui largă utilizare e caracterizată
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
Brașov, 17.08.2000), "acest personaj deocheat și certat cu legea" (România liberă 17.07.1998), "S-a dat startul înfruntărilor electorale deocheate" (Curierul zilei - Pitești, 27.06.2000), uneori fiind folosit și adverbial: "o matroană de mahala, durdulie, îmbrăcată deocheat" (România literară 51-52, 1998). Deochiat e în momentul de față unul dintre cuvintele familiare la modă, a cărui largă utilizare e caracterizată de două tendințe: de extindere a uzului prin aplicarea la situații cît mai diverse - dar și de specializare
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
de extindere a uzului prin aplicarea la situații cît mai diverse - dar și de specializare pentru o anumită zonă, ca echivalent familiar al unor împrumuturi recente; într-un articol, de exemplu, alternau două desemnări, prin formulele: "filme "X"" și "filme deocheate" (EZ 960, 1995, 4).
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16192_a_17517]
-
vulgar etc. Pentru a caracteriza unele manifestări de limbaj (mai ales glume, bancuri) sînt folosite și expresii precum fără perdea ori (cu aluzie la Creangă și la junimiști) pe ulița din dos. Foarte folosit azi e adjectivul (provenit din participiu) deocheat: cu o semnificație destul de blîndă, de obicei cu referire la manifestări de limbaj, la produse mai mult comerciale decît artistice. Termenul se folosește în legătură cu teatrul sau cu filmul ("A acceptat fără șovăire un rol mult mai deocheat", Evenimentul zilei = EZ
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
provenit din participiu) deocheat: cu o semnificație destul de blîndă, de obicei cu referire la manifestări de limbaj, la produse mai mult comerciale decît artistice. Termenul se folosește în legătură cu teatrul sau cu filmul ("A acceptat fără șovăire un rol mult mai deocheat", Evenimentul zilei = EZ ediția de prînz, 240, 1993, 6), cu textele literare sau de muzică ("R.M. trece la versuri mai deocheate", EZ magazin, 9, 2000, 2; "textele erau prea deocheate", EZ 2490, 2000, 12), în legătură cu reviste, fotografii etc. ("dornică să
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
comerciale decît artistice. Termenul se folosește în legătură cu teatrul sau cu filmul ("A acceptat fără șovăire un rol mult mai deocheat", Evenimentul zilei = EZ ediția de prînz, 240, 1993, 6), cu textele literare sau de muzică ("R.M. trece la versuri mai deocheate", EZ magazin, 9, 2000, 2; "textele erau prea deocheate", EZ 2490, 2000, 12), în legătură cu reviste, fotografii etc. ("dornică să apară în reviste deocheate", EZ 2424, 2000, 1; "un moșneguț puritan care să roșească la orice fotografie mai deocheată", EZ 2038
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
cu filmul ("A acceptat fără șovăire un rol mult mai deocheat", Evenimentul zilei = EZ ediția de prînz, 240, 1993, 6), cu textele literare sau de muzică ("R.M. trece la versuri mai deocheate", EZ magazin, 9, 2000, 2; "textele erau prea deocheate", EZ 2490, 2000, 12), în legătură cu reviste, fotografii etc. ("dornică să apară în reviste deocheate", EZ 2424, 2000, 1; "un moșneguț puritan care să roșească la orice fotografie mai deocheată", EZ 2038, 1999, 1). Evoluția semantică a adjectivului participial e destul de
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
ediția de prînz, 240, 1993, 6), cu textele literare sau de muzică ("R.M. trece la versuri mai deocheate", EZ magazin, 9, 2000, 2; "textele erau prea deocheate", EZ 2490, 2000, 12), în legătură cu reviste, fotografii etc. ("dornică să apară în reviste deocheate", EZ 2424, 2000, 1; "un moșneguț puritan care să roșească la orice fotografie mai deocheată", EZ 2038, 1999, 1). Evoluția semantică a adjectivului participial e destul de interesantă: de la sensul verbal "fermecat; lovit de deochi" (în Dicționarul enciclopedic "Cartea Românească", 1926-1931
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
versuri mai deocheate", EZ magazin, 9, 2000, 2; "textele erau prea deocheate", EZ 2490, 2000, 12), în legătură cu reviste, fotografii etc. ("dornică să apară în reviste deocheate", EZ 2424, 2000, 1; "un moșneguț puritan care să roșească la orice fotografie mai deocheată", EZ 2038, 1999, 1). Evoluția semantică a adjectivului participial e destul de interesantă: de la sensul verbal "fermecat; lovit de deochi" (în Dicționarul enciclopedic "Cartea Românească", 1926-1931), s-a trecut la semnificații precum "rău văzut, cu renume prost" sau "prea din cale
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
cu prefix: dezmățat, deșucheat, deșănțat; asemănarea fonetică (în cazul lui deșucheat, chiar foarte mare) ajută la omogenizarea semantică a seriei și permite efecte stilistice de întărire și gradație, ca într-un citat din Mateiu Caragiale - "locul de întîlnire al lumii deocheaților și deșucheaților timpului" (ap. DLRC). Oricum, poate pentru că păstrează legătura cu actul magic al deochiului și menține deci, măcar ca potențialitate și sugestie, ideea lipsei de responsabilitate, deocheat este mai curînd eufemistic; termen familiar, cu sens negativ, dar lipsit de
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
ca într-un citat din Mateiu Caragiale - "locul de întîlnire al lumii deocheaților și deșucheaților timpului" (ap. DLRC). Oricum, poate pentru că păstrează legătura cu actul magic al deochiului și menține deci, măcar ca potențialitate și sugestie, ideea lipsei de responsabilitate, deocheat este mai curînd eufemistic; termen familiar, cu sens negativ, dar lipsit de conotațiile agravante ale lui deșuchiat. Sensul său figurat (în DEX 1996: "indecent, necuviincios", "cu reputație proastă, compromis", "exagerat") rămîne de altfel destul de general ca să permită și alte asocieri
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
în DEX 1996: "indecent, necuviincios", "cu reputație proastă, compromis", "exagerat") rămîne de altfel destul de general ca să permită și alte asocieri. Cuvîntul apare astfel în contexte mai larg morale, juridice, politice, estetice: în titlul cărții Martei Petreu despre Cioran - Un trecut deocheat sau "Schimbarea la față a României", sau în diverse texte jurnalistice: "a intrat într-un anturaj deocheat, format din bețivani" (Monitorul local de Brașov, 17.08.2000), "acest personaj deocheat și certat cu legea" (România liberă 17.07.1998), "S-
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
și alte asocieri. Cuvîntul apare astfel în contexte mai larg morale, juridice, politice, estetice: în titlul cărții Martei Petreu despre Cioran - Un trecut deocheat sau "Schimbarea la față a României", sau în diverse texte jurnalistice: "a intrat într-un anturaj deocheat, format din bețivani" (Monitorul local de Brașov, 17.08.2000), "acest personaj deocheat și certat cu legea" (România liberă 17.07.1998), "S-a dat startul înfruntărilor electorale deocheate" (Curierul zilei - Pitești, 27.06.2000), uneori fiind folosit și adverbial
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
estetice: în titlul cărții Martei Petreu despre Cioran - Un trecut deocheat sau "Schimbarea la față a României", sau în diverse texte jurnalistice: "a intrat într-un anturaj deocheat, format din bețivani" (Monitorul local de Brașov, 17.08.2000), "acest personaj deocheat și certat cu legea" (România liberă 17.07.1998), "S-a dat startul înfruntărilor electorale deocheate" (Curierul zilei - Pitești, 27.06.2000), uneori fiind folosit și adverbial: "o matroană de mahala, durdulie, îmbrăcată deocheat" (România literară 51-52, 1998). Deochiat e
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
României", sau în diverse texte jurnalistice: "a intrat într-un anturaj deocheat, format din bețivani" (Monitorul local de Brașov, 17.08.2000), "acest personaj deocheat și certat cu legea" (România liberă 17.07.1998), "S-a dat startul înfruntărilor electorale deocheate" (Curierul zilei - Pitești, 27.06.2000), uneori fiind folosit și adverbial: "o matroană de mahala, durdulie, îmbrăcată deocheat" (România literară 51-52, 1998). Deochiat e în momentul de față unul dintre cuvintele familiare la modă, a cărui largă utilizare e caracterizată
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
Brașov, 17.08.2000), "acest personaj deocheat și certat cu legea" (România liberă 17.07.1998), "S-a dat startul înfruntărilor electorale deocheate" (Curierul zilei - Pitești, 27.06.2000), uneori fiind folosit și adverbial: "o matroană de mahala, durdulie, îmbrăcată deocheat" (România literară 51-52, 1998). Deochiat e în momentul de față unul dintre cuvintele familiare la modă, a cărui largă utilizare e caracterizată de două tendințe: de extindere a uzului prin aplicarea la situații cît mai diverse - dar și de specializare
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
de extindere a uzului prin aplicarea la situații cît mai diverse - dar și de specializare pentru o anumită zonă, ca echivalent familiar al unor împrumuturi recente; într-un articol, de exemplu, alternau două desemnări, prin formulele: "filme "X"" și "filme deocheate" (EZ 960, 1995, 4).
"Deocheat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16314_a_17639]
-
repede toamna, interioarele, la aprinsul lămpilor, făcînd să lucească tingirile, obiectele de cupru, icoanele argintate agățate de pereți... În asfințitul zilelor, în nopțile singuratece, eroii luau drumul caselor pe care românii cuminți, cu neveste virtuoase și copii mulți le numeau deocheate și pe care popa cu aghiazma și cu tămîierele lui le ocolea ca pe niște sucursale demoniace... Capcana în care nimerești La țigănci... Puține pagini din proza română reușesc să ne facă să pătrundem în taina, în transcendentul celor trei
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
frunte pe care la nunți se lipea cu scuipat bancnota de-o sută de lei? Ce protecție a artistului să aștept din partea Irinei Loghin, alta decât a sutienului în care, se spune, poposeau bancnotele generos oferite la chermeze cu muzică deocheată? La ce integrare europeană să visez, alta decât aceea pe bază de vulgaritate, xenofobie și ură, propusă de patronul gazetei anti-semite "Atac la persoană"? Ce alibi moral pot avea la examen să le cer studenților o pregătire de înalt nivel
(Slu)goi și flămânzi by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16532_a_17857]