479 matches
-
simt bucurie,dar gândul mă poartă la cele din copilărie;mândră le prindeam la ureche ca pe cercei,și de atunci am păstrat acest nostim obicei.Privesc cireșele zemoase, ce fac cu ochiul,iar graurii ciripesc... parcă i-a prins deochiul,privirea devine, din ce în ce mai, flămândăși nerăbdarea scade cu fiecare secundă.Dintre frunze, cireșele roșii se-alintă la soare,dar parcă s-au rușinat... de atâta culoare;dincolo de deliciul oferit, când sunt gustate,au ajuns prin poezii și chiar pe pânză pictate
MARIA ILEANA TĂNASE [Corola-blog/BlogPost/385103_a_386432]
-
merg la pădure să culeagă primele flori, gingășii ghiocei și brândușele amorțite, căci primăverii îi sunt cei dintâi, vestitori. Dragobete- zeul iubirii, din ere străvechi, întruchipat într-n chipeș, flăcău, iubareț seduce tot ce-i iese-n cale, ca un deochi, și-apoi sărută fetele ce-l cred un drumeț. Dragobetele-i ziua când triumfă iubirea, e simbolul dragostei supreme, la români, iar datinile și tradițiile au însăși, menirea, să arate că doar, iubind suntem mai buni. 21 Februarie 2017 - MIT Referință
DRAGOBETELE ( SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI) de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2247 din 24 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385092_a_386421]
-
nimicuri la apa scursă peste stâncă se-adaug tunete din valțuri puhoiul își reface-adâncă curgerea-i lină printre maluri pe care parcă plâng înalturi ale cascadei madrigaluri *** cosânzeană geană geană și sprânceană gură mură cu arsură ochi în ochi pentru deochi sân cu sân și eu hapsân mă vrăjesc mă amăgesc și de dor mă prăpădesc *** Alcătuire dinspre zenit spre colb (ghicitori ritmate) lăcaș de flori de busuioc și de coroană-mpărătească ce se preschimbă apoi în coc și care cearcă să
CINE E EA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382423_a_383752]
-
ea să rămâi. Mâna în apa verde își bagă, să vadă cât e de vie, curioasă începe o nouă sagă cu gândul la dulcea căsătorie. O mână negră cu ochi o prinde umed cu forță, nu este o vrajă, nici un deochi, se ține bine femeia torță. FEMEIA APOSTILĂ Femeia cu față de androgin și centură de castitate, a ajuns păcălind, în înaltul cin fiindcă a făcut și face de toate. Stropită cu sânge albastru și roșu, purtând crucea la vedere pe buric
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
dinlăuntrul tău prin care focurile vremii se rotesc aiurite, este prelungirea spre un zeu îmbibat de pofte etilice, căminărite. Bărbatul se pregătește cu ai săi șase ochi să-ți spargă pervers poftele-n două, masculinitatea-i trezită de un antic deochi lovește cu puterea izvorâtă din noaptea de rouă. Poarta are sâni și vagin cu dinți susținuți de buze rânjite, împreună cu timpul stă la cafea și la gin acoperindu-se-n grabă cu păreri dispersite. Ai mușchii înverziți de dorință și
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
dinlăuntru plânge cu lacrimi de vin, mațele-mi sângerează înfipte în rădăcinile sorții, pentru ele este cu adevărat un uriaș chin. Plânge îmbătându-se ochiul dinlăuntrul meu adunând picuri de amintiri într-un pumn de zăpadă, dintr-o zbatere de deochi știe că-s un caduceu pe care Hermes poate să-l ardă când nu mai vrea să îl vadă. Văd ascunsă-n demon aripa de înger ce mă poartă-n zbor în al său univers construit din cântec și lemn
POEME (3) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382484_a_383813]
-
01 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului REPERAJ Sânge despicat de reper în punct erodat, ce curge spre cer, înviind răspicat. De o parte univers speriat, de cealaltă mască fără un ochi, explozie de nor eronat deasupra roșului de mac cu deochi. Sunt R-ul și P-ul făptașii, repere ce lovesc încrezut, R-ul și P-ul sunt nașii, punctul, e de fapt un nou început. 1. Reperaj: astăzi oamenii sunt altfel, nu mai au doar călcâiul vulnerabil, precum în antichitate
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
prietenie secată în rămășițele de colegialitate când și când, descoperă o inimă tristă, trădată, și un suflet abandonat, flămând. 30. Reperaj: bărbatul speriat, legat la ochi, înarmat cu răbdare, furculiță și cuțit, o uriașă sepie vie, nu-i fie de deochi, ascunde în farfurie, tocmai bună de mistuit. 31. Reperaj: bătrân cu fața ridată și pălărie de cowboy, cu ochii reci, albaștri ca cerul pe care e proiectat, ne uimește cu prezența sa de moroi căzut pe un câmp electrocutat. 32
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
vreme de pierdut. - Înțeleg! Aveți treburi urgente în primărie! Spune draga mea, ce vânt te aduce la conăcelul meu? Te supără careva pe la prefectura județului sau te doare capul de la privirea oacheșă a vreunui voinic și vrei un descântec de deochi? - Îl însoțesc pe domnul Miron Popescu în ancheta pe care o desfășoară cu privire la... - Draga mea, ocupă-te de problemele social-administrative ale localității și lăsați-i pe dispăruți. Dacă nimeni nu le revendică dispariția, vedeți-vă de treabă. E bine ca
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Și când răul vine-n lume cu vecinul nu te pune Că e Prut sau că e Trotuș vecinul ți-e frate totuși Să nu fie de deochi au legat Prutul la ochi Să nu vadă ce se face război în vreme de pace Se-ncontrează ca nebunii românii parc-ar fi hunii Că-n fața lui Dumnezeu vecinu-i fratele meu Nu e minus nu-i nici plus
DOINA DOINELOR de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384031_a_385360]
-
PARTEA A II-A] Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului CINE E EA? (partea a II-a) cosânzeană geană geană și sprânceană gură mură cu arsură ochi în ochi pentru deochi sân cu sân și eu hapsân mă vrăjesc mă amăgesc și de dor mă prăpădesc *** Alcătuire dinspre zenit spre colb (ghicitori ritmate) lăcaș de flori de busuioc și de coroană-mpărătească ce se preschimbă apoi în coc și care cearcă să
CINE E EA? [PARTEA A II-A] de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384034_a_385363]
-
pălească. Și am să-l port până când cucul În codru v-a cânta, Până cireșul va fi-n floare Și rândunica s-o-ntorcea. Apoi am să-l atârn ușor Pe creanga unui pom în floare, Să fiu ferită de deochi Atât cât e anul de mare. Referință Bibliografică: MĂRȚIȘOR / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2252, Anul VII, 01 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Flori Bungete : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MĂRȚIȘOR de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382854_a_384183]
-
tu, omule milos și superstițios, ai venit la mine să te las să te bucuri de frumusețea mea și să mă mângâi în ziua de anul nou. Îmi amintesc că mi-ai pus o fundă roșie, să mă apere de deochi, te minunai cât de frumos eram și cât de jucăuș. Chiar te-ai jucat cu mine, m-ai sărutat și ne-am alergat. M-am bucurat, să văd că oamenii sunt așa de buni. Ai mai venit să mă vezi
SCRISOAREA UNUI MIEL de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2287 din 05 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/385348_a_386677]
-
tu, omule milos și superstițios, ai venit la mine să te las să te bucuri de frumusețea mea și să mă mângâi în ziua de anul nou. Îmi amintesc că mi-ai pus o fundă roșie, să mă apere de deochi, te minunai cât de frumos eram și cât de jucăuș. Chiar te-ai jucat cu mine, m-ai sărutat și ne-am alergat. M-am bucurat, să văd că oamenii sunt așa de buni. Ai mai venit să mă vezi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
tu, omule milos și superstițios, ai venit la mine să te las să te bucuri de frumusețea mea și să mă mângâi în ziua de anul nou. Îmi amintesc că mi-ai pus o fundă roșie, să mă apere de deochi, te minunai cât de frumos eram și cât de jucăuș. Chiar te-ai jucat cu mine, m-ai sărutat și ne-am alergat. M-am bucurat, să văd că oamenii sunt așa de buni. Ai mai venit să mă vezi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/385353_a_386682]
-
ca și șarpele boa. Filonul fantastic ocupă un loc de frunte în carte, intervenind pe parcurs în diferite ipostaze, sub forme și varietăți neașteptate, care se pare că ne dau o notă de exotic în ochii străinilor: farmecele de dragoste, deochiul, blestemul, slujbele negre și vrăjitoarele albe sunt elemente frecvente, pe care cititorul le întâlnește cu surpriză în satul contemporan, de parcă ar fi coborât direct în lumea lui Sadoveanu. La fel de surprinzătoare e și practicarea unor îndeletniciri demult uitate, cum sunt potcovarul
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
schimbat adresa, nu au făcut nimic notabil în Șerbia de Nord-Est. S-au evaporat că apa de ploaie. Și cu câte trâmbițe sună peste Timoc ,,tovii” de la D.P.R.R.P. că o fi, ca o pați! Ptiu!, să nu le fie de deochi! Înțelegem interesul ,,cetei” domnului Nițu. Îl înțelegem și pe el, poate nici nu știe cât de mult îl înțelegem. Dar, mai este cazul să-și tragă obiceiurile pe linia moartă, până nu este prea târziu. Nu de altceva, dar pentru
,,Dalmaţienii” consulului român din Timoc [Corola-blog/BlogPost/93367_a_94659]
-
Îi cobora abundent pe ceafă, atingându-i spatele acoperit cu o bogată vestă de mătase. Avea niște ochi reci, lipsiți de inteligență și Învolburați de nu puține păcate capitale. Încă din ușă, poetul apucase să recite o rugăciune scurtă Împotriva deochiului, urmată de o rapidă invocare a Fecioarei Maria. „Blestemat! De trei ori blestemat! se gândi priorul. Vreau vești despre mortul de la San Giuda. Ce ai descoperit la examinarea trupului său? zise el apoi. Medicul șef Își recăpătase aerul de superioritate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
de bărbat a făcut Ileana? Obosită și slăbită după naștere, fiică-sa zâmbea tăcută, ținând în brațe copilul care dormea dus, indiferent la agitația celor maturi. Să n-ai teamă! își liniștise Pop ginerele. Nevastă-mea știe să dea de deochi. Pop era un bărbat masiv, înalt de mai bine de un metru optzeci și cântărea mult peste o sută de kilograme. Se învârtea în jurul Ilenei care își ținea pruncul la piept, neîndrăznind să-și ia nepotul din brațe. După câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și vrăjitoarele, zânele rele, zgripțuroaicele, baba hârcă au făcut și încă mai facă destule victime. Exista părerea, sub forme mascate, atenuate mai există, că aceste forțe malefice puteau acționa prin intermediul unor oameni, femei bătrâne în special, care puteau trimite bolile, deochiul, puteau lua mana (rodul) vitelor, trimiteau blesteme și făceau vrăji, cu urmări nefaste asupra celor intrați(e) sub incidența și puterea vrăjilor. Ca o reacție la forțele răului care aduceau suferința, boala și moartea, au apărut, ca o contrapondere, forțele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
iruri, infuzii, ceaiuri, tincturi, legături, creme, erau folosite direct, singure, aplicate pe locul durerosă sau pe tot corpul, în exterior sau interior, însoțite uneori de incantații versificate sau nu, numite descântece. Descântecul, rostit de baba satului, pricepută în scosă răul, deochiul din om, se adresa spiritului răului, îndemnându-l să iasă, să se ducă, să lase în pace pe cel atinsă de deochi, de sperietură, de farmece, să plece pe lume blestemat, să nu se mai întoarcă etc. Descântatul seamănă cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
însoțite uneori de incantații versificate sau nu, numite descântece. Descântecul, rostit de baba satului, pricepută în scosă răul, deochiul din om, se adresa spiritului răului, îndemnându-l să iasă, să se ducă, să lase în pace pe cel atinsă de deochi, de sperietură, de farmece, să plece pe lume blestemat, să nu se mai întoarcă etc. Descântatul seamănă cu activitatea șamanului de la populațiile din Asia Centrală, care, însă, are o arie de atribuții mult mai largă decât „doftoroaia” din satele românești. La
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rea, o infecție dureroasă care se trece greu: „Păr de mâță, păr de câine, păr de măgar / Păr de 99 de feluri nu te face, nu te coace, / Păr umflăcios, păr mâncăcios, păr prin foame, păr prin sete, păr prin deochiul cel mare, Nu te face, nu te coace și înapoi te-ntoarce.” Descântecul „de deochi” folosește aceleași cuvinte ca la descântatul de beșică, numai că la descântatul de deochi se sting cărbuni în puțină apă și se împlântă apa cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de măgar / Păr de 99 de feluri nu te face, nu te coace, / Păr umflăcios, păr mâncăcios, păr prin foame, păr prin sete, păr prin deochiul cel mare, Nu te face, nu te coace și înapoi te-ntoarce.” Descântecul „de deochi” folosește aceleași cuvinte ca la descântatul de beșică, numai că la descântatul de deochi se sting cărbuni în puțină apă și se împlântă apa cu un cuțit (se taie focul, arsura, temperatura) și se trece cuțitul prin apă. La descântatul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
umflăcios, păr mâncăcios, păr prin foame, păr prin sete, păr prin deochiul cel mare, Nu te face, nu te coace și înapoi te-ntoarce.” Descântecul „de deochi” folosește aceleași cuvinte ca la descântatul de beșică, numai că la descântatul de deochi se sting cărbuni în puțină apă și se împlântă apa cu un cuțit (se taie focul, arsura, temperatura) și se trece cuțitul prin apă. La descântatul „de speriat” este un scenariu care implică mai multe elemente: o mătură, un șervet
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]