135 matches
-
juridică, p. 209). 5 Georg Henrik von Wright, op. cit., pp.18-20. 6 Ibidem, pp. 23-32. 7 Georg Henrik von Wright, op. cit, pp. 88-98. 8 Georg Henrik von Wright, op. cit, p. 103. 9 J. Kalinowski, Temele actuale ale logicii deontice, în vol. Norme, valori, acțiune, traducere de S. Vieru, D. Stoianovici, Editura Politică, București, 1979, pp. 70-71. 10 Georg Henrik von Wright, op. cit., pp. 28-30. 11 T. Cătineanu, op. cit., p. 87. 12 Ibidem, pp. 88-89. 13 Ibidem, p. 190. 14
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Mateuț, A. Mihăilă, Logica juridică, p. 11. 77 H. Kelsen, op. cit., p. 239. 78 D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, op. cit., p. 34. 79 Ibidem, p. 35. 80 Ibidem, p. 36. 81 Z. Zimbinski, Condiții preliminare ale aplicării logicii deontice în raționamentele juridice, în vol. Norme, valori, acțiune, traducere de S. Vieru, D. Stoianovici, pp. 348-349. 82 J. Kalinowski, op. cit., pp. 73-74. 83 D. C. Dănișor, I. Dogaru, Gh. Dănișor, op. cit., p. 37. 84 Din limba greacă, a = fără și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
dar este very nice. Dacă aș fi rămas la silogistică, aș fi fost asemenea unui ceasornicar care face ceasornice într-un mic atelier într-o epocă a ceasurilor electronice. Am apucat însă să mă plimb și prin logica modală și deontică, din care am prezentat ceva și în Germania, la Menne și Kutschera. Din păcate, la Regensburg, una dintre comunicările de logică modală a picat în gol, pentru că lucrul se făcuse deja fără ca eu să fi știut. M-am simțit provincial
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
simțit provincial, lacunar documentat, dar mai ales mi-a fost ciudă că m-am chinuit cu o problemă care fusese deja rezolvată. În logica modală am scris un articol de popularizare care, am observat, este foarte citat printre lingviști. Logica deontică îmi deschide câmpul către rațiunea practică, către normă și acțiune. Pentru istoricul logicii deontice, important este că sistemele de norme conțin nepotriviri, contradicții între formalism și interpretare. Or, acest lucru constituie o provocare pentru cel care poposește astăzi în logica
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
chinuit cu o problemă care fusese deja rezolvată. În logica modală am scris un articol de popularizare care, am observat, este foarte citat printre lingviști. Logica deontică îmi deschide câmpul către rațiunea practică, către normă și acțiune. Pentru istoricul logicii deontice, important este că sistemele de norme conțin nepotriviri, contradicții între formalism și interpretare. Or, acest lucru constituie o provocare pentru cel care poposește astăzi în logica deontică. Există astfel din plin posibilitatea construirii unor proiecte de sisteme adecvate, consistente și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îmi deschide câmpul către rațiunea practică, către normă și acțiune. Pentru istoricul logicii deontice, important este că sistemele de norme conțin nepotriviri, contradicții între formalism și interpretare. Or, acest lucru constituie o provocare pentru cel care poposește astăzi în logica deontică. Există astfel din plin posibilitatea construirii unor proiecte de sisteme adecvate, consistente și neparadoxale. Pe de altă parte, un câmp de acțiune pentru logician se deschide aici prin faptul că autoritatea normativă se poate contrazice, iar din punct de vedere
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
exista întotdeauna receptori insideri capabili să recunoască poanta și receptori outsideri cărora "nu le pică fisa"), vom încerca să analizăm parcursul interpretativ al glumei, jocurile și scenariile pe care ea le expune și/sau impune. Înțelegem prin convenție o constrîngere deontică sau regularitate de comportament (social, lingvistic) în acțiunile membrilor unei comunități într-o situație recurentă; altfel spus, într-o anumită situație toate persoanele îndeplinesc un anume act (salutul de pildă) și este de presupus că toată lumea se comportă într-un
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
studiată prin instrumentele teoretice ale teoriei actelor de limbaj (Searle 1969; Austin 1962) deoarece atât pragmatică, cât și modalitatea presupun interacțiunea dintre participanți care încearcă să domine în schimburile discursive. Acest baleiaj între efectele perlocuționare de putere obținute prin modalități deontice și epistemice sunt surprinse de asemenea în textul literar analizat. Liviu Rebreanu a structurat nuvelă Baroneasă pe sintagma "voința Ilenei era sfântă" (p. 370, 371, 372) care deține o dublă semnificație: * transformarea identității sociale într-o identitate personală. Ileana devine
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
inspector, head of the breeding fărm, President of Agricolă Bacău) within the bio-secured production flow. Signs of authority, these five names have the important role of decreasing the state of fear that the avian influenza brought the Romanians into. The deontic objective modality through the implicit modal verb "can", that the five messages are structured on, contrast with the emoțional psychosis induced among the consumers by official authorities or other companies. The five sustainable practices, that spin around a main node
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Humanitas", p. 220. 14 Pentru B. Comrie (1991: 6) aspectualizarea este "structura internă a unei situații" și cuprinde trei tipuri de procese: incoative, durative și terminative. 15 Modalizările pe care se axează orice parcurs generativ identitar sunt construite pe aspecte deontice care conduc către un raport de autoritate între doi interlocutori și aspecte epistemice, care implică judecați de valoare. 16 http://www.etymonline.com 17 The Columbia Encyclopedia, Sixth Edition Copyright(c) 2004, Columbia University Press, p. 2323 (www.questia.com
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
transpus viața în operă. Putem afirma că psihiatria i-a aparținut, deoarece i-a dat sensul ei uman și științific deplin, chiar și atunci când viața riscă a-și pierde idealurile și sensurile, și când i-a asigurat neștirbită condiția sa deontică. Respectul omului a fost profesiunea sa de credință și, chiar dacă la gradul său de inteligență și luciditate lasă impresia că se identifică greu cu cineva, în realitate diferența și diversitatea de opinii ne-a dus întotdeauna la gândul și convingerea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
literare. Studierea acestor etape, cunoscute în existența tuturor limbilor literare, nu a fost însă posibilă pînă la dezvoltarea, pe terenul logicii și filozofiei, a unei discipline științifice a normelor, sub forma unei ramuri a logicii, de sine stătătoare, denumită logica deontică 227. Procesul intervenției conștiente în modicarea limbii prin normare începe cu o constatare a stării naturale a limbii, stare care nu corespunde cu exigențele unui anumit nivel cultural și social. Se proiectează, de aceea, o formă a limbii care să
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
caracteristic numai unei societăți evoluate, fiindcă numai aceasta presupune existența unei limbi literare. Acționînd ca formă a autorității și concretizîndu-se în acte de conștiință susținute cu argumente raționale, acest determinism plasează posibilitatea și libertatea în limitele unei ordini normative sau deontice, în vreme ce la nivelul limbii populare ordinea este naturală, în sensul că funcționează ca regulă impusă de mediu într-o formă nesupravegheată decît de tradiție, de rezultatul evoluției și al cauzelor care determină această evoluție. Limbă și tradiție Tradiția este factorul
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
Editura Științifică, București, 1969 Williams, Bernard; Montefiore, Alan (eds.), Filosofia analitica inglese, Lerici Editori, Roma, 1967 Williams, Raymond, Culture and Society 1780-1950, Penguin Books Ltd., Harmondsworth, Middlesex, 1976 Wittgenstein, Ludwig, Tractatus logico-philosophicus, Humanitas, București, 1991 von Wright, Georg Henrik, Logica deontică și teoria generală a acțiunii, în volumul Norme, valori, acțiune, Editura Politică, București, 1979, p. 139-188 von Wright, Georg Henrik, Normă și acțiune, București, 1982 Zgusta, Ladislav, Manual of Lexicography, Publishing House of the Czechoslovak Academy of Sciences, Praha, 1971
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
tip natural", iar nu "naturală". 223 Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria limbii, p. 171-173. 224 Ibidem, p. 183. 225 Eugen Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 127. 226 Vezi George Steiner, op. cit., p. 42. 227 Vezi Georg Henrik von Wright, Logica deontică și teoria generală a acțiunii, în volumul Norme, valori, acțiune, Editura Politică, București, 1979, p. 145-146. 228 Vezi Alexandru Philippide, Opere alese. Teoria limbii, p. 183. 229 Vezi Georg Lukács, Ontologia existenței sociale, Editura Politică, București, 1975, p. 307. 230
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de sistem. Capitalismul stimulează în oameni nevoi sporite de "puteri" care se măsoară adesea în bani și clipe de viață consumată, pentru refacerea cărora adesea banii câștigați nu ajung. Apar atunci situații improprii, paradoxale, pentru înlăturarea cărora sunt necesare schimbări. Deontic, se crede că multe alte limite se vor înlătura în perspectiva noilor orizonturi pe care le conțin noile ipoteze din doctrina drepturilor omului și a strategiilor pentru îmbunătățirea formelor democrației moderne. Este nevoie de această credință, dar ea este adesea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
originari tot din Estul mai îndepărtat. Pentru ilustrare, reamintim temele antice de metafizică platoniciano-aristotelică din teologia creștină, cercetate de Sf. Augustin, apoi de Sf. Toma și de alți teologi-filosofi ai scolasticii apusene. Noile valori, în general, cele moral-juridice (mai ales deontice, adică de obligare) din sistemele propuse de stoici și sceptici confruntați cu amenințările epocii de criză pe care o traversau, precum și spiritul combativ au dominat acele vremuri ("cruzimea și superstițiile" stimulate de gustul pentru aventură și cuceriri ale "barbarilor" sunt
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
a preluat această identificare între cunoaștere și autoritate, cultivând în numele libertății obținute prin educație (luminare) dictonul "cunoașterea înseamnă putere"; utilizând terminologia lui Bochenski, putem afirma că Luminile au argumentat în favoarea acordării puterii acelora care dețineau cunoașterea, considerând astfel că autoritatea deontică trebuie să fie doar consecința autorității epistemice. Pentru Bochenski, "P este o autoritate epistemică pentru S în domeniul D atunci când S recunoaște din principiu drept adevărată orice propoziție care îi este comunicată de către P (în formă asertivă) și care face
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
P îl desemnează pe deținătorul autorității, S pe subiectul în raport cu care P își exercită autoritatea, iar D se referă la domeniul de expertiză (deci de autoritate) al purtătorului. Pentru luminiști, doar autoritatea epistemică legitimează accesul la putere, deci conferă autoritate deontică; cu alte cuvinte, doar știutorul poate deține o funcție, poate fi conducător (iar dacă avem în vedere limitarea autorității doar la domeniul de expertiză al purtătorului devine limpede că ideile lor nu trimit la doctrina platonică a filosofului-rege). Este adevărat
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
doar la domeniul de expertiză al purtătorului devine limpede că ideile lor nu trimit la doctrina platonică a filosofului-rege). Este adevărat că astăzi, deși recomandabil, autoritatea superiorului nu este mereu dublată de autoritatea știutorului. Pentru Bochenski, "P este o autoritate deontică pentru S în domeniul D atunci și numai atunci când există un scop O de un asemenea tip încât (1) S dorește ca O să fie realizat, (2) S crede că executarea de către S a tuturor directivelor care-i sunt comunicate de către
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
trebuie să fi acceptat ideea că știe măcar în vreun fel mai mult decât mine. În al treilea rând, trebuie să presupun că nu minte, ci că-mi spune ceea ce știe într-adevăr". (Bochenski, 1992, p. 60) În cazul autorității deontice, autorul trimite în mod explicit la existența unui scop al subiectului și la convingerea că acest scop va fi atins mai ușor dacă acesta respectă directivele purtătorului. Despre motivele pentru care un subiect ar recunoaște și ar accepta autoritatea purtătorului
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
4) Ca atare, știutorul deține autoritatea în calitatea sa de posesor al adevărului în raport cu copilul care este neștiutor, dar doritor să afle. Cu alte cuvinte, școala reprezintă acea instituție umană în cadrul căreia cunoașterea conferă autoritate și putere (profesorul deține autoritatea deontică în mod legitim, ca o consecință a autorității sale epistemice). În ceea ce privește fundamentarea autorității epistemice a profesorului în sala de clasă trebuie avute în vedere câteva probleme: mai întâi, să remarcăm că profesorul are atâta autoritate câtă (și dacă) îi conferă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
elemente se pot adăuga selecția inadecvată a profilului școlii, subfinanțarea și absența resurselor compatibile cu cele existente în spațiul extern școlii, existența unui curriculum inadecvat etc. Interesul (sau motivația) elevului reprezintă elementul cheie și în ecuația raportării sale la autoritatea deontică a profesorului; în cazul acestui tip de autoritate, acceptarea (și deci legitimitatea) purtătorului (profesorul) presupune existența unui interes practic din partea elevului: "[...] acceptarea autorității deontice este întotdeauna legată de un obiectiv practic: este o acceptare care vizează rezultate practice, ceea ce nu
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
inadecvat etc. Interesul (sau motivația) elevului reprezintă elementul cheie și în ecuația raportării sale la autoritatea deontică a profesorului; în cazul acestui tip de autoritate, acceptarea (și deci legitimitatea) purtătorului (profesorul) presupune existența unui interes practic din partea elevului: "[...] acceptarea autorității deontice este întotdeauna legată de un obiectiv practic: este o acceptare care vizează rezultate practice, ceea ce nu este cazul autorității epistemice, unde lucrurile nu se prezintă în acest fel". (Bochenski, 1992, p. 82) Rezultatele practice induc elementul urgenței, ceea ce pare a
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de un obiectiv practic: este o acceptare care vizează rezultate practice, ceea ce nu este cazul autorității epistemice, unde lucrurile nu se prezintă în acest fel". (Bochenski, 1992, p. 82) Rezultatele practice induc elementul urgenței, ceea ce pare a întări poziția autorității deontice în raport cu autoritatea epistemică; în realitate dacă, așa cum se poate observa ușor, curriculumul este considerat "nașpa" înseamnă că obiectivele elevului, fie ele și practice (adică imediate) nu vizează școala și nici diploma de absolvire pe care aceasta o oferă la finalizarea
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]