KorAP: Find »[drukola/base=deosebi & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 2 3 4 ...610 >

15,239 matches

Corola-blog/BlogPost/352291_a_353620

actualitatea și, cu o amplă cunoaștere politică și o critică obiectivă lucida, face un exercițiu analitic asupra societății romanești raportate la fenomenul european și la cel mondial. În „Statul și Biserica, 2014”, citim: „Privit din Centru, realitatea românească nu se deosebește de cea din alte țări de la Periferie. Altele sunt firește, perspectivă și speranța Periferiei, raportându-se la Centru, de unde vin toate impulsurile politice, culturale, socio-economice și, nu în ultimul rând, cele teologice, cele hotărâtoare.” Credință, religia și politicul, observa autorul

BISERICA-STATUL de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/doina_dragut_1471930206.html [Corola-blog/BlogPost/352291_a_353620]
regăsește Roma”. ---------------------------------------- Recenzie de Doina Drăguț, redactor șef, al revistei de cultură universală "Constelații diamantine", Craiova, august 2016, p.3. Cartea apărută la Timișoara, Artpress, 2016, 168 p. este o lucrare „în mare parte colectivă”, cum mărturisește autorul, și se deosebește de celelalte cărți ale istoricului Viorel Roman, apărute în anii anteriori. Referință Bibliografică: BISERICA-STATUL / Doina Drăguț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2062, Anul VI, 23 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Drăguț : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală

BISERICA-STATUL de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/doina_dragut_1471930206.html [Corola-blog/BlogPost/352291_a_353620]
Corola-blog/BlogPost/339470_a_340799

liber și a ofertei de film, prin prezentarea unor producții premiate la importante festivaluri internaționale de film, precumCannes, Berlin, laureate la Oscar, Globurile de Aur sau la premiile Academiei Europene de Film, dar care nu se bucură de o atenție deosebită în sistemul tradițional de distribuție, filme europene și producții independente care satisfac cele mai pretențioase gusturi, dar și pe cele ale necunoscătorilor. Trailerul oficial Caravană Metropolis 2014 și trailerele filmelor sunt disponibile pe caravana.metropolisfilm.ro. Pentru rezervări, va sta

Cinema in aer liber se instaleaza in centrul Craiovei. Sase nopti de filme de arta premiate la Cannes sau la Berlin by http://revistaderecenzii.ro/cinema-in-aer-liber-se-instaleaza-in-centrul-craiovei-sase-nopti-de-filme-de-arta-premiate-la-cannes-sau-la-berlin/ [Corola-blog/BlogPost/339470_a_340799]
Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060

Revederea-n sfânta taină, / Solii în divină haină / Ai tărâmului ceresc”. Tropi ai analizei (în realizare enumerativă) - „Lume de taină, de etern, de mister” sau ai dublei tăgăduiri în: „Nu, singuri nu suntem” și în specific româneasca întărire a negației (deosebită de anularea, prin dublare, din alte limbi): „Nu mai e nimeni, unul, să o vadă”. Ori tropi ai visului, într-o superbă imagine (înălțată prozopopeic): „Am fost la tine și era / Un înger lângă crucea însingurată, / Părea tăcut, o lacrimă

ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
Corola-blog/BlogPost/340409_a_341738

lira pentru o confesiune erotică și având numeroase tangente cu spațiul romantic, Cezar Viziniuck Cătălin pare un exponent atipic al noilor orientări din poezia de azi. Dezinhibat și fără false pudori, exhibându-și inerente lascivități și apetituri carnale, el se deosebește totuși de minimaliștii și mizerabiliștii „puri”, oscilând între nevoia de autenticitate și discursul metaforic, capabil să exprime inefabilul feminin. Poemul sau despre elegiaca iubire pentru Ioana are toate ingredientele unei compoziții în care sentimentalismul se topește într-o retorica de

JOANA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 by http://confluente.ro/rodica_elena_lupu_1455654074.html [Corola-blog/BlogPost/340409_a_341738]
Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660

ca omenia, bogat ca bunătatea celui mai bun om. Am putea vorbi mult și multe despre ceea ce caracterizează stilul cântecelor acestor zone. Caracteristici pe care le putem găsi în ritm, motive, moduri, formă sau cadență. Caracteristicile îi pot asemăna sau deosebi în felul lor de a cânta altfel decât locuitorii altor zone. Dar acestea nu sunt lucruri care privesc pe ascultători, ci mai mult pe cercetători. Față de toate acestea pe care le-am amintit și care pot fi studiate, analizate, comparate

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
smerenia cu care-și păstrează și datini, și cuvânt, și joc, și port, și vers, și cîntec. Dar acestea nu mai pot fi studiate trebuiesc [apăsat] ascultate și-nțelese. Și nu sunt greu de-nțeles. Pentru că tocmai ele nu-i deosebesc, ci-i apropie de toți acei ce iubesc cântecul. Și cântecul e iubit peste tot în țara noastră.” (Fragment muzical - Maria Precup): „Sus la vârful muntelui/ La fântâna Corbului/ Hai, dui, dui, haiduc, haiduc...”. T. Jarda: Nopțile de vară își

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
cântecul. Și cântecul e iubit peste tot în țara noastră.” (Fragment muzical - Maria Precup): „Sus la vârful muntelui/ La fântâna Corbului/ Hai, dui, dui, haiduc, haiduc...”. T. Jarda: Nopțile de vară își au, cu siguranță, frumusețea lor oriunde. Dar se deosebesc, desigur, după locul care le deosebește. Nu am luat seama prea bine cum ar fi prin alte părți. În comuna Leșu sânt pline de povești și de poezie. Eram în casă la Toma Artene 4 în acea neuitată noapte de

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
tot în țara noastră.” (Fragment muzical - Maria Precup): „Sus la vârful muntelui/ La fântâna Corbului/ Hai, dui, dui, haiduc, haiduc...”. T. Jarda: Nopțile de vară își au, cu siguranță, frumusețea lor oriunde. Dar se deosebesc, desigur, după locul care le deosebește. Nu am luat seama prea bine cum ar fi prin alte părți. În comuna Leșu sânt pline de povești și de poezie. Eram în casă la Toma Artene 4 în acea neuitată noapte de august [1952]. Casă așezată lîngă Valea

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
din trilurile privighetorii. Sau din fluierul păstorului. Pretinde o deosebită stăpânire și dozare conștientă a respirației și o tehnică vocală specifică. Cântece de o structură destul de simplă devin la Maria Precup atât de bogate în înflorituri, încât cu greu mai deosebești ce a fost de ceea ce este. Melodia ei este asemenea pânzei pe care mâini harnice au prins toate florile câmpului, s-o poarte fete în zile de sărbătoare și crăiese în ziua nunții. (Fragment muzical Maria Precup): „Foaie verde ca

AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
Corola-blog/BlogPost/354155_a_355484

împiedicarea iubirii de către alte componente sociale poate duce la drame Puterea acestei legi este consfințită de aproape toate operele literare cu deosebire aceea lirică. Elementul uman feminin are, înainte de primul contact sexul, o stare specială numită virginitate. Fata mare se deosebește de o femeie măritată, căreia Legea și Biserica îi conferă dreptul de a deveni mamă prin contact sexual cu soțul ales sau rânduit, printr-o entitate fizică bine ascunsă care-i conferă însă o sfială, timiditate, chiar teamă care o

NAŞTEREA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1482696011.html [Corola-blog/BlogPost/354155_a_355484]
Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551

presupunere! - e chiar Rashia”. La auzul acestor cuvinte, șahul s-a făcut palid și a simțit că îl ia cu leșin. „Trădare! Minți! Te voi ucide!”, rosti, cu furie, dar era tot mai nesigur pe el. „Știi cum să ne deosebești? Semănăm ca două picături de apă”, plusă fata. „Nu, adevărul e că nu știu. Rashia nu are alunițe sau alte semne particulare”, recunoscu Rashid, învins. Și amână execuția pentru a treia oară. Patru. Soraya devenise tot mai sigură pe ea

O NOUĂ ŞEHEREZADA de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/mihai_iunian_gindu_1480734635.html [Corola-blog/BlogPost/350222_a_351551]
Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805

muzică din Transilvania de fapt, și Transilvania este o zonă multietnică.” ” S-au produs niște influențe reciproce,” mi-a zis, ”sunt niște zone în Câmpia Transilvaniei unde este foarte mixtă populația, mai ales românescă și ungurească. Acolo nu poți să deosebești una de cealaltă. Un cântec se poate cânta și cu text unguresc, și cu românesc.” NOI NE DORIM UN FEL DE AUTONOMIE În timp ce-l intervievam, Levente s-a oprit, s-a întors cu fața către scenă și mi-a spus

UNGURIILOR LE STĂ BEREA ÎN GÂT ÎN SUA CÂND VĂD STEAGUL ROMÂNESC de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Unguriilor_le_sta_berea_in_g_simona_botezan_1373503424.html [Corola-blog/BlogPost/362476_a_363805]
Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025

Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Dimitrie Cantemir, Constantin Brâncoveanu, regii României și conducătorii de partid și de stat de ieri și de azi, o adevărată frescă panoramică ce se defășoară prin fața ochilor într-un ritm captivant, dovedind din partea scriitorului talent deosebit în mânuirea frazei atractivitate și stârnindu-i curiozitatea și interesul de-a intra în tainele istoriei adevărate a neamului său, de la origini până în prezent, parcurgând treaptă cu treaptă drumul afirmării națiunii române ca locuitor milenar al bătrânului continent Europa. Fiind

ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 by http://confluente.ro/Romania_iantre_scutul_antiracheta_am_marin_voican_ghioroiu_1338128651.html [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977

Bisericii la care am participat, și care m-a impresionat profund datorită atmosferei de reculegere, decenței și sobrietății în care s-a desfășurat!... Cu alte cuvinte, pe lângă provocările administrative, ca preot și episcop, părintele Vasile Coman a avut o înclinație deosebită pentru studiu și scris încă din vremea studenției, rămânându-ne și azi, spre lectură, nenumărate recenzii și articole în „Telegraful Român” sau „Revista Teologică” de la Sibiu. Era normal ca pe acest fond de început să-i apară și cărțile: Hristos

EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
ale Cezarului, iar lui Dumnezeu pe cele ale lui Dumnezeu” (Marc. 12, 17). Mai departe, autorul explică, conform Dreptului bisericesc al cunoscutului canonist Dr. Nicodim Milaș, că cele două împărății, rânduite de Dumnezeu, sunt independente una de cealaltă și se deosebesc cu privire la mijloacele și scopul lor. Dar, în același timp, ele își pot ajunge fiecare scopul cu cât lucrează într-o legătură mai strânsă una cu alta. Normativ și clasic în fixarea valorii pozitive a autorităților în stat și a datoriilor

EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
nu intră în analiza juridică și istorică a drepturilor, pe care le-au avut ori le are căpetenia statului în Biserică, ci fixează, ca punct de plecare, concepția și atitudinea creștinismului primar față de principiul autorității statului, arătând prin ce se deosebește față de concepțiile religiilor antice și cum devine rugăciunea pentru autorități, expresie a raportului dintre Biserică și Stat. Părintele Vasile Coman trece, în acest capitol, prin întreaga istorie primară a Bisericii, aducând mărturii atât din Vechiul și Noul Testament cât și din

EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
chipului lui Dumnezeu rezident în ei ... Recenzie - Vasile Coman - Episcopul Oradiei „Glasul credinței - cuvântări apologetice pentru întărirea credinței în Dumnezeu”, Ediție îngrijită și prefațată de Pr. Dr. Cristian Muntean, Editura „Andreiana”, Sibiu, 2011, 190 pagini ... Citind această carte, minunată și deosebită în felul ei, în domeniu, în ultima vreme, la noi în țară, m-am gândit mult timp la autorul acestei lucrări, pe care aș dori să-l evoc puțin în cele ce urmează, fiindcă anul acesta, în luna Iulie, în

EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
logofăt spiritual al Oradiei sfârșitului de secol XX - care a păstorit aceste meleaguri „de la brazda de NV a țării” între anii 1971 - 1992!... Cu alte cuvinte, pe lângă provocările administrative, ca preot și episcop, părintele Vasile Coman a avut o înclinație deosebită pentru studiu și scris încă din vremea studenției, rămânându-ne și azi, spre lectură, nenumărate recenzii și articole în revista „Telegraful Român” sau „Revista Teologică” de la Sibiu. Era normal ca pe acest fond de început să-i apară și cărțile

EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 by http://confluente.ro/Doua_recenzii_dedicate_ps_parinte_vasi_stelian_gombos_1336633967.html [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210

din colț, rețeta fericirii. Desigur o fericire corelată cu punga de bugetar, deci ronțăim alune, fumăm alene, rostogolim berici și discutăm despre fenomene paranormale, O.Z.N.-uri, triunghiuri ciudate și mai ales despre viața de după moarte ca să știm prin ce se deosebește de aceasta de acum care ni se pare perfectă. Într-una din seri însă, nu prea apucăm să gustăm din plin fericirea raiului în care ne aflăm, că apare la masă Adi, un alt prieten al nostru, care paradoxal deși

EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Expeditia_mihai_batog_bujenita_1349252093.html [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354

permite să afirme că este una și aceiași persoană cu eroul lui. Acest personaj putea fi oricare altul, un cunosut sau un necunoscut, un prieten, un conațional, sau pur și simplu un copil de pe planetă. Eroul, însă, trebuie să se deosebească de toți ceilalți, să aducă ceva nou și neașteptat, iar apetența pentru poveste, această continua și fascinantă vânătoare de imagini așezate între real și ficțiune , nu poate să lipsească din peisajul literaturii pentru cei mici. Dorina Stoica a pătruns în

DORINA STOICA, „RAIUL ÎN CARE AM FOST”, POVESTIRI; PREFAŢĂ SIMION BOGDĂNESCU, EDITURA SFERA BÂRLAD 2011 de GHEORGHE CLAPĂ în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_clapa_1404731481.html [Corola-blog/BlogPost/371025_a_372354]
Corola-blog/BlogPost/348459_a_349788

prim maistrului CREȚU să-mi fi pus o vorbă bună ca să-l înlocuiesc la conducerea schimbului C din cadrul raionului. Raionul era destul de mare și avea sarcini de producție destul de mari, astfel că responsabilitatea conducerii unui raion minier avea o importanță deosebită în cadrul Întreprinderii Miniere Moldova Noua. Astfel că la 1 mai 1977 când moș CREȚU a ieșit la pensie am fost numit șef de schimb în locul dumnealui. În vara anului 1980 am dat examenul pentru promovarea ca maistru principal miner, iar

1980 AM DEVENIT MAISTRU PRINCIPAL MINER de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 by http://confluente.ro/_1980_am_devenit_maistru_princi_mihai_leonte_1348985823.html [Corola-blog/BlogPost/348459_a_349788]
Corola-blog/BlogPost/371480_a_372809

lui se leagă de realizări remarcabile precum: barajul și uzina hidroelectrică de pe râul Prahova, podul de peste pârâul Izvorul Dorului (drumul spre Moreni), rezervorul de apă de pe Furnica etc. Liceul se remarcă printr-o ofertă educațională, o bază materială și rezultate deosebite în instruirea elevilor. Astfel, numărul elevilor a crescut de la 471 câți erau în primul an de la înființare, la 1409 câți se instruiesc în acest an. La ora actuală colegiul funcționează cu un număr de 88 de cadre didactice, 11 cadre

SEMICENTENARUL COLEGIULUI TEHNIC „ELIE RADU”, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1481406946.html [Corola-blog/BlogPost/371480_a_372809]
Corola-blog/BlogPost/354329_a_355658

muză creatorului, cei mai mari creatori de artă din lume sunt bărbații, cu puțină logică ajungem să vorbim despre femeie că o muză pentru bărbat. Că femeia să devină o muză pentru bărbat, ea trebuie să exprime ceva, să fie deosebită, să îți taie răsuflarea numai când te uiți la ea, asemeni senzației pe care o ai când te afli în vârful Empire State și un pas te desparte de goliciunea aerului de New York, de asemenea o femeie trebuie să inspire

A DOUA PARTE) de DIANA ILIA în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ca_de_la_femeie_la_femeie_al_doilea_capitol_a_doua_parte_.html [Corola-blog/BlogPost/354329_a_355658]
Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298

VEGAS VĂZUT DE MAI APROAPE Când am intrat în fiecare din orașele vizitate, am simțit că am ajuns într-o altă dimensiune, într-un spațiu temporal paralel cu cel pe care il trăim în viața noastră cotidiană. Fiecare oraș se deosebește fundamental de celelalte, fiecare are o atmosferă specială. Aceste reproduceri aduse la perfecțiune, într-adevăr ne-au creat impresia că ne aflăm într-o lume fascinantă, căci notă generală a acestei lumi din Las Vegas este tocmai această, fascinația. Atât

O VACANŢĂ EXOTICĂ LA LAS VEGAS de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Elena_buica_o_vacanta_exo_elena_buica_1389931507.html [Corola-blog/BlogPost/365969_a_367298]