121 matches
-
o păcălesc repetându-le cine mai știe a câta oară... -Era odată și poate mai este și acum, două împărății mari... -Nu așa începe basmul, bunicule, ci era odată ca niciodată! mă corectă ea mirată că nu-mi respectam obișnuința depănării a ceea ce urma să îndrug cum doreaea... -Așa este, draga bunicului, dar basmul pe care ți-l voi spune acum nu e ca celelalte, are două împărății mari-mari și care nu se termină odată cu povestea pe care am să ți-
ULTIMA POVESTE PENTRU ANAMARIA !... DE ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370849_a_372178]
-
mâna și a luat după noptieră un mic dar. Paul l-a desfăcut și a văzut o cutie frumoasă, din lemn, pictată. Înăuntru a găsit un ceas și fotografii cu tatăl său când ea copil. Lângă bradul împodobit au început depănarea amintirilor. Mama le-a adus prăjituri și i-a privit cu drag. În sfârșit fiul ei își deschisese sufletul. ------------------------------ Cristina OPREA Craiova decembrie 2015 Referință Bibliografică: Cristina OPREA - POVEȘTI PENTRU VACANȚA DE CRĂCIUN (1) / Cristina Oprea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POVEŞTI PENTRU VACANŢA DE CRĂCIUN (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369886_a_371215]
-
ce-n zâmbet l-a -nvățat Sub raza soarelui, din neam în neam De-l caut bine, ajung la Eva și Adam. Răspunsul pruncului prin gângurit Dă mamei forță, tăria de granit. În vorba-i lină, e doar lumină În depănare, culori se-mbină Apoi, balade și doine de demult Vin spre tine-copil, ca un tumult Se -aștern în suflet ca sărbători Le porți în inimă până ce mori. De graiul mamei ți-e sufletul plin Doar în graiul mamei primești alin
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370420_a_371749]
-
și ale ginerelui său, însoțiți de exuberanta și neobosita nepoțică, Mara, variază de la un stat la altul, de la o civilizație la alta, de pe un meridian al planetei pe alt meridian cu viteza avionului care-i poartă. Astfel autoarea își începe depănarea amintirilor și a peripețiilor, de multe ori emoționante, din istorica Grecie și continuând cu minunata Spanie trece oceanul în Canada considerată a doua sa patrie și despre care ne vorbește foarte frumos. Apoi regăsim pe doamna Buică peste alt ocean
„FRUMOASELE VACANŢE”- O MINUNĂŢIE DE CARTE! de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1576 din 25 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369746_a_371075]
-
cuvenită totuși menționarea faptului că acest calendar nu e numai o scriere încolonată pe săptămâni și luni, a zilelor anului 2016, ci și o desfășurare foarte bogată de ilustrații prețioase și date istorice despre monarhia și regii României, urmând în depănare cronologică firul anului ajuns să ne întâmpine sărbătorește la încă un prag temporal al vieții noastre pe care în primul rând forța iubirii au să îl aștearnă cu speranțe! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: „Săvârșin. Detaliul
FAPTE, FIINŢE, AŞEZĂMINTE, OBIECTE, UNIVERS VEGETAL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1821 din 26 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353361_a_354690]
-
cronologie a celebrității. A avut afinități cu desenul și pictura, dar a ales teatrul și cinematografia, descoperind și dovedind după liceu, un har pe care nu l-a căutat dar îl avea însădit și aștepta fierbând, să fie aflat. În depănarea a peste patruzeci de ani de carieră actoricească a jucat în teatru, teatru radiofonic, film, pe platourile televiziunii și ale studiourilor de filmare, pe scene în sălile de spectacol și oriunde (a jucat „pe coclaurile patriei”, mărturisește). Are și o
CA ŞI FAMILIA, SCENA E PRIMORDIALĂ PENTRU EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353779_a_355108]
-
unui sanctuar sacru. Melancolia Țepeștiului natal cu toate aspectele vieții mele de aici sunt trăiri vii la care mă închin cu smerenie, teamă și respect. Mulțumesc lor, plaiurilor copilăriei și Domnului pentru ceea ce mi-au dat! Autorul nu-și începe depănarea amintirilor într-o ordine cronologică strictă, ci, prin scurte povestiri punctează esența lor. Astfel în „ Dudul” afirmă : M-am născut cu un dud în curte. Cred că pe el am deschis eu ochii prima dată, ca și când pomul ar fi un
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
afli asta, cu explicațiile de rigoare: nu mai puteam suporta ca, noaptea târziu, Zeno să își plimbe râzând curvele prin fața ușilor mele. Iar când nu venea cu curve, tropăia pe scară și fluiera, mizerabilul! Vino, mă întrerupsese tanti Drina din depănarea amintirilor, te așteaptă. Fiindcă cei de la spațiul locativ îi impusese să cedeze unui chiriaș etajul, socotit suprafață excedentară, uica Livi își mutase dormitorul la parterul casei, în vechea sufragerie. Era adunată aici, într-un talmeș-balmeș, mobilă de toate felurile. Câtă
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
-n poeme Ne mântuim uitările-n safire Turnând cu dărnicie în potire Nectar de slovă, nimicind blesteme. Din râuri limpezi plăsmuim iubire, Din gânduri nestemate-n diademe, Cu roua răstignită-n floare - steme Pe frunți, petale - muguri de-mplinire. Din depănarea vremilor, cuminte, De cade-arar o scamă de-ntristare Și prăvălește înspre lut, fierbinte, Sfielnic dor și-un dram de tulburare, Răscolitor, aducerile-aminte Zidesc cuvinte - trepte de ’nălțare. Se lasă înserarea peste grinduri Se lasă înserarea peste grinduri Rostogolindu-și umbrele
SONETE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 505 din 19 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358686_a_360015]
-
făcute unor supraviețuitori ai gulagului sovietic, în care povestesc despre viața românilor basarabeni înainte și după venirea trupelor sovietice, deportare, suferințe, neajunsurile traiului în condițiile impuse de regimul de ocupație etc. De remarcat este faptul că toți intervievații își încep depănarea amintirilor cu frumusețile copilăriei, cu universul idilic al satului basarabean interbelic, din care nu ezităm să spicuim: „Cea mai mare bogăție era pământul - nu banii, nu aurul, ci pământul. Dacă omul avea pământ, nu murea de foame, și după cum muncea
„SĂ NU NE RĂZBUNAŢI! – MĂRTURII DESPRE SUFERINŢELE ROMÂNILOR DIN BASARABIA”, CULESE, ADUNATE ŞI ADNOTATE DE MONAHUL MOISE, EDITURA REÎNTREGIREA, ALBA IULIA, 2012, 355 PAGINI? de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/360261_a_361590]
-
să nu se găsească îndeajuns cuvinte, spre a i se alcătui povestea. Despre Majestatea Sa Regele Mihai I al României, scrisa aceasta e însăși o temă de scris, pentru că se urzește într-o operă dintr-un ghem care pe măsura depănării, scoate afară fluturi de molie. Ei au zăcut acolo și au ros, neașteptându-se ca la întâlnirea cu lumina libertății să fie prinși. În exterioritatea oricărui sistem de convingere, combinând ura cu lichelismul, întocmai au fost și or mai fi
MAJESTATEA SA REGELE, 93 DE OFRANDE, ÎN 93 DE TOAMNE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341070_a_342399]
-
de omenie. Tuchilata și-a redeschis bufetul, dar a păstrat și magazinul prin faptul că locuința nu-i fusese naționalizată și cooperativa era în chirie aici. Astfel că noi, ne aflam acum pe proprietatea Tuchilatei. Venisem aici ziua și datorită depănării acestei povestiri, eram în plină noapte. Magazionerul nu a întrerupt povestea cât noi am băut berea și ne-am savurat micii cu muștar, de altfel foarte gustoși. Povestea Tuchilatei m-a impresionat destul de mult, încât ori de câte ori voiam liniște, veneam cu
CĂSĂTORIA TUCHILATEI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 610 din 01 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343888_a_345217]
-
și m-a forțat să-i țin companie. De la un pahar, am mai băut și altele și m-am amețit. Am uitat de bilet, dacă aș mai avea haina aceea aș recupera biletul acum dar...Se opri o clipă din depănarea gândurilor și luminat, continuă propunându-i femeii: Am putea să dăm curs acum acelei inițiative, adică, să considerăm că ne-am întâlnit tocmai ca efect al acelui bilețel și să stăm un timp de vorbă undeva.” Titi Drăgan, un personaj
RECENZIE. ( VALENTINA BECART). ROMANUL TIMPUL ŞI RĂSTIMPUL, AUTOR TĂNASE CARAŞCA de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1780 din 15 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342807_a_344136]
-
care participă tineri ce stau în casă, numai petrec împreună, iar caracterul divertismentului s-a schimbe radical. In locul tinerilor ce se întâlneau, discutau dansau și petreceau, au apărut cei însingurateci, nepregătiți pentru viață, la care petrecerile se limitează la depănare de amintiri și ...băutură sau droguri. Desigur mai există tineri care vor să se afirme profesional și familiar. Ei sunt speranța pentru progresul omenirii în sensul pozitiv. Dar ce facem cu a treia categorie și mai numeroasă de tineret ne-
DE LA JULES VERNE LA ...... BALENA ALBASTRĂ de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375332_a_376661]
-
atâtea informații, ori uitate, ori necunoscute. Cu atât mai mult cartea lui Octavian Ursulescu. Ea adună cu știință și deșiră deopotrivă, una câte una amintirile, bine legat în context, extras din esențial și real. Cele consemnate mai sus urmează această depănare a firului biografic al lui Titel Popovici, o viață de artist trăită unic, la priza unei spiritualități insațiabile în căutarea, descoperirea și dăruirea farmecului muzicii. Pe lângă relevarea biografică, Octavian Ursulescu nu ezită în a întrepătrunde paginile cu momente de observații
TITEL POPOVICI. O CARTE DE OCTAVIAN URSULESCU, PRIN CARE MUZICIANUL ŞI IAŞIUL LUI VIBREAZĂ . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 894 din 12 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346016_a_347345]
-
ospăț. Întârzii cu privirea pe colțul unde s-au adus atâtea varietăți de pâine proaspătă, cu mirosul îmbietor. Mirosul pâinii îmi stârnise dorința să mușc din ea. Întind mâna, îmi astâmpăr ispită și aduc mulțumiri Celui care ne-o dăruie. Depănarea fragmentelor de istorie din viața lui, naște tablouri în imaginația mea. A încercat cineva să numere câte morminte cu inscripția anonimă de Ben Israel - Fiu al Israelului - a întâlnit? Aceștia, tinerii veniți din lumea largă în porturile noastre când Israelul
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
Zaharia”, e drept într-un anonimat jenant, lipsa oficialităților, dar și a reprezentanților mass-media, ocupați ca de obicei în ultima vreme cu ”probleme” mărunte, fiind resimțită dureros de asistență. În fond ce este acest Memorial? O unică posibilitate anuală pentru depănarea unor amintiri de neuitat de către fostele glorii ale fotbalului gălățean, apoi scurte vizite la mormintele celor din rândul lor care s-au transferat în cer pentru a încropi acolo echipa de aur de la Dunăre și în ultimul sau în primul
MEMORIALUL ION ZAHARIA, LA UN DECENIU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1322 din 14 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/372183_a_373512]
-
care va deveni mai târziu soția lui, doamna Valentina Caraion. Așadar, funcția literaturii s-a dovedit existențială În momente cruciale, de tipul „pe viață și pe moarte”. S-ar putea spune: „ce mare lucru, e o simplă supraviețuire...”. Exemplele și depănarea de povești care pe mine mă tulbură de fiecare dată ar putea continua. Sigur că În momente extreme, ca În viețile tuturor, defectele și calitățile se văd mai bine. În anii ’50, Încărcătura existențială a literaturii se vedea mai bine
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cealaltă gambă, dacă balansează brațele. Proba se notează cu „+” dacă a fost realizată cu ambele gambe și cu 1/2 „+” dacă a fost realizată cu o singură gambă (se notează care). Se permit câte două încercări pentru fiecare gambă. 4. Depănarea unui fir de ață pe o bobină; subiectul ține în mâna stângă un capăt al bobinei de care atârnă un fir de 2 m, prinde firul între policele și indexul drept și la semnal îl deapănă pe bobină cu maximum
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pentru fiecare mână. 5. Copilul, în timp ce merge, ține în mâna stângă o bobină din care desface un fir pentru a‑l depăna pe indexul mâinii drepte. După 5‑10 secunde se reia cu schimbarea mâinilor (bobina în mâna dreaptă, cu depănare pe indexul mâinii stângi); durata - 15 secunde pentru fiecare mână. Proba nu este reușită dacă, în timp ce execută mișcările cu mâinile, schimbă mai mult de trei ori ritmul mersului, dacă se oprește pentru a desface firul, dacă merge și uită să
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
încheiat la primărie. Claca. Claca înseamnă adunarea unor săteni cu scopul de a-l ajuta pe un altul, de exemplu, în construirea unei case, a unui gard etc. Claca presupune de obicei și delectarea cu un pahar de băutură și depănarea poveștilor. Bunul la care se lucrează poate fi individual sau colectiv. Una dintre experiențele de lucru de acest fel în satul Ațintiș este construirea dispensarului uman și a Monumentului Eroilor. Ele au fost inaugurate cu ocazia sărbătorii „Fiii Satului”, când
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Îmi pare rău“, iar ea îi răspundea: „E în ordine“. „Apologia“ lui John Robert, „explicațiile“ lui bolborosite se transformaseră într-o lungă trecere în revistă a tuturor întâlnirilor lor și a amintirilor comune, în care se refugiaseră amândoi. Pe parcursul acestor depănări de aduceri aminte, care unui ascultător din afară i-ar fi sunat ca o discuție prietenească, se scrutau unul pe celălalt din priviri, ca doi antagoniști în pragul unei lupte, și fiecare dintre ei era măcinat de gânduri. Ba chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
cu stângul porneau și anchetatorii implicați în rezolvarea acestui caz, date fiind circumstanțele apariției lui. Cine au fost ei, după nume, nu are relevanță , atâta doar că au fost o echipă care nu a precupețit nici un șefort pentru stabilirea adevărului. Depănarea firului a continuat cu verificareAșa peste 20 de camere, din care ar fi fost poșibilă căderea sau aruncarea victimei. Mai întâi sa șefectuat cercetarea criminalistică: căutarea amprentelor , a poșibilelor urme materiale, examinarea cu lupa a tocurilor ferestrelor spre a depista
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
de agonie. Ce înviorare ciudată îți descoperă verdețurile stingerii și înflorirea suspinelor fără de capăt! Pururi tânăr în amurguri, întremat în sfârșituri, căutând întinderile morții fiindcă viața nu-i destul de-ncăpătoare și încetinindu-ți răsuflarea ca zgomotul viețuirii să nu acopere depănările visului final! Sânt după-amieze de toamnă de o atât de melancolică nemărmurire, încît ți se oprește respirația pe ruina timpului și nici un fior nu mai poate însufleți zâmbetul împietrit pe absența eternității. Și atunci, înțeleg o lume post-apocaliptică... În Dumnezeu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
a conștiinței, cerul se risipește-n melodie, urmat de munți, de arbori și de ape. Și înfricat de absolutul clipei, Recviemul sufletului este un naufragiu și o aureolă. Nu e ca și cum o negură din altă lume ne-ar visa viața? Depănarea lăuntrică a morții este ceață ridicată la principiu metafizic. O catedrală e maximum de sensibil al ceții. Negură solidificată. Există în om o dorință tainică de remușcare, ce precede Răul, ce-l creează. Fărădelegea, viciul sau crima izvorăsc din frământarea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]