1,194 matches
-
au - din nenorocire - o așa aparență încît dau loc presupunerii că cele mai bune și mai ieftene servicii pe cari un om le putea face vrodată Rusiei le-a făcut d. Ioan Brătianu. [ 12 iunie 1880] ["O DEPEȘĂ TELEGRAFICĂ... "] O depeșă telegrafică de astăzi ne aduce din Paris știrea că toți magistrații Parchetului de la Versailles și-au dat demisiile, nevoind să aibă a aplica decretele de la 29 martie privitoare la aplicarea legilor vechi, neabrogate printr-un text anume, contra congregațiilor bisericești
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din momentul ce totul se încheie la această bizuință, pentru că în orice caz a lua cu 30 sau 40 de mii de oameni ofensiva contra Imperiului turcesc este o glumă. Și, a propos de această bizuință a guvernului elen, o depeșă de astăzi ne spune, după "Daily News", că și în Turcia se fac mari preparative militare. O foaie franceză a cărei matură și înaltă judecată politică o disting în toată presa europeană, "Le Temps", face un șir de reflecțiuni foarte
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a răspunde la nota Porții despre cestiunea grecească printr-o nouă notă colectivă, pentru că această propunere ar atrage după sine o coerciție inevitabilă. Astfel, o lungă perioadă de negoțieri diplomatice este probabilă. - Cu privire apoi la cestiunea Dunării, o altă depeșe din Roma ne spune că diferendul unic ce mai există nu are de obiect decât modul de admitere a delegatului bulgar în comisie. Comisarul rus voiește ca invitarea să fie direct adresată guvernului din Sofia, pe când comisarul turc ar voi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de admitere a delegatului bulgar în comisie. Comisarul rus voiește ca invitarea să fie direct adresată guvernului din Sofia, pe când comisarul turc ar voi ca invitarea să se facă prin mijlocirea Porții. Cât despre acordarea prezidenției în comitetul statelor țărmurene, depeșa ne spune că nici una dintre puteri nu s-a opus la acordarea acestei prezidenții Austriei, pe care Italia ar fi și acceptat-o. - De un caracter oarecum mai grav, dacă va fi întemeiată, e știrea de sâmbătă seara din Londra
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
regularea cestiunii greco-turcești au oarecari sorți de reușită, ne anunță, după o altă știre din Viena, că Rusia ar avea de gând să intervie singură în Balcani; pe ce motiv? cel puțin sub ce pretext? aceasta nu ne-o spune depeșa din Londra. [ 5 august 1880] ["ÎN PRIVINȚA CESTIUNII DUNĂRII... "] În privința cestiunii Dunării reproducem din "Le Nord" următorul articol, care arată obiectul disentimentului ivit în Comisia dunăreană. Mai puțin optimiști decât ziarul cancelariei rusești, sîntem departe de-a atribui acestui punct negru
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
reproducem din "Le Temps" pasaje dintr-o corespondență ce acest ziar o primește din Petersburg și care cuprinde amănunte foarte importante asupra tenziunii care există în timpul de față între cele două mari puteri: Atenția publică, zice corespondentul, se concentrează asupra depeșilor ce ne vin din Cracovia. Se comentează cu vioiciune voiajul împăratului Austriei în Galiția, primirea entuziastă pe care i-o face nobilimea poloneză, ovațiunile al căror obiect este și graba pe care-a pus-o Francisc Iosif de-a merge
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că Franța a consimțit asemenea la prezidenția dată Austriei. Această alegere, asupra căreia numai două din marile puteri nu s-au esprimat încă, Anglia și Rusia, poate servi de prognostic al sorții probabile ce va avea-o avanproiectul austriac. O depeșă venită din Galați ne vestește că astăzi se întrunește Comisia și că cestiunea Comisiei Mixte se va pune în discuție în sesiunea aceasta încă, poate chiar în decursul a cinsprezece zile, nemafiind altă piedecă decât nevenirea delegatului sârb și a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
principiile partidului nostru decât principiile tuturor celorlalte partizi. Cel puțin au cu noi această mare asemănare că sânt democrați și au combătut alăturea cu Rusia. Aceste publicațiuni sânt neapărate pentru a înfrunta calomniile. Tototdată te autorizez să publici și această depeșe. Gr. M. Sturdza Deși telegrama de mai sus se împrumută la fel de fel de comentarii, credem că asupra identității principiilor partidului democratic național cu principiile roșiilor a existat până acuma o mare îndoială și nu putem fi decât mulțumitori prințului Grigore
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
pentru a reclama în contra a zeci de mii de nedreptăți enorme făcute de comisiile sale de recensimînt. Iată ce timpi ne-a fost dat să apucăm sub influența veninoasă a partidului roșu și a șefilor lui. [ 24 decembrie 1880] ["O DEPEȘĂ A AGENȚIEI HAVAS... O depeșă a agenției Havas sosită din Galați ieri după-amiazi ne anunță că luni Comisia Europeană a Dunării a ținut cea din urmă ședință. Cititorii cunosc pe deplin cestiunea care, pentru întîia dată de când există Comisia aceasta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
zeci de mii de nedreptăți enorme făcute de comisiile sale de recensimînt. Iată ce timpi ne-a fost dat să apucăm sub influența veninoasă a partidului roșu și a șefilor lui. [ 24 decembrie 1880] ["O DEPEȘĂ A AGENȚIEI HAVAS... O depeșă a agenției Havas sosită din Galați ieri după-amiazi ne anunță că luni Comisia Europeană a Dunării a ținut cea din urmă ședință. Cititorii cunosc pe deplin cestiunea care, pentru întîia dată de când există Comisia aceasta, a dat ocazie la controverse
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
comun acord, însă le-au luat numai spre știință, ad referendum, pentru a le așterne guvernelor lor respective, spre a primi instrucțiuni nouă și a se ajunge în sesiunea viitoare la deciziuni definitive. Aceste concluzii luate spre știință sânt după depeșa de ieri, următoarele: s-a admis în principiu crearea unei Comisii Mixte, cu toată opunerea delegatului Român și a celui bulgar; s-a admis asemenea prezidenția permanentă a Austro-Ungariei în această Comisie. Cu toate acestea, câțiva delegați - cari, nu ni
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o deosebită plăcere când vede rupîndu-se unul câte unul ascuțișurile ce erau îndreptate odinioară în contra tronului. Teoria regicidă a baronului Erdmann de Hahn, conivența cu Stroussberg, pionul și agintele d-lui de Bismarck {EminescuOpXI 473} {EminescuOpXI 474} {EminescuOpXI 475} ["O DEPEȘĂ DE IERI... O depeșă de ieri a Agenției Havas, datată din Viena, ne anunță încheierea convențiunii între Austria și Serbia relativă la drumurile de fier sârbești. Acest din urmă stat se obligă prin acea convențiune de a construi pe teritoriul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vede rupîndu-se unul câte unul ascuțișurile ce erau îndreptate odinioară în contra tronului. Teoria regicidă a baronului Erdmann de Hahn, conivența cu Stroussberg, pionul și agintele d-lui de Bismarck {EminescuOpXI 473} {EminescuOpXI 474} {EminescuOpXI 475} ["O DEPEȘĂ DE IERI... O depeșă de ieri a Agenției Havas, datată din Viena, ne anunță încheierea convențiunii între Austria și Serbia relativă la drumurile de fier sârbești. Acest din urmă stat se obligă prin acea convențiune de a construi pe teritoriul său linia de drum
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Române ca parte integrantă a Imperiului Otoman și stabilea că „taxele depeșilor din Austria și invers vor fi ținute în seamă și reglate de către administrațiile austriece și că, potrivit acestor dispoziții, nu vor putea trece în seama României decât taxele depeșilor destinate țărilor române”. De fapt a fost vorba de concesii reciproce. Austria a consimțit să considere și pe viitor Principatele Române ca parte integrantă a Imperiului Otoman. În schimb, Turcia a îngăduit Austriei să-și întărească poziția, exploatând liniile telegrafice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din taxia depeșilor externe însă, și anume din acelea expediate de la noi spre Austria, Prusia, Germania, Franța, Anglia, Rusia și cel<elalte>, rămâne numai o mică parte a noastră, analoagă cu raportul teritoriului nostru către întreaga întindere ce face acele depeșe și, în temeiul acestui raport, scăzând partea cea mică cuvenită nouă de la cele prezentate externe și primite la noi, noi totdeauna datorim, din casa veniturilor telegrafului, administrațiilor telegrafice din afară”. Apoi, la corespondența telegrafică externă, se aplica cursul Vistieriei, iar
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rămânea totuși cu multe deficiențe. Se declara, bunăoară, că „secretul depeșilor este inviolabil, cu mărginirea dritului de inspecție a autorităților și a amploiaților competenți”. Funcționaarii austrieci aveau astfel posibilitatea să afle toate secretele politice, economice etc. pe care le conțineau depeșele. Regulamentele menționate n-au fost respectate nici chiar de către guvernul țării, care, printr-o circulară din 19 ianuarie 1859, a introdus atâtea discriminări, încât această instituție devenise în luptele politice, o armă în mâna celor care guvernau, după cum se va
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ori care depeși ce ar șopti în contra liniștei obștești, sau cu scop de a ațâța duhurile în chestii politice, să nu să telegrafisască mai înainte de a se cenzura de Ministerul din lăuntru. De asămine să va urma și cu acele depeși care ar cuprinde în ele știri despre lucrările guvernului, sau despre înalții funcționari”. O circulară din 19 ianuarie 1859 a dispus ca persoanele ce transmit telegrame să fie identificate, iar telegramele care ar tulbura liniștea publică „să se tradeze direcției
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de pace, între care independența Principatelor sau menținerea lor sub ocupație rusă timp de 25 de ani, cu titlul de indemnizare. Deși acele condiții îi erau cunoscute, le și discutase la Neustadt, cum observase S. M. Soloviev, regele pretindea într-o depeșă către fratele său Henric că, la aflarea lor, i se „făcuse părul măciucă”. Evident, nu se poate vorbi de o surpriză decât în măsura în care rapoartele lui von Solms îi oferiseră temeiuri pentru false iluzii optimiste, dar false numai în acel moment
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la care nu aspira atunci nici o putere și țintea la dezbinarea Angliei de Franța. Declarațiile publice liniștitoare ale diplomației țariste erau însă contrazise de cele confidențiale De pildă, țarul s-a acroșat de doi termeni folosiți de Clarendon într-o depeșă, și anume că prăbușirea Imperiului Otoman ar fi fost un eveniment incert și îndepărtat, or Clarendon i-a luat din memorandumul rusesc din 21 februarie 1853 (vezi mai sus). Ignorând proveniența lor, țarul i-a reproșat cei doi termeni lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
filtrate” de mecanismele tehnice Întrebuințate și, cu siguranță, vor fi diferite În cazurile invocate mai sus. Comunicarea modernă prin e-mailuri sau messenger, vine și ea cu noi dimensiuni și reprezentări privind spațiul, timpul, valoarea lucrurilor și a oamenilor. Dacă depeșa clasică Îngăduia un transfer informațional pe durata unui interval de timp, printr-un suport obiectual (socialmente și tehnicește din ce În ce mai convenabil), noul mod de comunicare pune În contact, aproape instantaneu, ființe oarecum „descărnate”, uneori fără chip și Înfățișare, fără raportarea la
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și a fixat ora Întâlnirii pentru a doua zi. Ce s-ar fi Întâmplat dacă s-ar fi văzut? „Regele Calais-ului”, cum i se spunea lui Brummell, s-ar fi Întors să domnească la Londra? Dar a doua zi, niște depeșe l-au silit pe George să devanseze ora plecării, astfel că Brummell fu cu totul uitat. Puțina curtenie a acestuia era pe măsura indiferenței prințului. Firește că era o greșeală acest indolent dezgust al lui Brummell față de orice avans al
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ținut delegatul român din Comisia Europeană, pe ea se bazau instrucțiile date reprezentanților din străinătate, când, ca din senin, d. Kogălniceanu primește la 21 iulie anul trecut depeșa no. 11623, care-l pune în cea mai mare nedomirire. Prin această depeșă se zice textual "că i se atrage atențiunea asupra cestiunii cabotajului, care este cea mai importantă pentru noi" și se întreabă "daca nu se teme, că, daca Comisiunea Europeană a Dunării va fi să redige regulamentele de navigațiune până la Porțile
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1879 încă, pe când d. Kogălniceanu era ministru de interne, prinde de veste că Austro-Ungaria, care urmărește de atâta timp supremația pe Dunăre, caută a smulge de la puteri concesiuni în privirea aceasta, mai cu seamă dreptul de supravegheare a navigațiunii. O depeșă vagă și întunecoasă a d-lui Bălăceanu din Viena dă a înțelege că, daca guvernul român nu se va uni cu vederile guvernului imperial, acesta se va adresa aiurea... la Sofia, presupunem, promițîndu-se Bulgariei că reședința inspectoratului general de supravegheare
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe la icoane spre a-și bate mai pe urmă joc de sfaturile lor și de-a face tot după bunul său plac ceea ce i-a venit în minte. Ținutu-s-au Said de sfaturile Divanului ori nu, e indiferent; destul că o depeșă de ieri ne comunică răspunsul Porții, semnat ieri, la nota colectivă. El certifică primirea notei de la 15 iulie, prin care i se cere trămiterea de trupe în Egipet, devenită necesară prin situațiunea acelei țări. Răspunsul mai declară că, dacă guvernul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
austriac din Londra ar fi aprobat măsura. Măsurile luate de amiralul Seymour au fost privite ca un fel de incident, din nenorocire inevitabil, deși esplicabil, însă cabinetul din Viena nici le-a apreciat, nici le-a aprobat. În fine o depeșă oficioasă, trimisă din Berlin "Gazetei de Colonia", afirmă cam aceeași atitudine din partea Germaniei. Relațiile noastre cu sultanul, zice depeșa, sunt și devin escelente. Noi n-am recunoscut legitimitatea unui act care-a atins drepturile de suveranitate ale unui monarh care
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]