153 matches
-
care îl prezintă, profesorul poate transmite o valorizare deosebită a ideilor propuse, dar o desconsiderare a celor care îi sunt parteneri în acel moment. Reducerea partenerului Ă în cazul de față elevul/elevii Ă la statutul de receptor pasiv și depersonalizat transformă comunicarea didactică în simplu act de informare, scăzându-i simțitor randamentul și denaturându-i menirea. Mai poate fi vorba de comunicare, și încă didactică, în situația în care profesorul, chiar din momentul intrării în clasă, se „lipește” de tablă
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
financiare, dar, cu toate acestea, ea este interesată de controlul efectiv al întreprinderilor luate separat. Dezvoltarea acționariatului interfirme a produs un sistem unificat de capitalism financiar, însă a creat și un sector dominant de întreprinderi a căror proprietate este complet depersonalizată. Astfel, ne găsim în fața unei situații care nu ține nici de „controlul bancar”, nici de „controlul managerial”, însă care participă la o formă de control printr-o „constelație de interese”. Un număr mic de acționari instituționali posedă pachete de acțiuni
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
atunci funcționează și astăzi, nu împotriva, ci în slujba rețelei de relații interpersonale. Noutățile tehnologice pot crea o imagine nouă, dar nu și o realitate nouă. Introducerea așa-numitului e-government de către guvernul PSD în perioada 2001-2004 și a licitațiilor electronice, depersonalizate, pentru accesul la contracte guvernamentale, dincolo de faptul că au eliminat relația clasică de piață dintre cumpărător și vânzător care negociază un preț, nu au afectat cu nimic rețeaua de relații interpersonale specifică micii burghezii. Ca peste tot, de altfel, abordarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sau în relațiile din interiorul lor (social), în timp ce a doua vizează măsura în care membrii sunt atașați de grup ca atare sau de unii dintre componenții acestuia. Această dimensiune este strâns legată conceptual de ceea ce s-ar putea numi atracție depersonalizată. Prin respectivul concept se înțelege faptul că nu atât atracțiile afective bazate pe caracteristici de personalitate sunt responsabile pentru coeziunea grupului, cât nevoia de a face parte dintr-un grup. Ceilalți din grup sunt căutați și prețuiți în primul rând
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sau de a mai face ceva util; e) suicidul este forma ultimă, extremă, de cea mai severă gravitate, a înstrăinării și epuizării interioare prin alienarea comunicării și a relațiilor interumane ale individului în societatea modernă; în acest caz, individul, complet depersonalizat, pierde sensul și rațiunea de a mai trăi; moartea apare ca o „soluție de evadare” dintr-o realitate în care el se simte străin, pe care nu o poate înțelege și în care nu mai poate trăi. Formele de alterare
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
această primă scriere figurația rămâne una previzibilă: U. inventează un spațiu urban coșmaresc, artificial, cu „râuri de benzină” sau de neon, cu „ceruri de ciment”, în care „dorm pustiurile de beton sub stelele de fum”, iar insul este și el depersonalizat, redus la statutul de arlechin (Portrete de arlechin, Din jurnalul unui arlechin). În cele mai reușite poeme metaforele funcționează ca „o lupă/ Mărind la infinit realitatea”, iar peisajul capătă dimensiuni halucinante. Din următoarea plachetă, Ordinea clipelor (1978), se rețin câteva
URSU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290390_a_291719]
-
ca de-un ecou, / La împerecherea clipei și la desperecherea ei, / Când e și moarte-n tot și naștere din nou” (La împerecherea clipei, în Poeme). Alteori perindarea în lume îl conduce pe insul rupt de obârșie în masa indistinctă, depersonalizată, în visul halucinant al pierderii de sine: „Ce număr port, deci, ce fel de număr / Mai este și capul meu, greu de răspuns - / Și-am dat să ies întinzând mâna spre ușă / Și iarăși, țin minte,-am atins chiar cu
ZAINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290689_a_292018]
-
contemporană, antrenată în procese de durată, tipic evolutive. Descrierea unei asemenea istorii nu se mai poate face în termenii stricți ai istoriei evenimențiale, ci în cei ai unei istorii sociale. Evenimentele care punctează istoria contemporană tind să devină tot mai depersonalizate, în sensul că ele reprezintă produsul acțiunii colective a claselor sociale, a grupurilor, colectivităților și mai puțin al unor persoane. Însăși istoria sistemului politic va fi tot mai greu scrisă în termeni de comportament personal. Timpul, în această viziune, nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
prețios, am zis și el se făcu/ nevăzut. Am iar în față o zi./ Roabă o vreau acelei imagini” (Pentru că sunt prețios). Ceea ce îl distinge de optzeciști este refuzul biografiei și al subiectului: eul poetic și eventualele lui măști sunt depersonalizate, desubiectivizate. În Persoana de după-amiază (1983), intelectualismul inerent liricii de limbaj conduce la un sentiment agonic, al epuizării. Realul este atât de departe, de derealizat, încât pare un „animal fabulos” și de bună seamă înspăimântător. Proliferează detaliile, materiile, substanțele, mai
PANTEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
de o „singurătate colectivistă”, toate incomparabil mai dezvoltate „decât în oricare din țările vecine”. Publicul românesc al mesajelor politice de la începuturile tranziției manifestă comportamente de „masă”, Nietzsche le-ar spune de „turmă”, adică este format din oameni neintegrabili în organizații, „depersonalizați, fără statut social clar, fără rădăcini într-un sistem de valori tradițional sau într-o comunitate bine definită”. Sunt oameni prinși într-un „proces de pierdere a identității”, aderenți la „valori pasive” (sic!), incluși într-o „masă tăcută” ușor manipulabilă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
golit de atributele normalității. Melancolia severă a detectivului se manifestă întotdeauna în legătură cu lumea înconjurătoare, cu spațiul nevrotic al deșertului californian populat de neoane, suferință, violență, lăcomie, ură, singurătate, peste care se întinde umbra feroce a morții. Goliciunea funerară a orașului depersonalizat coboară, prin vasele comunicante ale disperării, în adâncimile ființei lui Marlowe, pentru a-și stabili acolo o redută sortită să reziste până la sfârșit: Am ajuns târziu acasă și eram obosit și deprimat. Era o seară din acelea când aerul e
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
inițială de o orientare către NTIC; schimbarea structurilor organizatorice și administrative de la nivelul instituțiilor educative, profesorii devenind colegi cu alte categorii de lucrători, „nespecifici” mediului școlar; gestionarea în comun a conținuturilor digitale școlare, ridică problema proprietății intelectuale ce este dezindividualizată, depersonalizată. Conținuturile curriculare devin rezultatele unei creații colective; greutatea degajării unor criterii clare de evaluare și certificare a parcursurilor educative girate de NTIC; dificultatea calibrării între mai multe instituții ce oferă educație virtuală și a recunoașterii reciproce a parcursurilor formative (la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Metafora savantului însingurat și retras, bântuit de chinurile facerii, trebuie reevaluată sau înlocuită cu cea a savantului generos, ce scrutează și adaugă noul pe canavaua imensă a cunoașterii în mod colaborativ, cumulativ, rezonant cu alții, dar și relativ anonim, oarecum „depersonalizat”, „dezinteresat”. Comunitatea virtuală facilitează extinderea unui model de învățare bazat pe împărtășirea cunoștințelor, pe partajul de experiență între egali. Ea ilustrează și demonstrează importanța teoriilor constructiviste și cognitiviste privind învățarea. Într-un sistem educațional fundamentat pe asumpția partajului, fiecare subiect
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
Vâlva băilor), sau se întoarce la locul de baștină, pentru a se stinge în pace (Lina). A. nu a reușit decât rareori portrete de orășeni, acestea fiind, de obicei, palide, poate și pentru că scriitorul însuși îi considera pe locuitorii orașelor depersonalizați (Imponderabilul). Intelectualii lui sunt puțin verosimili, zbătându-se între extreme prea explicite și demonstrative, ca Ilarie Bogdan (Dolor), ceea ce îi poate duce spre un patologic facil, teatral, steril și cazuistic. Personajele coborâtoare imediat din țărănime păstrează însă o mare forță
AGARBICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285197_a_286526]
-
pune individul, violent, față în față cu golul și absurdul, cu nonsensul și haoticul - prin toate aceste elemente se deschide calea literaturii contemporane a absurdului. Scriitorul care creează probabil universul cel mai absurd și mai grotesc, în care individul apare depersonalizat și degradat până la stadiul obiectului și al animalului este Franz Kafka. Ducând până la ultimele sale consecințe absurdul camusian, Kafka percepe întreaga existență ca o farsă absurdă, în care drama omului se datorează sentimentului angoasei, care-i paralizează voința. Într-o
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
la chioșcurile de băuturi din beton și se așază pe bănci tot din beton, în timp ce câinii lor urinează pe stâlpii de iluminat, aranjați pe marginea unei alei largi, tot din beton. Lumea pare intimidată de intinderea acestei suprafețe vaste cenușii, depersonalizate și nu se poate simți bine într-un astfel de spațiu, care-i este străin. Indicatoarele îi orientează spre Palatul Tehnologiei, Artelor și Industriei și la clădirea Guvernamentală a HM, niște hangare vaste care domină pavilioanele mai mici, câte unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
mică surpriză mută, apoi ar fi continuat să rămână liniștit în sfera sa, primind noua autoritate. Așa îl vedea pe Hergot Ioanide, care nu putea sta locului de planuri și viziuni. În schimb Hergot, așa lipsit de tensiune proprie și depersonalizat, devenea sublim când primea un impuls din altă parte. Dacă cineva i-ar fi dat de mână un copil să-l păzească până vine și nu s-ar mai fi întors o zi, Hergot își lua misiunea în serios, nu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
legea devine libertatea impersonală care funcționează ca limită pentru libertatea fiecăruia dintre noi. Libertatea impersonală este echivalentă cu depersonalizarea puterii, deci cu obținerea garanției că nimeni nu poate fi preluat silnic și arbitrar în proiectul cuiva. Libertatea impersonală și puterea depersonalizată oferă certitudinea libertății în spațiul multora și al tuturor. Ca depozit rezultat de pe urma donațiilor de libertate, legea așază libertatea la mijloc între noi toți și toți sîntem așezați la aceeași distanță față de rezultatul liberei noastre depuneri. Forța acestui depozit de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
rezultat, pot ajunge să se îndoiască de valoarea lor proprie. Weber de asemenea a vorbit despre existența acestei probleme. El a văzut birocrația ca o "colivie de fier" necesară, dar în mod inevitabil prinzând muncitorii în cursă într-o situație depersonalizată. Atât Marx cât și Weber au recunoscut că lipsa controlului oamenilor asupra muncii lor este o sursă cheie a frustrației pe care o trăiesc muncitorii moderni. În general, amândoi au crezut că alienarea poate face viața muncitorilor moderni destul de grea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
rol mai mare în acest domeniu. Cei mai mulți oameni simt o legătură particulară cu membrii familiei, care se deosebește de ce percep în orice altă legătură socială. Familia dă adulților suportul emoțional necesar de care au nevoie ca să trăiască într-o lume depersonalizată. Activitatea economică. Așa cum am văzut, familiile în trecut erau economic mult mai independente decât sunt astăzi. O proporție mare din populație trăia în gospodăriile proprii si produceau hrana de care aveau nevoie precum și încă multe alte lucruri trebuincioase. Industrializarea a
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în tonul prescris de epocă, evocări vesele și triste dar "obiective" ale unor foști elevi merituoși, deveniți academicieni ai regimului (vezi, de exemplu, Amintiri despre anii de școală, Editura Politică, București, 1968). Erau mostre de rememorare cu iz propagandistic, aproape depersonalizate și încheiate inevitabil cu sfaturi bătrânești pentru cei tineri; sunt axate pe valoarea efortului, a perseverenței, a suferinței chiar. Toate intervențiile acuzau ritual școala nedreaptă a regimului "burghez" care, în realitate, îi formase, cu succes, pe cei în cauză. 128
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de publicație) pot fi de radiologi (bazați pe o etică a distanțării "Capital", "Curentul", a căutării neutralității) sau de annonceurs (bazați pe o etică a implicării : de la ziarele de partid la presa de senzație fidelă unei singure orientări). * de la jurnalistul depersonalizat, obedient, funcționar al sistemului * la agentul schimbării, watch-dog al societății civile, implicat în analiza punctuală a evenimentelor identificate ca incidente critice, dar și în analiza structurală, globală a societății (tendințe generale precum absenteismul politic, demotivarea școlară, delincvența juvenilă etc.) Deși
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
pe represiune, denunț și minciună. De altfel, în tot ce a scris, el surprinde tragedia represiunii exercitate de sistemul totalitar și discută posibilitatea de păstrare a valorilor autentice umane în condițiile în care sistemul viza transformarea cetățenilor într-o masă depersonalizată, ușor manipulabilă și construirea "omului nou", care se desparte de trecutul "blestemat", de religie, de cultură, chiar și de oamenii apropiați și, în acest fel, de moralitate. Însă boala fatală, ca situație extremă, subminează forța de a controla totul a
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
de structură formală, stilul de management. - mediul extern agitat, reactiv, turbulent, în continuă schimbare poate afecta nevoia de siguranță a personalului. Dimensiunea informală a organizării îndeplinește următoarele funcții: - de securitate, de protecție a membrilor organizației față de exigențele prea ridicate și depersonalizate ale organizării de tip formal; - de integrare a indivizilor umani în organizație; - de reglementare a relațiilor interindividuale, permițându-i fiecărui individ să privească în „oglinda socială a grupului” din care face parte și să confrunte această imagine cu imaginea despre
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
de structură formală, stilul de management. - mediul extern agitat, reactiv, turbulent, în continuă schimbare poate afecta nevoia de siguranță a personalului. Dimensiunea informală a organizării îndeplinește următoarele funcții: - de securitate, de protecție a membrilor organizației față de exigențele prea ridicate și depersonalizate ale organizării de tip formal; - de integrare a indivizilor umani în organizație; - de reglementare a relațiilor interindividuale, permițându-i fiecărui individ să privească în „oglinda socială a grupului” din care face parte și să confrunte această imagine cu imaginea despre
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]