1,794 matches
-
ca țară de cultură, când coordonatorul tratatului de istorie a românilor publicat de Academia Română recunoaște senin existența unor capitole plagiate într-o operă care se voia a fi cartea de vizită națională în domeniul istoriografiei? O ultimă remarcă: Alexandru Baumgarten deplânge absența "unui mediu academic care să înțeleagă faptul că necesitatea dialogului intern stimulează și stabilește criteriile de valoare". Exemplul său este o ediție, traducere și comentariu la De anima a lui Aristotel. Universitarul clujean arată că a propus o serie
Asanarea vieții academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10403_a_11728]
-
omenești. Întreg orașul, de jur împrejur, era presărat cu măruntaie și oase omenești, încât nici chiar celor care mai înainte nutriseră ură amarnică împotriva noastră, niciodată nu le-a fost dat să vadă o cruzime atât de mare. Ei nu deplângeau atât de mult nenorocirea celor împotriva cărora se acționa în acest fel, cât mai ales purtarea lipsită de omenie, care se împotrivea firii care e aceeași pentru toți. Într-adevăr, aproape în fața fiecărei porți întâlneai o priveliște care întrecea orice
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
pe care noutatea îi sperie, fiindcă le cere să fie doar buni, și pleziriști, cititori. Atît. De fapt, teama de postmodernism, care se poartă în facultăți, și legămîntul contra poeziei, care nu știu unde se poartă, dar pe care toți poeții îl deplîng, nu vin de-altundeva decît din lipsa de răbdare. Din neglijarea nevoii de timp petrecut cu ea pe care o are poezia, cu cît e mai veche. Sau cu cît absoarbe mai multă poezie veche. Levantul, pîlnie îndrăgostită de-o
Estimp by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10450_a_11775]
-
rolul pe care îl are astăzi religia în spațiul public? - La nivel comunitar, comunitățile religioase sunt cele care și-au dovedit durabilitatea în timp. În multe locuri, sunt singurele forme de agregare comunitară care mai există. Gândiți-vă că sociologii deplâng disoluția familiei moderne și post-moderne, că singurătatea și boala macină bătrânii care locuiesc în sate având copiii plecați la oraș sau, și mai rău pentru ei, în străinătate. În această situație comunitățile religioase sunt singurul loc în care oamenii își
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
spinări de oameni care își puseseră nădejdea în textul mov, scris cu markerul. Bineînțeles, toată lumea știa că era opera unei mâni oarecare. Primăria chiar amenințase că va cere despăgubiri pentru distrugerea monumentului, iar artistul dăduse mai multe interviuri în care deplângea starea de incultură a nației lui. Dar acestea erau fapte secundare. În vena destinsă a străzii Traian pulsa sângele unei dorințe pe care nimic în lume n-o mai putea opri. Impulsurile mlădioase, dorințele adunate una în-tr-alta, ca niște buchețele
Poveste de PAȘTE by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/7399_a_8724]
-
în ev nedrept, Cînd mai atroce, cînd nătîng, Ba chiar de-a binelea inept, Cu cel ce stă-n piciorul drept, Cu cel ce stă-n piciorul stîng. Spre cadră, ochii de-i îndrept, Surîd că ei (cum să-i deplîng?!), Întorși la lume, nu se frîng Nici unul: înțelept și-adept, Stînd pe piciorul drept sau stîng. Rondel (II) Piciorul drept, piciorul stîng, Piciorul stîng, piciorul drept, - Care din ele-i mai deștept Care din ele, mai nătîng? Răspuns, de la-nțelepți
Un turnir poetic by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/7564_a_8889]
-
s-ar zice, eu unul mă închin doar în templul inimii singurul ce nu poate fi măcinat de timp în această lume terorizată de adevăruri mă rog doar să înțeleg, cum se schimbă deodată unul la ochi, cînd altul doar deplînge și așteptă * treceam în zori printre arbori, deși simpla mea prezență în mers gratuit printr-o pădure era pe atunci suspectă și punea pe mulți pe gînduri de atunci au trecut ani. traversez și azi pădurea înserată în murmurul gregorian
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/7866_a_9191]
-
despre care dl Năstase se plînge că i-ar fi fost atribuită cu rea intenție. Poate că așa o fi, totuși nu ne putem decît minuna că atîtea ziare l-au citat trunchiat pe premier. * Nici n-am apucat să deplîngem bine situația de la secția română a postului de redio BBC că am aflat o știre și mai proastă. Europa Liberă își încetează de la 31 decembrie curent emisiunile pentru România și pentru celelalte șase țări invitate să adere la NATO. Ziarul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
Resonul 16 lirei tale, poete glorios!/ O nație în doliu îți cântă reînvierea/ Când corpul tău se pleacă țărânei în mormânt/ Tirana moarte aicea își arată puterea/ Geniu-ți însă o-nvie de-ți nalță monument”17. Moartea poetului este deplânsă în elegii funebre, de Zaharia Antinescu 18, Iustin Popfiu 19, se oficiază servicii funebre și parastase la Bistrița, Năsăud, Blaj, Sibiu, iar Bariț, aflat la Viena, trimite o telegramă de condoleanțe familiei îndoliate. Profesorii blăjeni vor lua, la puțină vreme
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
nu este esențial, muncă extenuantă, și-așa, luând o groază de timp, nemaivorbind de greutatea însăși de a surprinde, săpând, rafinând, distilând esențialul râvnit", scria Constantin }oiu într-un articol din 1975 publicat chiar în "România literară", articol în care deplângea dezinteresul publicului pentru genul scurt deși, atrăgea ascriitorul atenția, "cei mai buni prozatori ai noștri, de ieri și de azi, și-au forjat talentul scriind mai întâi schițe și nuvele". Constantin }oiu însuși a debutat în 1965 cu romanul Moartea
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
limpede dacă aceasta urmărea înlocuirea structurii politice și sociale existente sau doar reformarea sistemului. Din momentul instaurării noii puteri s-a mers preponderent spre a doua variantă. Ne amintim încă de primele apariții televizate ale noilor conducători, cînd Ion Iliescu deplîngea întinarea valorilor comunismului de către Nicolae Ceaușescu, același lider apărut din neant se grăbea să-l sune pe Mihail Gorbaciov pentru a-l informa "cine suntem și ce dorim", iar Nicolae Militaru propunea definirea FSN drept "organ de partid și de
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
este că, din păcate, Nicolae Breban nu "își dă cont" - ca să-i folosesc o formulă utilizată până la obsesie - când se contrazice și când emite aprecieri, eufemistic spus, hazardate. Domnia sa laudă Editura Polirom pentru că îi încurajează pe autorii români, după care deplânge accentul pus pe "cultura snoabă, ultimele titluri americane", fără să observe că principalul instrument de răspândire a acestor producții în România este chiar Polirom. Silviu Lupescu și echipa lui merită, neîndoios, felicitări pentru proiectele pe care și le asumă, indiferent
Controverse - Pornind de la o frază pripită by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/12059_a_13384]
-
arta și statutul traducerii ș.a. Dar ce tip de eseist este Bogdan Ghiu? În primul rând unul tonifiant de curios și de entuziast. Bogdan Ghiu este interesat de tot ce ține de domeniul umanist, îi citește mult pe străini și deplânge mai mereu nivelul scăzut de informație de acest gen de pe piața culturală românescă. Scriitorul vrea înainte de toate să împărtășească descoperirile sale, încercând să facă poftă, să incite, la rându-i, la lectura unui Olivier Rolin, de pildă, romancier francez cu
Microdiscursuri în parcul literar by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12252_a_13577]
-
Besson din 1997, sugerează mai degrabă o narațiune SF. Nu numai că romanul este cât se poate de realist, dar nici nu se ridică la o cotă comparabilă, prin proporție, cu filmul lui Besson. Mă văd din nou nevoit să deplâng, în primul rând, lipsa epicului și nu știu ce explicație să dau acestui fenomen care mă tem să nu ia amploare. O fi lipsa imaginației (lucrul cel mai trist cu putință), a talentului narativ, în fine, lenea scriitorilor tot mai mult prozatori
Hoinăreli, trăncăneli and îmbrâceli by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12618_a_13943]
-
pe care îl consideră printre cei mai mari ai literaturii române, dar îi cam trece cu vederea plagiatul dovedit. Mai mult, vede în "solidarizarea contra acestui mare scriitor" un "pretext pentru a scoate din viața literară un personaj iritant" și deplânge faptul că niciodată scriitorimea română nu s-a solidarizat pentru a apăra prestigiul unui scriitor calomniat, atacat pe nedrept. Există totuși măcar o împrejurare în care scriitorii români au făcut-o și anume atunci când, mai mult de o sută, în
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
și nouă ale secolului trecut era "cu voie de la Poliție") și manageriale. Mircea Iorgulescu sugerează chiar că Augustin Buzura a trecut pe lîngă moarte, suferind o operație pe cord deschis "din cauza oribilelor atacuri dezlănțuite împotriva lui" (vezi p. 213). Cronicarul deplînge indiferența criticii în fața acestei cărți de mare gravitate și complexitate. El nu ezită însă să se distanțeze de autorul ei, atunci cînd are sentimentul că Augustin Buzura coboară disputa sub cotele admise pentru un scriitor de calibrul său: "...Augustin Buzura
Bucuria de a citi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12772_a_14097]
-
Gheorghe Grigurcu Are oare dreptate dl Ilie Guțan, cînd, în cuprinsul unui masiv volum de cercetări închinate lui Octavian Goga, crede a putea deplînge statutul neașezat, "confuz" de care are parte poetul? Ceea ce e încă mai grav pentru un creator, ar fi intervenit, în cazul său, indiferența, "armistițiul tăcerii": "Cum se întîmplă și cu alți scriitori, pe Goga îl apasă de mai multă vreme
Cazul Goga (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12794_a_14119]
-
severe introspecții, la critica literară "liberă", "activă" în favoarea unor aprofundări teoretice în domenii pe cît de variate și vaste, pe atît de absorbante prin trunchiul comun al spiritualității de vîrf: estetică, filosofia culturii, istorie, istoria artei, stilistică etc. E. Lovinescu deplînge "dezertarea" celui mai înzestrat "critic de generație" din arena publicisticii, unde și-l plăsmuise intrat viguros "pentru a pocni din bicele severității și ale independenței morale". Pînă tîrziu, cînd ecoul polemicii dintre ei mai stăruie doar în cenușa din "epoca
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/12814_a_14139]
-
dintre "practicienii" scenei culturale românești? Se prea poate. Dar mai e, cu siguranță, ceva: "Manifestul" lui H.-R. Patapievici e una dintre cele mai tăioase declarații anti-amatorism, anti-provincialism de gândire, anti-segregație estetică, anti-intoleranță, anti-izolaționism, anti-rea-credință, anti-gregarism, anti-nombrilism scrise în România. Deplângând inexistența unei culturi publice de înaltă ținută, autorul coboară la rădăcina lucrurilor: drama ar proveni din felul în care este înțeleasă la noi cultura și ideea de cultură, un spațiu "în care se țipă, se bârfește sau se hohotește, dar
Mission: Impossible by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12345_a_13670]
-
și învățătorii români, semnat de Ilarie Chendi și Vasile Virgil Moisil, care îi promit colecționarului "tot concursul posibil", în fine articolul Pentru domnii învățători și institutori, apărut în Albina (1897, nr. 11). Chiar în anul în care D. R. Rosetti deplângea nedreapta indiferență față de lucrarea lui Zanne, Nicolae Iorga semna, în Revue critique d'histoire et de littérature (Paris, 1896, p. 474), o prezentare a volumului I, în care, după ce scrie că "C'est le premier volume d'un tres belle
O restituire necesară by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/12449_a_13774]
-
străjuiește intrarea magazinului de pîine. Securistul în cămașă care, cu sticla în mînă, urlă la chefuri din toți bojocii "noi sîntem români", și filozoful politically correct, cu barba dichisită, învăluit în fum de pipă. Babele abia urcate în tramvai care deplîng cu voce tare lipsa de maniere a tinerilor din ziua de azi, și frizerii atoateștiutori și locvace. Fetele de pe centură cu tarife variabile în funcție de marca mașinii și de chipul clientului, și administratorul de bloc care în fiecare lună își justifică
Mesaje din România reală by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12443_a_13768]
-
eu-l său se dovedește necruțător, neiertându-și nimic, răsucindu-și singur, de fiece dată, cuțitul în rană. Fiind intolerant cu sine însuși, totuși de o solidaritate fundamentală cu ego-ul său, apărându-și neclintit identitatea. Are darul, pe care-l deplânge și pe care-l consideră o necesitate, de a vedea limitele lucrurilor, fața sau aversul, dar și reversul lor. Pe această contradicție, pe acest conflict al ego-ului se bazează cartea lui B. Elvin. Autorul și personajul său au deci o
"Cel ce se rănește singur" by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11554_a_12879]
-
motivată ,estetic": ,așa e mai urît". Altminteri, numai cine nu are idee de lingvistică își poate imagina că se pot da reguli simple și unitare pentru compuse. În ce mă privește, chiar dacă nu sînt tocmai încîntată de scrierea legată nicio, deplîng faptul că autoarele n-au decis să reunească componentele adverbului de aproximare întrucîtva (ca în ,o carte întrucîtva plicticoasă"), pentru care DOOM-2 indică (la fel ca ediția precedentă) scrierea întru câtva. În fine, trebuie amintit că DOOM-2 renunță la a
Noutăți normative by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11586_a_12911]
-
benzile desenate. Care - o altă ciudățenie a genericului - se cheamă ,romanele grafice" ale lui Frank Miller, sugerând hibriditatea lungmetrajului, dar și o undă de snobism. Sunt tare curioasă să văd dacă se va găsi vreun fan al acestuia care să deplângă faptul că filmul nu se conformează materialului original, dar șansele apariției unui asemenea specimen sunt minime. Pentru că Rodriguez s-a folosit de benzile desenate ca de un storyboard, adică majoritatea cadrelor din film corespund unora din romanele grafice. Scenariul e
Orașul Păcatului, zis și al Virtuozității by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11591_a_12916]
-
Atrizilor voia-mplinind-o!/ O, de muream și eu însumi atuncea, cu soarta-mplinită,/ ș...ț Aș fi primit și prinosul din urmă, iar slava-mi Aheii/ Ar fi-nălțat-o! Așa doar de jalnică moarte pieri-voi!" (5, 306-12). Într-o tonalitate asemănătoare își deplînge soarta și Apolodor, cu gîndul la faima lăsată în urmă și credința tot mai slabă că va ajunge vreodată la capătul drumului: ,O, frații mei din Labrador,/ Adio vouă, tuturor!/ Pesemne că mi-e dat să mor/ Aici, la țărmul
Apolodor și drumul spre Ithaka - Motive homerice la Gellu Naum by Cătălin Enache () [Corola-journal/Journalistic/11588_a_12913]