693 matches
-
în valori și în șansa „celor care vin”. Înafara unui tupeu stupefiant, a unei ostilități îndreptate contra tuturor punctelor cardinale, nu descoperi nimic. Ignorând cu trufie orice regulă și orice lege, majoritatea lor sunt, de pe la douăzeci de ani, niște egomaniaci deplorabili, mecanisme lipsite de orice sentiment demn de stimă, pe care e mai bine să îi ocolești. Ceea ce eu, unul, o fac cu un succes din ce în ce mai mare... În acest context, în care mă feresc de viața literară ca dracul de tămâie
Republica Bicicletelor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2593_a_3918]
-
rachete, fum, era rău de tot. La vamă, copiii fugeau, plângeau, oamenii dormeau în stradă, iar în moschee, aștepta armata turcă să le dea mâncare”. „ Apă vine o oră pe săptămână. Sursă de curent a luat- o AlQaeda” Un peisaj deplorabil care pentru cei care locuiesc în acele zone face parte din realitatea de zi cu zi. Abdul spune că armata oficială e rusă, chemată de presed inte. Ceilalți sunt jihadistii din sudul Arabiei, din Cecenia (țin cu partea musulmană), cei
SIRIA ! Crime de război în văzul lumii [Corola-blog/BlogPost/94062_a_95354]
-
pe drept cuvânt, că L.O.N. ne vorbește din perspectiva culturii. Dar Lucia nu se oprește aici. Iat-o scriind, așa cum face și jurnalistul, despre tot felul de teme care sunt departe de domeniul culturii: ne vorbește despre starea deplorabilă a căilor ferate române, despre tenis, despre comerțul cu ciuperci, despre arestări, despre situația politică a zilelor noastre. Și, ca orice jurnalist, e totdeauna bine documentată, doar că datele sunt printre rânduri și gânduri alese cu tâlc și nu “matter
Lucia Olaru Nenati: o scriitoare puternic implicată în prezent [Corola-blog/BlogPost/94208_a_95500]
-
color, subtitluri în engleză Regia: Chigira Koichi Scenariul filmului se bazează pe cunoscută nuvelă fantastică a lui Miyabe Miyuki. Wataru este elev de școală primară. În urmă divorțului părinților, el locuiește împreună cu mama sa, care este într-o stare sufletească deplorabilă. La sfaturile lui Mitsuru, noul său coleg de clasă, Wataru pleacă într-o călătorie fantastică în lumea Vision, în căutarea unei comori ascunse, ce are puterea de a schimba destinul. Mitsuru a făcut la rândul sau aceasta calatorie în dorința
Zilele Filmului Japonez, la Cinemateca Română [Corola-blog/BlogPost/94279_a_95571]
-
oameni scriu, la Paris, la Viena și la Londra, 30 de comedii la fel de agreabile?" Dar numai datorită Stelei fără nume a do-bîndit renume internațional și a ajuns singurul evreu din România devenit scriitor popular. La Barașeum e scîrbit de spectacolul deplorabil de pe scenă și din sală, înainte de a afla că mare parte a publicului e alcătuită din evrei botezați, la spectacolul cu Iphigenia lui Mircea Eliade nu se duce, presimțind că acolo va fi "o ședință de cuib legionar". În toți
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
problemele care-i frământă pe timișoreni. Dacă e să dăm importanță la numărul de răspunsuri și accesări la subiectele ridicate, primele locuri ar fi ocupate de: soarta Parcului Copiilor, curățenia orașului, calitatea drumurilor, semnele de circulație ascunse de vegetație, starea deplorabilă a unor parcuri, focurile neautorizate de artificii, boschetarii și aurolacii, toaletele ecologice, mașinile abandonate, calitatea circulației cu transportul în comun, deponeul ecologic, blocurile A.N.L. , cerșetorii, poliția comunitară, lipsa pistelor pentru biciclete, lipsa de respect față de cetățean a funcționarilor de la
Agenda2006-33-06-01-senzational 2 () [Corola-journal/Journalistic/285128_a_286457]
-
giesse, Myrmidone, Deinen Wein in den Sand!9 Cuvinte, sonorități superbe, dar goale ca „Götterkohorte” îți dau ca cu ciomagul în cap, încât începi doar după câtva timp să raționezi iarăși. Tu scrii că programele de concert din București sunt deplorabile. Din ceea ce deduc din programe publicate în presă, îți dau perfectă dreptate. (Nu de mult, însă, s’a cântat un concert de Bartok; păcat că nu l-am putut auzi.) Am auzit celebrul concert de Haciaturjan [sic] pt. vioară. Nu
I. Negoițescu și Wolf Aichelburg în arhivele Securității by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/2857_a_4182]
-
în derâdere domeniul familiei, împânzit de profesori care urmau să asigure buna educație a odraslelor) pare a fi fost la originea tuturor relelor. Odată început, rechizitoriul pare fără sfârșit: „Sub raportul practic însă, nu pot numi rezultatul acestei creșteri decât deplorabil. Și tata, și mama se trezise la viață ca membri ai celei mai înalte boierimi, adică ai acelei clase care izbutise să puie stăpânire pe întreaga putere politică din țară, care putea tot, care își asigurase monopolul domniei și totodată
O generație pierdută by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4333_a_5658]
-
valorilor publice, sociale în care cei mai mulți dintre noi aveam impresia (și ne înșelam crezând asta!) că ființăm stabil. Întrebat dacă putem recupera ce am pierdut în aceste luni, Andrei Pleșu răspunde categoric: „Nu”. Între cauzele care au dus la această deplorabilă stare de lucruri, Pleșu înscrie și degradarea presei: „Nu se poate ca, în numele libertății de exprimare, să lăsăm orice țăcănit și orice țoapă să ne spargă geamurile. Libertatea trebuie onorată cum se cuvine, nu folosită pentru cafturi de cartier. E
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4346_a_5671]
-
trebuie să fi fost un olac, pus la dispoziție. Deși, căruțele propriu zise pentru transport sau mărit cu timpul, olacele au rămas cam aceleași până pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Dimensiunile reduse ale olacelor, au fost impuse de starea deplorabilă a drumurilor pe unde treceau. Erau drumuri naturale, neamenajate, simple șleauri pline de gropi și de făgașe, devenind impracticabile, mai ales pe timp de ploaie. Totodată fiind mici și joase, olacele se deplasau cu viteză mai mare și nu întâmplător
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Roșu. Prin poștă se mai puteau expedia, în afară de scrisori, și alte trimiteri: pachete și gropuri, având acces și publicul. După plecarea armatelor străine, au fost numiți Domni: Mihail Șuțu în Țara Românească(1791)și Alexandru Moruzi în Moldova(1792). Starea deplorabilă în care a ajuns serviciul poștal, la determinat pe Domnul Moldovei să-l dea în antrepriză unei companii. Mutat în Țara Românească(1793), Moruzi trece poștele, de sub dependența Marelui Spătar, unui hatman, care să răspundă de acest serviciu. Totodată hotărăște
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fost nevoite, între anii 1711-1821, să accepte desfășurarea mai multor războaie pe teritoriul lor, să întrețină armatele beligerante, să presteze obligații în bani sau produse și să pună la dispoziție serviciul poștal, care de fiecare dată ajungea într-o stare deplorabilă. Așa s-a întâmplat, în timpul ocupației rusești din perioada 17 noiembrie 1806 -12 mai 1812, serviciul poștal a fost folosit pentru transporturile militare, ducându-l la o totală dezorganizare. După încheierea păcii de la București(28 mai 1812), armatele se retrag
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sălbatic voi murmura: " Unde e viața mea? Unde e viața mea?" Întrebarea, de un retorism nedisimulat, deschide drumul unei situații absurde: pierderea timpului este o dramă și regăsirea lui un supliciu. Aventura poetului nu este alta decât a unui Sisif deplorabil: Și eu, beat de jale, orbit, voi striga: " Unde e viața mea? Unde e viața mea?" Dar cum s-ar defini sentimentul aventurii? "Ce sentiment d'aventure ne vient décidé-ment pas des événements: la preuve en este faite. C'est
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
din tehnica cinematografică 29. Fotografierea detaliului este evidentă, de pildă, în versul "Plânsul tău nu e rouă și lacrimile diamante...?". La fel de evidentă este intenția ironică a poetului, prin uzitarea unor meta-fore-clișeu (plâns-rouă, lacrimi-diamante), care aruncă în desuet și pulverizează în deplorabil întreg universul. Limbajul obiectelor provoacă o "ruptură de sistem" (Carlos Bousoño), transgresând codurile obișnuite pentru a ajunge la un alt limbaj, etern, al poeziei lor imanente. Lucrurile au culoarea eternității" este un vers emblematic din poezia Episod. Alăturat versului " Lucrurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
fratelui etc. se află într-un dialog dezesperant cu paiațele, cu iluziile, cu măștile care își câștigă astfel un grad nesperat de viață. Măștile înseși, alese cu grijă de poet, sunt niște absențe care îi asigură un soi de ubicuitate deplorabilă. Dar aceste absențe au o inexplicabilă greutate, o insuportabilă lentoare, un mod exasperant de a prefera tăcerea, cuvântului atât de zgomotos. Poetul este copleșit de prea multele absențe: Trăiesc fără iubire și neîncercat de iubire, asta mi-e crima. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
rog! - După ce te încălzești, îți faci bagajul, da? - Bine. Ana aduse o pătură roșie, groasă, pufoasă și o înveli pe Karina, care tremura în fotoliul mare și rece în care se cuibărise de când venise în grabă Ana, îngrijorată de starea deplorabilă în care ajunsese prietena sa. Trebuia să o ajute să depășească acest moment delicat, dar se simțea neputincioasă în încercările timide de a-i veni în ajutor, iar Karina refuza ajutorul unui medic specialist în probleme psihice. Îi era aproape
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
palmă fără efect, încă una mai tare, reflectează) Alle gute Dinge... sind drei (îi mai dă una tot fără efect. Se ridică și o indică) Asta nu noi... eu și dumneata... Asta, Statul trebuie... (o întoarce cu piciorul) E ceva deplorabil și ridicul în același timp... Uite, de-aia îmi plac mie liberalii! (oftează și se duce iar la gazetă, o întoarce pe toate fețele, căutînd ceva, mai bea din pahar, se foiește) LEONIDA (citește mormăit): Spiritismul, această știință a viitorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
tovarăș grosolan, cu palma aspră, dar m-a întâmpinat un tip cu cămășă de mătase și cu un costum elegant, făcut dintr-o stofă pe care îți venea să o cocoloșești. Mi-a dat o temă, am scris un articol deplorabil - o cronichetă de film -, iar acest domn m-a repartizat la secția cultură - învățământ - știință. Cei de la Scânteia mi-au sugerat că nu-mi mai trebuie nicio facultate, deci am renunțat la studii. Dar după câțiva ani, și-au dat
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
nu a înțeles ce Dumnezeu vrea să spună fenomenologul german prin cutare expresie, și pe deasupra nu are onestitatea să recunoască asta. Urmarea e o maculatură exegetică ineptă care se adună an de an pe marginea operei lui Heidegger. Cărțile acestea, relicve deplorabile înțesînd degeaba rafturile bibliotecilor, alcătuiesc marea groapă comună a rebuturilor livrești. Cartea lui Cristian Ciocan nu intră în această categorie. Ea este o mostră de competență analitică ce trece dincolo de crusta lexicală a cuvintelor neamțului. Iar dacă acum ocolim sintagmele
Spinul morții by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9072_a_10397]
-
Nu înălțarea impetuoasă a spiritului, zborul imaginației băutorului, sentimentul de putere eliberată de constrângeri, ci, vai!, gesturile încleiate de după, senzația penibilă de rău fizic și micime sufletească. Sentimentul de ratare retrăit periodic, scufundarea, iar și iar, în mlaștina unei condiții deplorabile. Prozatorul șterge, cum spuneam, marcajele. Senzațiile fizice au și o rezonanță morală, iar valorile cu majusculă sunt aduse la scară omenească. Astfel că episoadele existențiale, independent de cadrul în care se desfășoară, pot căpăta relevanță. Aici intervine arta scriitorului: nu
Pe Bulevard by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9607_a_10932]
-
o emisiune intitulată " C’est à vous", un comic a folosit sintagma “chien roumain” - câine român. Colin Lemoine atrage atenția că, în multe limbi, cuvântul "câine" este folosit pentru cineva care suscită mila publică sau se află într-o situație deplorabilă. Istoricul este de părere că această manieră de a gândi satira nu onorează un umorist. "Românul a devenit deci, fără ca responsabilii mediatici să se sesizeze, obiectul unor tachinării de prost gust, a barbariei retorice și a râsului dezgustător", scrie Colin
Presa din Franța despre români - cu o palmă lovește, cu cealaltă mângâie by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/80394_a_81719]
-
nici o informație. De aceea, între dezordinea frămîntării și cea a placidității e de preferat prima, căci deși entropic și confuz, poți totuși să spui ceva, pe cînd în a doua stare, deși ești calm și clar, ești cu mult mai deplorabil: temperatura ți-a scăzut și percepția afectivă s-a prăbușit pînă la pragul unei nepăsări inapte de a mai sesiza ceva. Așadar, entropie, temperatură, informație și dezordine. Patru termeni în jurul cărora gravitează o bună parte din mecanica cuantică. Exemplul de
Punct și cîmp by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9612_a_10937]
-
exersare se întrec geniile și intelectualii. Nimic din ușurința operațională cu care poți manevra concepte abstracte sau formule matematice nu este de găsit în ea. Poți avea o perspicacitate teoretică strălucitoare și în același timp poți să nu depășești pragul deplorabil al unui handicapat social. Un astfel de nefericit este incapabil să facă un lucru pentru care nu e nevoie de cine știe ce inteligență: să întrețină niște relații firești cu oamenii din preajmă. El este precum o ființă antedeluviană care, silită să
Flatulența socială by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9729_a_11054]
-
zi așa, mă lași singur în fața morții? glumește Lionel. — Iar te repeți. Te-ai uitat la tine cum arăți? Cum îndrăznești să te prezinți în halul ăsta în fața unei femei? Lionel se duce în fața oglinzii din hol. Într adevăr, arată deplorabil. E neras, are cearcăne sub ochi. Maioul e mai mult murdar decât gri murdar, iar boxerii - să nu mai vorbim. Mai e și desculț pe deasupra. E jalnic. Băut fiind, are chef de glumă: — Tu ești femeie? Am crezut că ești
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
L-am mai văzut pe Bibanu cîndva, grav, dramatic, În Familia Posket; și pe Bănică, sensibil, liric, În Mitică Popescu. Birlic avea geniu, În sclipirile-i tragice. Comicul impresionant În dramă merită toată admirația. Dramaticul cu talent comic, la fel. Deplorabil e cel care joacă o viață doar ospătari și polițai În scheciuri, la Revistă. Și cea care face numai prostituate, prin seriale. Ce interesante devin, În ani, schimbările de mentalitate În distribuire și acceptare! Am mai povestit despre Zița mea
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]