191 matches
-
acestor culmi deluroase este de câțiva km, înălțimea relativă de peste 60-80 m, iar lungimea de ordinul câtorva sute de km. Versantul dinspre ghețar este mai abrupt, în timp ce versantul dinspre aval este mai prelung, mai lin. Între ele se dezvoltă culoare depresionare ce poartă denumirea poloneză de "pradoliny" (pradoline). Lățimea lor este de câțiva km, iar lungimea de ordinul sutelor și miilor de km. Elba, Oderul și alte râuri din nordul Germaniei și Poloniei curg local pe vechi pradoline. Blocurile eratice reprezintă
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
frontale. Pe suprafața câmpiei, care atinge ordinul sutelor și miilor de hectare, ulterior râurile își sapă terase, coborând nivelul pânzei freatice. Astfel particulele fine, uscate, pot fi antrenate pe diferite căi (îndeosebi eoliană) generând câmpiile de loess. Zoliile sunt forme depresionare în cadrul câmpiilor de sandre. Cursurile fluvio-glaciare au antrenat cu ele și blocuri de gheață, pe care le depun după o anumita distanță, acoperindu-le ulterior cu aluviuni. Este acea „gheață moartă” sau „fosilă” care prin topire creează zoliile. 1.“Geomorfologie
Relief glaciar () [Corola-website/Science/323638_a_324967]
-
spre exemplu Obcina Voronețului), sau de cei ai Bistriței, în sud, altele transversale, orientate spre est și separate de Suha Mare, Suha Mică, Ozana și Topolița. "În sectorul estic" sunt culmi prelungi care fac trecerea la Subcarpații Moldovei și zona depresionara a văii Moldovei.. Munții Stânișoarei au "altitudini" medii de circa 800 m, cu o altitudine maximă de 1530 m în vârful Bivolu, o energie medie de relief de 300-400 m, cu valori absolute ce depășesc 700 m și o înclinare
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
1530 m în vârful Bivolu, o energie medie de relief de 300-400 m, cu valori absolute ce depășesc 700 m și o înclinare de 17 grade. "Nodurile orografice" mari sunt în număr de două (Muncel-Hălăuca și Crainicu-Prislop), asociind multe arii depresionare și un sistem de vai preponderent transversale sau diagonale cu terase de până la 60-70 m. Există de asemenea o influență pregnanta a condițiilor geologice pe compartimente mari: "pe aria pânzei de Ceahlău", ponderea mare a rocilor dure și poziția tectonica
Munții Stânișoarei () [Corola-website/Science/306306_a_307635]
-
localitatea Dărmănești, la sud-vest cu localitatea Filipeștii de Pădure, sat Dițești, județul Prahova. Distanță față de principalele orașe: Din punct de vedere geomorfologic, comuna I. L. Caragiale aparține zonei dealurilor subcarpatice. Comună este situată pe valea râului Cricovul Dulce, într-o zonă depresionara, fiind împrejmuita de o zonă de dealuri, care îi asigură o protecție naturală intemperiilor de ordin climatic. Datorită așezării, comuna se află la adăpost de curenții reci din nord, iar cantitatea de precipitații este normală pentru regiunea în care se
Comuna I.L. Caragiale, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301173_a_302502]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Aria naturală reprezintă zonă lacustră (Lacul Babinții Mari, Babinții Mici și ) depresionară dintre lacurile Obretinul Mic și Gorgova, în lunca draptă a Brațului Sulina, înainte de vărsarea acestuia în Marea Neagră. Rezervația găzduiește câteva specii de mamifere (mistreț, vidră, nurcă) și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări migratoare, de pasaj
Lacul Potcoava () [Corola-website/Science/329871_a_331200]
-
vest șunt Orașul Toplița, Comunele Sărmaș și Ditrău. Căi rutiere Căi ferate Transport aerian Pasuri și trecători: Zona muntoasă cuprinde roci cristaline, iviri de roci intrusive ( granițe și diorite ), cuverturi de calcare dure, piroclastite și lave bazaltice, șisturi cristaline. Zonele depresionare șunt alcătuite din strate sedimentare cu orizonturi de lignit , turba și travertinuri depozitate în vechile lacuri. În depresiunea Borsec au fost identificate sedimente fosilifere din ultima epoca a terțiarului - pliocenul . Se găsesc plantele și fauna fosilă între care și resturi
Munții Borsecului () [Corola-website/Science/325114_a_326443]
-
că o fortăreața ciudată, cu pereți prăpăstioși, fapt ce constituie un obiectiv de mare interes pentru turiști. Scoarță terestră din zona municipiului cuprinde o structură pedogenetica variată, căci alături de solurile podzolice predominanțe se găsesc soluri pseudogleice și aluviale specifice zonei depresionare, precum și soluri brune de pădure, soluri montane acide, etc. Rețeaua hidrografica este formată, în principal, din râul Săsar, lung de 31,6 km, care străbate orașul de la est la vest colectând apele râurilor Chiuzbaia și Firiza, si a pârâurilor "Sf.
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
Maiașii se găsesc în statul federal Chiapas din sudul Mexicului și în Guatemala, precum și în peninsula Yucatan, departamentul El Petén și Belize. La sfârșitul secolulului al XV -lea la sosirea spaniolilor, centrul culturii maya era în nordul Yucatanului, iar regiunea depresionara avea o populatie cu o densitate mare. În comparație cu alte popoare precolumbiene din America, mayașii trăiesc și azi în Belize, Guatemala și Honduras. Sunt prezenți și în Tataya. În domeniul construcțiilor cunoșteau piramida în trepte, au construit palate, observatorii astronomice sau
Mayași () [Corola-website/Science/312778_a_314107]
-
trecere. Din acest motiv stâncile de andezit care mărginesc defileul au fost străpunse de tuneluri pentru a permite construirea căii ferate. Dealurile subcarpatice transilvănene sunt formele de relief care fac trecerea de la zona muntoasă la Podișul Transilvaniei. Regiunile deluroase și depresionare din județul Mureș sunt: Depresiunea Vălenii de Mureș , Culoarul intercolinar al Reghinului (Dealurile Teleacului), Depresiunea Sovata-Praid, Dealurile Bichiș, Depresiunea Dămieni-Chibed-Solocna, Culmea Trei Sate, Depresiunea Sângeorgiu de Pădure. Podișul Transilvaniei pe teritoriul județului este format din următoarele subunități: Podișul Târgu Mureș
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
maluri ale acestuia. Rezervația naturală cu o suprafață de 22 de hectare, declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate"), este o zonă depresionară în lunca Bârladului (temporar inundabilă), înconjurată de dealuri și reprezintă o arie naturală de interes forestier și floristic datorită speciilor arboricole și ierboase întâlnite în perimetru acesteia. Vegetația forestieră este constituită atât din elemente arboricole, cât și din specii de
Pădurea Bălteni () [Corola-website/Science/326144_a_327473]
-
munți înalți. Alți factori ce influențează climatul local sunt legați de particularitățile suprafeței active, în aceste condiții elementele climatice variază astfel: Temperatura aerului se diferențiază teritorial în raport de altitudine. Astfel temperatura medie anuală variază între 6 °C în zona depresionara ,4 °C în zona montană joasă (până la 1300-1400 m) și este în jur de 2 °C în zona montană înaltă (de pește 1500 m). Cele mai scăzute temperaturi se produc în ianuarie când temperatura variază între -4ș C și -8
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
la adăpostul Munților Apuseni, se află și la adăpost față de circulația predominantă a ceții ceea ce face ca aici calmul atmosferic să aibă un procent ridicat peste 60%, evidențiindu-se un topoclimat de adăpost. Vânturile predominanțe sunt dinspre vest-sud-vest în zona depresionara și vest-nord-vest în zona montană înaltă. Particularitățile litofagice de relief și de climă determina o repartiție regională a apelor subterane. Astfel în cadrul satului se identifică regiuni cu apă subterană cât și fără apă subterană. Regiunile cu apă subterană sunt prezente
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
care apar la zi pe teritoriul comunei fiind constituite din depozite sedimentare de vîrstă Miocen-Pliocen, cu structură de tip monoclin, foarte puțin afectate tectonic. Zonele de interfluvii alternează cu cele de versant, pe alocuri cu pante destul de accentuate și zone depresionare. Altitudinea maximă este situată în vârful Zăpadia Mare (532,8 m, iar cea minimă în lunca Târnavei Mici, 250 m. Înclinarea versanților din această regiune este de 20 în podurile de terasă și luncă, iar pe versanți depășește 150. Relieful
Sâncel, Alba () [Corola-website/Science/300272_a_301601]
-
Arieșului și Ampoiului) și 800-900 mm. (în Depresiunea Trascăului), ajungând până la peste 1000 mm. pe masive și creste. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 4 și 5°C în masivele cele mai înalte (Dâmbău, Corabia) și 8-12°C în zona depresionară a Poienii Aiudului. Pe vârfuri și creste predomină vânturile de vest și nord-vest. Un vânt cald și puternic (vânt de tip "foehnal") este semnalat primăvara pe crestele estice, cu extindere în direcția văii Mureșului. Situl Trascău prezintă o arie naturală
Trascău () [Corola-website/Science/334750_a_336079]
-
sat în comuna Vima Mică din județul Maramureș, Transilvania, România. Numele vechi a localității este "Petrești". Prima atestare documentara: 1467 (Paprathmezeu). Etimologia numelui localității: din antroponimul magh. Peter (< germ.- magh. Peter) + suf. -it + suf. top. -a. Se află în zona depresionara a Râului Lapuș, rău cu o lungime de 114 km. Vatra satului este situată pe platoul unei coline mai joase, între Valea Satului și Valea Drelii. Fosta vatra a satului se presupune că ar fi fost în locul care astăzi se
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
anul 2003 de către Daniela Clinceag, prof. de istorie-geografie. Monografia este o scurtă prezentare istorică a comunei Lunca Bradului, comuna în care m-am născut. În ceea ce privește cadrul natural al localității, pot sublinia faptul ca localitatea este așezată într-o frumoasă vale depresionară din interiorul Defileului Deda-Toplița, „Defileul Mureșului”, și este o zona turistică în dezvoltare. Veniți și o vizitați!
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
documentară: 1411 (Orozfalwa). . Etimologia numelui localității: Din supranumele Rusu(l) (< subst. rus, nume etnic). La recensământul din 2011, populația era de 647 locuitori. Satul Rus este așezat în zona de contact a Carpaților Orientali cu Dealurile de Vest, în cadrul ariei depresionare Baia Mare - Copalnic, Depresiunea Baia Mare. Depresiunea Baia Mare este o unitate morfostructurală cu o întindere de aproximativ 900 km pătrați, având ca limite naturale: spre nord, munții vulcanici ai Masivului Gutâi, spre est Dealurile Cavnicului, spre sud, Depresiunea Copalnicului prin Colinele Curtuiușului
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
medie anuală este de 8-9 grade Celsius, cea a lunii ianuarie de -2 grade Celsius, iar a lunii iulie de 18-20 grade Celsius. Precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 700-800 mm. Satul Rus este traversat de râul Chechiș, din aria depresionară a Lăpușului. Hidrografic, bazinetul Rus - Șișești tinde de Baia Mare, dar ca relief el se apropie mai mult de Copalnic, fiid atașat acesteia printr-o captare. Substratul petrografic îl constituie rocile sedimentare, vegetația de tip Quarcineae și Fagaceae favorizând formarea solurilor
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
se suprapune sitului de importanță comunitară omonim ("Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului") Aria protejată adăpostește un habitat natural de tip "Tufărișuri subcontinentale peri-panonice" și protejază o gamă diversă de floră și fauna specifică grupării montane a Carpaților de Curbura și zonei depresionare din bazinul mijlociu al Oltului. Floră rezervației este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercur robur"), mesteacăn ("Betula"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), șoc negru
Dealul Ciocaș - Dealul Vițelului () [Corola-website/Science/325490_a_326819]
-
12 aprilie 2000 (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și este inclusă în Parcul Național Delta Dunării (rezervație a biosferei) aflat pe lista patrimoniului mondial al UNESCO. Aria naturală reprezintă o zonă depresionară umedă (dune de nisip, lacuri cu apă dulce, stuf și păpuriș) aflată în partea sudică a ultimei meandre a Brațului Sfântul Gheorghe, înainte de vărsarea acestuia în Marea Neagră. Rezervația adăpostește și asigură condiții de cuibărit și hrană pentru mai multe păsări
Lacul Belciug () [Corola-website/Science/329867_a_331196]
-
ha fânațe, 9 ha livezi și 197 ha păduri (potrivit Recensământului general agricol din anul 2002). Teritoriul satului Luna de Sus se încadrează în Podișul Someșean, parte componentă a Depresiunii Transilvaniei. Suprafața satului se înscrie în cadrul unităților de relief joase, depresionare cu versanți deluroși asimetrici. Pot fi identificate două unități geografice pe teritoriul satului : Culoarul Săvădisla - Luna de Sus și Culoarul văii Someșului Mic. Acad.Grigor Pop enumeră între cele 14 unități geografice de pe teritoriul județului Cluj culoarul Săvădisla - Luna de
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
imense (cu un diametru de circa 10 km în Căliman). Călimanul ocupă partea nord-vestică a grupei centrale a Carpaților Orientali, reprezentând cel mai extins masiv vulcanic din România. El se desfășoară pe direcția nord-vest-sud-est, fiind delimitat la miazănoapte de zona depresionară a Dornelor (Vatra Dornei) și munții mărunți ai Bârgăului; la est - șirul depresiunilor Păltiniș, Drăgoiasa, Bilbor, Secu îl separă de munții înalți ai Bistriței și de munții Giurgeului (sud-est); la sud - defileul Mureșului constituie limita spre munții vulcanici ai Gurghiului
Munții Călimani () [Corola-website/Science/302308_a_303637]
-
și 33°C tot anul. Temperaturile din zonele muntoase centrale sunt ceva mai scăzute, variind de la o minimă de 17°C iarna la 20°C vara. Precipitațiile ating în medie, în jur de 2.000 mm pe an, în zonele depresionare. Sezonul taifunurilor ține din iunie până în noiembrie și pot afecta serios culturile și duc la pierderea de vieți omenești. Este în mare parte, accidentat. Munții au luat naștere în orogeneze foarte vechi, fiind intens peneplenizați iar existența rocilor vulcanice în
Vietnam () [Corola-website/Science/297683_a_299012]
-
că lacuri și apoi au fost colmatate : Câmpia Panonica, Câmpia Română. În ceea ce privește câmpiile de nivel de bază local, ele sunt mult mai restrânse și au un relief variat în funcție de condițiile locale ce le-au creat. În această grupa intra câmpiile depresionare, câmpiile rezultate din colmatarea unor lacuri, între care cele glaciare; ultimele pot fi denumite și câmpii lacustre. Câmpiile acestei grupe sunt foarte repede fragmentate de vai, dând terase locale, peste care se suprapun diferite generații de conuri.
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]