109 matches
-
depășește 6 km. Energia maximă a reliefului atinge 560 m”<footnote Ioan Iosep, Dragomir Paulencu, Harta geomorfologică a depresiunii Vama, în “Lucrările științifice ale cadrelor didactice”, vol. I, Suceava, 1970, p. 359 footnote>. Din punct de vedere geologic, depresiunea (bazinul depresionar) Vama 6, este sculptată în flișul a două unități: a șisturilor negre (cretacice) și a celei de Tarcău (paleogenă). În prima unitate se remarcă gresia dură de Prisaca sau de Tomnatic, gresie care silește valea să se îngusteze în defileul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
ispitele lui Hieronymus Bosch cu Sfîntul Antonie, exploatare minieră de dolomită, altă biserică ortodoxă ține în spate un munte numai brad, mare căciulă și mițe mărunte Țara Giurgeului, de-ar fi plesnetele omenești doar curgerea de laturi împădurite în culoarul depresionar! și grosul să se ațină pe margine, neîntinat! Gheorgheni sălașul autobuzelor spre artera feroviară, orașul mai în văile din est, lan din margine, biserica în turmă de lespezi de mormînt, trage în deal, un fel de castel, poate așezămînt spitalicesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
merii unul după altul pe șosea, umbrele se umplu cu mere, DN 2H 24 km pînă la Putna, în decența lucrurilor, văile se încovoie în confirmări, șoseaua încălecată în același sindrom de tip Rădăuți al intimității, să împungi în culcușul depresionar venind cu țara crescută de el! roșcovan în parbrizul Daciei sub cîțiva centimetri, drumeagul noduri de brădui, pantă lină, lustru la pantofi, la costum și la cravată roșu-carmin, să n-o ia vîntul, tălpile pe scuter, i-am dat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
a textului lecției principalele caractere generale ale Carpaților. Cheile Argeșului 10 GEOGRAFIE FIZICĂ c. Diviziuni Grupa Nordică (Carpații Bucovinei și ai Maramureșului) Este limitată la nord de granița cu Ucraina, iar la sud de Depresiunea Dornelor, pasul Mestecăniș și culoarul depresionar al văii Moldova. Grupa Nordică este alcătuită din șiruri de munți cu caracteristici geografice deosebite, separate de depresiuni și văi largi (Bistrița, Moldova, Moldovița etc.). - în vest și sud-vest se află munții vulcanici Oaș (600 - 800 m) și Gutâi, care
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
se află mai multe zone joase: Depresiunea Bozovici (Almăjului), străbătută de râul Nera, care taie chei în calcarele din Munții Locvei, cu un relief de terase pe care se află sate și terenuri de culturi agricole (cereale și livezi); Culoarul depresionar Caraș - Ezeriș, situat între munții Dognecei, Aninei și Semenic, format din trei depresiuni (Caraș, Reșița, Ezeriș), unde se află așezări, terenuri agricole și căi de comunicație; Culoarul Dunării, un sector de vale transversală cu bazinete depresionare (adăpostind așezări) și îngustări
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
culturi cerealiere și livezi. Munții Poiana Ruscăi. Se întind între văile Bistra (S) și Mureș (N), fiind alcătuiți din roci cristaline și petice de marmură. Aici se află exploatări de minereuri feroase și neferoase, marmură, lemn. În sud există Culoarul depresionar al Bistrei, de origine tectonică, care separă acești munți de Munții țarcu; la mijlocul culoarului se află pasul Poarta de Fier a Transilvaniei. În nord, Culoarul Mureșului separă Munții Banatului de Munții Apuseni, iar Culoarul Begăi de Podișul Lipovei. Prin aceste
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
țară; marmura se exploatează de la Moneasa și Vașcău. RELIEFUL 21 • Menționați analizând harta Carpaților Occidentali și textul lecției: limitele și vecinii; principale caractere generale; diviziunile și limitele acestora. • Precizați munții joși și înalți ai Banatului. • Numiți munții care mărginesc culoarul depresionar Caraș - Ezeriș. • Desprindeți din textul lecției aspectele specifice ale munților Poiana Ruscăi și Apuseni. • Indicați masivele muntoase din estul Munților Apuseni. • Numiți depresiunile străbătute de cele trei Crișuri. • Menționați apele curgătoare care își au izvoarele în masivele muntoase din Apuseni
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
aceasta. Astfel, Carpații Orientali se Întind de la hotarul de nord al țării noastre pe o suprafața de cca 33500 km² pana la Valea Prahovei, incluzând În componența lor și Carpații Curburii. Grupurile de munți, cuprinși Între Valea Prahovei și Culoarul Depresionar Cerna-Timiș-Bistra-Hațeg-Ștrei-Orăștie, ocupând o suprafață de cca 15300 km², poartă numele de Carpații Meridionali. Această denumire este un rezultat al poziției lor geografice, oarecum În centrul țării și la Sudul Depresiunii Colinare a Transilvaniei. Grupul de munți, cuprinși Între Valea Dunării
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
mai întâi un drum relativ liniștit, fie de pe vârful Lăcăuț (1777m) spre Zboina Frumoasă, fie peste vf.Penteleu (1774m) spre culmea muntelui Coza, după care, în ambele situații, urma o coborâre abruptă și lungă de vreo 20 km spre ulucul depresionar subcarpatic de la poalele estice ale M-ților Vrancei. În urma unei prealabile consultări a hărților topografice de către întreg colectivul profesoral (căci nimeni dintre cadrele didactice nu mai fusese pe acest traseu), se hotărăște să urmăm poteca de pe Vârful Coza spre satul Coza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
poalele estice ale M-ților Vrancei. În urma unei prealabile consultări a hărților topografice de către întreg colectivul profesoral (căci nimeni dintre cadrele didactice nu mai fusese pe acest traseu), se hotărăște să urmăm poteca de pe Vârful Coza spre satul Coza din ulucul depresionar intern al Subcarpaților Vrancei (300-400m altitudine). Odată traseul ales și odihna terminată, caravana se pune în mișcare. Este momentul în care solicit atenție (!). Ajunși la marginea abruptului, profesorul Năstase, după ce ne avertizează asupra coborâșului greu și necunoscut, inclusiv posibilitatea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Mănunchiul de narcise simbolizează Poiana cu narcise de la Racâș, declarată rezervație naturală. Crucea scoate în evidență viața religioasă a locuitorilor. Caduceul semnifică hărnicia și disponibilitatea locuitorilor pentru comerț. Brâul undat reprezintă culoarul depresionar al Văii Almașului. Coroană murala cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rangul de comună. Anexă 1.2 Anexă 2.2 DESCRIEREA ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Românași, județul Sălaj Descrierea stemei Stema comunei Românași, potrivit
HOTĂRÂRE nr. 149 din 6 martie 2014 privind aprobarea stemelor comunelor Hida şi Românaşi, judeţul Sălaj. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/260463_a_261792]
-
piscicole. Din Fălticeni se văd culmile Munților Stânișoarei (altitudinea maximă: 1531 metri, în Vârful Bivolul); în față este un orizont de înălțimi subcarpatice - Dealul lui Ciocan (624 metri), Dealul Înalt (503 metri), Culmea Pleșului (915 metri); mai aproape, este culoarul depresionar al văii Moldovei. Clima orașului se încadrează tipului temperat-continental, caracteristic zonelor de podiș. Temperatura medie atinge 7-8 °C, iar cantitatea medie anuală a precipitațiilor este de 621 mm. Cele mai ridicate temperaturi înregistrate la Fălticeni au fost de +37 °C
Fălticeni () [Corola-website/Science/296986_a_298315]
-
estival, cu un relief dispus în amfiteatru, favorizează dezvoltarea unor complexe vegetale destul de variate, cu predominanța tipului de zonalitate verticală. Pădurile prezintă frecvente schimbări ale etajării, condiționate de orientarea văilor și interfluviilor, de existența abrupturilor petrografice și structurale, de relieful depresionar și de microclimatele specifice, speciile predominante fiind Fagus silvatica (fag), Quercus petraea, Q. polycarpa, Q. dalechampii (gorun), Q. pubescens (stejar pufos), Q. cerris (cer), Q. frainetto (gârniță), Tilia tomentosa (tei alb), Fraxinus ornus (mojdrean), Robinia pseudacacia (salcâm), Betula verrucosa (mesteacăn
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Cănicea și Domașnea (reședința). Domașnea se află la o altitudine de 492 m. Așezată în sud-vestul țării, în partea de sud-est a județului Caraș-Severin, în nordul depresiunii Domașnea-Mehadia din culoarul depresionar Timis-Cerna. Domașnea se întinde pe o vatra formată din 64 ha având că vecini: Teregova la Nord, Rusca la Nord-Est, Cornereva la Est, Cornea la Sud, Mehadica la Sud-Vest și Luncavita la Vest. Față de municipiul reședința de județ, Reșița, Domasnea
Comuna Domașnea, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301081_a_302410]
-
Cele mai scăzute temperaturi se produc în ianuarie când temperatura variază între -4ș C și -8 °C. În luna iulie se înregistrează cele mai ridicate valori ale temperaturii, în medie de 12 °C-18 °C, diferențiate pe cele 3 etaje: depresionar 16 °C-18 °C, munte înalt 12 °C-14 °C sau poate chiar sub 12 °C. Zilele cu diferite caracteristici termice cunosc deasemenea o zonalitate altitudinala. • Zilele de iarnă (temperatura maximă ≤0 °C) • Zilele de îngheț (temperatura minimă ≤0 °C
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
Câmpu-Mare, Cârșu, Comănești, Crainici, Dâlma, Iupca, Molani, Rudina, Runcșor, Sărdănești, Vidimirești. În 1977 în satul Bala de Jos existau 835 locuitori, în 1992, 915, iar în anul 2002 au fost identificați 936 locuitori. Localitatea Bala este situată într-un cadru depresionar, aproape de apă Râienilor, de o parte și de alta a drumului care face legătura cu Șovarna și Ilovăț. De aici până la reședința de județ, municipiul Drobeta Turnu-Severin sunt 50 km. Cele mai apropiate orașe sunt Motru și Baia de Arama, aflate la
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
zăcământ). Temperaturile acestor izvoare minerale captate indicau valori între 17 și 25 grade C. Aceste ape nu sunt radioactive. Rezultatele testărilor chimice au fost consemnate la 24 octombrie 1979 de către M. Gavrilescu subliniind compoziția bicarbonică și a hidrogenului sulfurat. Aspectul depresionar al zonei, ca și prezența apei sulfuroase hipotermale sunt factori care determină o floră și o fauna specifică acestei turbării. În margina bălților se găsesc anumite plante cu rădăcinile înfipte în mal care favorizează formarea nămolului. Cercetările întreprinse au dovedit
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
în 14 ianuarie 1985, -29,6°C,iar cea mai ridicată temperatură a fost în 20 iulie 1987, +37,5°C, ambele la Sărmaș. Amplitudinea medie a temperaturilor oscilează mai puțin față de alte zone, deoarece oscilațiile sunt atenuate de relieful depresionar al Câmpiei Transilvaniei. Amplitudinea anuală este de 69,2°C la Câmpia Turzii și 67,1°C la Sărmaș. Numărul zilelor fără îngheț este de 170-180, la Câmpia Turzii, și 183 zile la Sărmaș. Brumele sunt frecvente primăvara în aprilie, posibile și
Sânger, Mureș () [Corola-website/Science/300594_a_301923]
-
scobarul, mreana, știuca, mihalțul, porcușorul și belbița. În strânsă legătură cu distribuția formelor de relief, cu constituția geologică și influențate de condițiile bioclimatice și hidrologice din zonă, solurile comunei Lunca Bradului, au o largă varietate specifică reliefului montan, colinar și depresionar, culoare închisă și podzolice de culoare gălbuie la peste 1.700 m altitudine. Solurile etajului subalpin cuprind podzoluri primare. Este zona molidișurilor de altitudine ridicată, tufișuri de jneapăn și mușchi situate la 1.700-2.000 m altitudine.14 . Corespunzătoare pădurilor
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Sătic este un sat în comuna Rucăr din județul Argeș, Muntenia, România. Satul are cam 200 de locuitori și este situat pe valea superioară a Dâmboviței, între culmile estice ale Munților Iezer-Păpușa și Piatră Craiului. Situat în bazinetul depresionar omonim, bazinet format prin eroziune diferențiala. Săticul este cunoscut de localnici ca având trei zone distincte: "Cojocaru", lângă Valea lui Ivan, "Săticul de Sus" între valea Largă și Valea Clăbucetului și "Săticul de Jos" între valea Clăbucetului și Valea Jugii
Sătic, Argeș () [Corola-website/Science/300642_a_301971]
-
911 m (Culmea Pleșului) și 150 m spre culoarul Siretului. Sunt alcătuiți predominant din roci miocene (gresii, argile, conglomerate), slab cutate cu areale tectonic mai ridicate în șirul de dealuri (Pleșu, Pietricica). Dealurile sunt dezvoltate pe structuri anticlinale, iar culoarul depresionar Neamț-Cracău-Bistrița-Tazlău-Cașin pe o structură de sinclinal alungit limitrof Carpaților. Principala caracteristică a Subcarpaților Moldovei o constituie succesiunea dinspre zona montană spre exterior, în două fâșii paralele, a unui singur șir de depresiuni (depresiunile Neamț, Cracău-Bistrița, Tazlău-Cașin) și a unui singur
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
bine sau moderat aprovizionate cu nutrienți. Sunt folosite mai ales pentru culturi fiind irigate cu ușurință.(Rodica Petrea, 2001) Elemente climatice caracteristice bazinului ales pentru a fi studiat: -din punct de vedere climatic, se poate vorbi de un microclimat local, depresionar determinat de valea îngustă, orientarea povârnișurilor, etajarea verticală a reliefului, de gradul de acoperire cu păduri, etc. Zona fiind deschisă spre vest, masele de aer frecvente sunt de circulație vestică, ele transportând mase de aer oceanic, umede și reci. Iarna
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
înalte de relief rămân acoperite de aer mai cald. Gradienții termici au valori mici. Se înregistrează diferențe mari de temperatură între anotimpurile iarnă-vară. Amplitudinea termică, ce oscilează în jur de 23 °C indică un climat continental moderat, cu caracter local, depresionar. Media multianuală este de 9,2° C, maxima înregistrată în 9 iulie 1968 fiind de 35°C ,iar minima în23 februarie 1983 de -22,3°C. Viteza medie multianuală a vântului este de 4,1 m/sec. Cantitatea medie anuală
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
forma unor mici petice, calcare stratificate și masive. Spre est urmează o fâșie de calcare triasice: mai întâi o fâșie îngustă de calcare negre triasic superioare și apoi o bandă de calcare masive aparținând triasicului mediu. În cuprinsul micului bazin depresionar de la Șuncuiuș, în sectorul care se află pe raza comunei Vadu Crișului, se întâlnesc pietrișuri și nisipuri de terasă, de vârstă cuaternară. Teritoriul se dispune pe diferite unități de relief: în lunca largă a Crișului, cu aspect de câmpie, pe
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
Dumbrava Narciselor, alături de comunele Șercaia, Părău, Șinca Nouă, Șinca și Mândra, scopul fiind promovarea regiunii și dezvoltarea de proiecte comune. Comuna Comăna este situată pe cursul mijlociu al râului Olt, la poalele grupei centrale a Muntilor Perșani. Cuprinde un culoar depresionar drenat de Olt, Culoarul Comăna si o parte din latura estică a Podișului Hârtibaciului. Afluenții Oltului pe teritoriul comunei sunt Crăița și Valea Ticușului de pe partea dreaptă, Valea Comănii și Sărata de pe partea stângă. Distanța față de cel mai apropiat oraș
Comuna Comăna, Brașov () [Corola-website/Science/300937_a_302266]