185 matches
-
joiana cu un lanț Să pască iarba de pe șanț Alături, cei mai mari, jucau barbut Fugeam după amiaza să mă scald Adeseori mă înțepam pe grund Și prelungeam distracția c-un rund Și cât puteam să fur din timpul cald Dereticam prin casă și ogradă Cu aerul de om adult Dar dintre toate, cel mai mult Îmi plăcea să țopăi prin livadă Băteam mingea, încingeam o țurcă Alergam cu zmeele de sfori, De-a v-ați ascunselea... De câte ori, Nu dădeam părinților
MI-E DOR de ION UNTARU în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355778_a_357107]
-
alegi un anumit poem pe care să îl transpui într-o altă limbă? - Criterii absolut subiective, care țin de lecturile curente, filmele vizionate sau anumite melodii - ascult muzica tot timpul, în timp ce fac traduceri la birou - cu căștile la urechi, când deretic pe-acasă, scriu corespondență, intru pe chat, etc. Muzica mai veche mă duce, pe rând, cu gândul la crâmpeie de viață din bogatul bagaj pe care-l purtăm fiecare, cu noi în conștiință, de unde memoria afectivă ne dă flash-uri
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
fericit caz, putând să stea să se odihnească, să se răcorească puțin, așezându-se la masă, rememorând amintiri din filmul copilăriei, fiecare colțișor din casă, din curte având pelicula lui bine conservată, ce prinde viață la fiecare vizită. Apoi să deretice puțin, să curețe curtea, pregătind-o să reziste până data viitoare. Ceilalți..., trecând pe la o poartă ce poate nu mai există, neputând zări casa în care au venit pe lume din cauza pomilor și a ierburilor sălbatice ce au năpădit-o
CU GÂNDUL LA TINE, SATUL MEU BĂTRÂN de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370414_a_371743]
-
și de lichele, Iar dregătorii cunoșteau doar de a lor plăcere, Subjugând, doar apărând ca domni pe un pământ, Ce nici n-au moștenit, scăpărând dintr-un neant.. La toți acei mișei, hoți, venetici le-a dat de leac, Prin 'deretici c-o mare țeapă le-a venit de hac, Înspăimântând odat cu gândul rău din născare, Apare frumos și pedeapsca din cer ca o 'boare! Pentru o țară mică o mare conduită morală, Venit’a în numai doi ani de
VLAD ŢEPEŞ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370256_a_371585]
-
începură să se dezmorțească din greaua încremenire din timpul iernii. Iată, începură zile calde, bucuria mieilor care zburdau prin preajmă în livadă. Parcă vorbite, sosiră din pribegie lungă și păsările călătoare de multe soiuri, și, de cum veniră, începură să-și deretice cuiburile de sub streșinile casei și din scorburile pomilor. Moșul Costan, la fel și baba sa, Costaneha, erau cât se poate de voioși de învierea primăverii. În același timp, se făceau pregătiri pentru sfintele sărbători de Paște. Veni ajunul Paștelui, dar
SFINŢIREA COZONACILOR de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354108_a_355437]
-
fericit caz, putând să stea să se odihnească, să se răcorească puțin, așezându-se la masă, rememorând amintiri din filmul copilăriei, fiecare colțișor din casă, din curte având pelicula lui bine conservată, ce prinde viață la fiecare vizită. Apoi să deretice puțin, să curețe curtea, pregătind-o să reziste până data viitoare. Ceilalți..., trecând pe la o poartă ce poate nu mai există, neputând zări casa în care au venit pe lume din cauza pomilor și a ierburilor sălbatice ce au năpădit-o
DIN „LUCEAFĂRUL DE BOTOŞANI” LA 7 OCTOMBRIE 2014 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360207_a_361536]
-
merg la culcare. Nici să mă spăl singur nu mai pot. - Nu te mai murdări și tu, râse Nicolae la remarca lui Miron. - Da, aici la stână toate se fac singure, ca la tine la bloc. Vine nevasta și le deretică pe toate. - Nu ai atâtea ajutoare? - Măi Neculai, dragul meu! Aici dacă nu pui tu mâna, nimic nu iasă așa cum trebui. - Ei, lasă văicăreala și hai să ne apucăm de treabă, că ne apucă miezul nopții și atunci înseamnă că
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359935_a_361264]
-
Acasa > Impact > Pamflet > PARODIE LA O (DE)CĂDERE... Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 290 din 17 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Parodie la o (de)cădere... M-am apucat într-o zi ca un zmeu să deretic prin debaraua trupului meu în altă zi m-am oprit să cercetez uimit bunurile și răutățile sufletului meu rătăcit aici e mult de muncă, adevărată speluncă totu-trebuie aranjat pe nivele, suspendat cam cum ai pune castraveți la murat - la toate
PARODIE LA O (DE)CĂDERE... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 290 din 17 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359580_a_360909]
-
a seniorului de-arama coclită feluritelor servituți - a arenda cu folos o bună bucată de timp peste care stă tolănită veșnicia pentru a se primeni cu sevele gliei Suferința și credința pentru dascăl sunt răni-făclii ce luminează cărările lumina trudei deretică întunericul din noi și-l albuiește și-l curăță - risipind mai repede mirosul îndoielii Omul și lucrarea lui de cărturar sprijină zidul înâlțat printre ruine al speranței chiar dacă știa că multe lucruri cu ce știm din copilărie fiecare nu mai
RĂBOJ PRIN VREMI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359605_a_360934]
-
Lacrimi amare-i șiroiau necontenit pe obrajii plini de riduri. Mâinile chinuite de reumatism, chircite și galbene ca scurmacele unui pui de gaină plouat, tremurau de durere și usturime. Stomacul hămesit de foame îl ignora; de dereticat prin chiler uitase; de supărare și oboseală nici că-nchidea vreun ochi. Cu-o batista spălată în suferință își freca ochii roșii și tulburi. O rugăminte fierbinte se strecura scâncit printre buzele-i arse de soare. Implora ajutorul Sf. Mina
O prietenie înmuiată în lacrimi () [Corola-blog/BlogPost/340007_a_341336]
-
plecăciune și la intrarea în vagon, și când se retrage, cu spatele, după ce și-a făcut datoria. Îl vezi în piața de pește, unde e atât de ocupat, de simți că-l încurci, că îi stai în picioare. Femeia ce deretică la hotel nu-și întrerupe munca nici când se zgâlțâie candelabrele de cutremur. Ea e prea ocupată să bage de seamă sau să se lase întreruptă. Curățenia este obsesivă la japonezi. Ei nu fac lux, dar curățenia e sfântă, acolo
MILENA MUNTEANU – AMINTIRI DIN ŢARA SOARELUI RĂSARE (1) () [Corola-blog/BlogPost/339443_a_340772]
-
Articolele Autorului hai să inaugurăm odată azilul acela hoții ne dau confetti vinovații iertare prizonierii lagăre de câteva zile stă la fereastră un porumbel și-a fixat privirea pe masă acolo vei juca baba-oarba cu cine vrei tu eu voi deretica prin grâul de peste drum să prind asfințitul în pumn să-l aduc cu noi ce mult ne-a iubit nu mai știe trec des prin fața zăvorului mă văd în ușă e pe măsura mea am putea intra amândoi deodată cam
ZARUL DE FORŢĂ de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341085_a_342414]
-
preacurată, Fiind ea fata boss-ului avea voie, Tatăl accepta oricum fără de nevoie. Ca fata singura-i lui dragă odraslă, Să vină la băieți prin orice clasă, Chiar unde ar fi fost el să predea, Ori toată școala putea ea deretica. Că-n școala de băieți era patroană, Nimeni n-o întrecea la a fi matroană, Pân ce un băiat inteligent o ‘pălmui’, Pe răsfățată o vorbă integră o zăpăci.. Ea fiind deosebit de prea frumoasă, I se făcu lui întortocheat drăgăstoasă, Iubind
TRILOGIA PRIETENIEI ŞI A IUBIRII. de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1391 din 22 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341132_a_342461]
-
în fiecare zi”, îmi spune Gabriela Achihai, președintele Fundației de Sprijin Comunitar (FSC) din Bacău. De când sunt foarte mici, mulți copii din comunitățile rurale sărace merg cu vaca pe câmp, hrănesc animalele, taie lemnele, fac focul. Fetele fac mâncare, spală, deretică, își cresc frații mai mici. Trudesc toată ziua, iar la capătul acestei munci grele se află zidul acela mare care le închide viitorul. Membrii fundației încearcă să îi convingă pe părinți să îi lase la școală, le trimit pediatru în
Oamenii care au schimbat viața unui sat din România. De la „dă-i țuică copilului să doarmă”, la generația tinerilor care învață și merg la liceu () [Corola-blog/BlogPost/338100_a_339429]
-
alegi un anumit poem pe care să îl transpui într-o altă limbă? - Criterii absolut subiective, care țin de lecturile curente, filmele vizionate sau anumite melodii - ascult muzica tot timpul, în timp ce fac traduceri la birou - cu căștile la urechi, când deretic pe-acasă, scriu corespondență, intru pe chat, etc. Muzica mai veche mă duce, pe rând, cu gândul la crâmpeie de viață din bogatul bagaj pe care-l purtăm fiecare, cu noi în conștiință, de unde memoria afectivă ne dă flash-uri
CONSUELA STOICESCU SCRIE SI TRADUCE VERSURI PE MUZICA DE VIVALDI SI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343193_a_344522]
-
Fany a pregătit feluri de bucate Asortate cu bun gust și cu vin udate. Multe fructe, înghețată, chiar și o cafea Pentru tata, că ii place să o bea cu ea. După masă fiecare își vede de treaba lui. Mama deretică-n casă, dar cu gândul e hai-hui. Oare la ce se gândește mama mea frumoasă, Poate la soțul iubit care nu-i acasă? Pe nepoate le-au iubit, că noi, fiecare, Câte-o floare am sădit în gradina mare. Când
ARBORELE VIEŢII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/343191_a_344520]
-
savurau din plin momentul. Era o atmosferă greu de descris în cuvinte. Cu greu ieșiră din această stare , dar curând reveniră cu picioarele pe pământ, cu toții, unii la figurat, alții la propriu. Lăsară copiii jos, și se apucară amândouă de dereticat prin bucătărie , timp în care Maria lăsă unele indicații în legătură cu petrecerea timpului după amiază, cu pregătirea cinei, ți se scuză față de bonă că va trebui să plece mai devreme de acasă pentru a putea trece un pic pe la soții Petrescu
ÎNGER SAU DEMON PARTEA A DOUA, CAP I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377351_a_378680]
-
duse împărătesei leacul, iar aceasta îl bău pe nerăsuflate, căzând pe loc într-un somn ca de moarte. Speriată, vrăjitoarea palatului o duse în odaia ei imediat și plecă în grabă, sperând să nu fi fost văzută de slujnicele care dereticau prin palat. Trei zile dormi împărăteasa, iar în cea de-a patra, când deschise ochii ceru să îl vadă pe împărat. - Dragul meu, simt că ne paște un mare necaz! - Nu te frământa, draga mea, am o armată mare, oșteni
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
l-a condus spre un petec de zăpadă pe care l-au încălzit împreună și au îndepărtat o picătură de pe petala unui ghiocel abia răsărit. Mai sunt și clipe care se deplasează grupate și ordonate, întotdeauna doar spre viitor. Ele deretică viața oamenilor și-i fac să se simtă confortabil cu traiul lor monoton. Sunt clipe leneșe, care apar mai mult noaptea, sau jucăușe, cele care te ispitesc să oprești munca, rod al unui gând poznaș. Mai sunt ursuze, plicticoase, vesele
ALBUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1967 din 20 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379002_a_380331]
-
-l lăsase beteag și blestemat să meargă toată vița în cârjă. Veni dimineața cu treburi și cu rosturi noi, dar Norocel rămăsese pe prispă tăcut, privea cerul, conacul și vedea prin curte forfotă mare. -Leliță Brândușo, chemă el femeia care deretica prin casă, vino, te rog, până la mine și-mi ajută să cobor scările că mi-a luat Dumnezeu o mână și-un picior azi nopte! -Ce tot îndrugi, tu, acolea, păcatele mele? Noi ardem în altele... Femeia era disperată și
IELELE-PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1540 din 20 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379787_a_381116]
-
să fie prins din nou. Nu trecu mult și o servitoare înțelese că în camera prințesei cea mică se petrecea lucru necurat. Adică, fata începuse să mănânce și să bea cât pentru doi și nu mai lăsa pe nimeni să deretice în acea odaie, pe motiv că deretica ea singură. Dornică să se pună bine cu Mustață-Sură, femeia dădu fuga la împărat și îi povesti cele văzute. Săgetat de o bănuială, împăratul se năpusti dpre camera fetei. - Vai și-amar de
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
mult și o servitoare înțelese că în camera prințesei cea mică se petrecea lucru necurat. Adică, fata începuse să mănânce și să bea cât pentru doi și nu mai lăsa pe nimeni să deretice în acea odaie, pe motiv că deretica ea singură. Dornică să se pună bine cu Mustață-Sură, femeia dădu fuga la împărat și îi povesti cele văzute. Săgetat de o bănuială, împăratul se năpusti dpre camera fetei. - Vai și-amar de capul nostru, vine împăratul-monstru! Auzind strigătul disperat
POVESTEA LUI FLOREA-ZÂMBET DE FLOARE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381443_a_382772]
-
fiindcă totdeauna cerea timp în care să-și coordoneze inspirația. - Hai, mai așază un cocor acolo, și îi arătam cu degetul o pată verde-închis, de parcă aș fi dorit să mă pun bine cu acest anotimp în care fiecare suflare își deretică prin hambarele sinelui. - Acela are mai multă lumină, dar e marginalizat de crezul care clocotește în strâmtoarea de după-amiază. Nu înțelesesem nimic, dar nici n-am cerut explicații. David își ridică privirile de pe schiță și surâse. - Ești acolo, femeie-cocor, dacă
PRIZONIERA TOAMNEI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 1421 din 21 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371577_a_372906]
-
cele mai tinere, care intenționăm să devenim mame în viitorul apropiat. În viitorul foarte apropiat. Ințelegi? Cucu: Păi dacă vrei să devii mamă, stai acasă, nu te duci la cros. Doamna Cucu iese din scenă. Cucu se apleacă și mai deretică puțin în urmă. Soneria. Temur zvâcnit la Cucu. Deschide ușa un personaj straniu într-un pardesiu de circ în carouri. Partea din față a pardesiului este mai scurtă, în timp ce partea din față atinge podeaua. Poartă cu el un pachet de
COANA MARE SE MĂRITĂ, 2 de ION UNTARU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375346_a_376675]
-
din sufragerie, prima după atâta pauză, că la soacră-sa nu folosise acest drog, c-o vedea lumea din sat, își puse pe mâini mânușile chirurgicale primite de la Bebe, bărbatul fin și grijuliu pentru palmele ei, și se apucă să deretice ca să refacă ordinea în propria ei casă. Soarele dădea spre asfințit. Afară se mai răcorise. Deschise ferestrele și chiar ușa de la intrare, să se aerisească și să pătrundă aerul în toate încăperile. Cu o lavetă nouă, șterse praful de pe mobilă
PARTEA A CINCIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372062_a_373391]