193 matches
-
remonteze moralul”, să încurajeze „iubirea de sine”, consumul din faza III se definește, și pe acest plan, într-un mod emoțional. Homo psychologicus a devenit marele multiplicator al lui homo consumericus. Motoarele hiperconsumului sunt multiple, iar funcțiile sale „terapeutice” sau derivative n-ar fi în stare să-i epuizeze sensurile. Dar nu-s mai puțin importante. Surogat al vieții înspre care aspirăm, hiperconsumul de dezvoltă pe măsura propagării „conștiinței nefericirii” în timp ce cursul lumii pare să scape controlului oamenilor. Când legăturile sociale
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
calculate deoarece ele includ instrumente ale căror prețuri au fost stabilite prin simple ipoteze și se dovedesc acum a fi nedeterminate. 4) Stabilitatea poate fi crescută investind și tranzacționând instrumente financiare complexe abstracte în loc de contracte principale și ipotecare. Exemplele sunt derivativele. Deși acestea datează de mult timp și au constituit un factor în orice economie de scală, deoarece piețele au fost recent inundate cu o multitudine de noi derivative care combină inteligent funcțiile diferitelor prețuri la diferite momente de timp în
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
tranzacționând instrumente financiare complexe abstracte în loc de contracte principale și ipotecare. Exemplele sunt derivativele. Deși acestea datează de mult timp și au constituit un factor în orice economie de scală, deoarece piețele au fost recent inundate cu o multitudine de noi derivative care combină inteligent funcțiile diferitelor prețuri la diferite momente de timp în instrumente financiare a căror valoare se presupune că fluctuează mai puțin decât valorile acțiunilor corespunzătoare. Teoria privind posibilitatea de combinare a variabilelor fluctuante în variabile care fluctuează mai
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
depinde de contingențe istorice. 8) Apare, de asemenea, o lipsă de apreciere a importanței pe care o au scalele relative. Aceasta se întâmplă datorită neaplicării paradigmei neoclasice privind funcționarea piețelor aproape de echilibru. Raportat la întreaga piață, instrumentele financiare cum sunt derivativele pot fi destul de puține. Totuși, o situație extrem de periculoasă apare atunci când ele sunt utilizate în locul activelor financiare primare peste punctul în care creșterea valorii lor depășește valoarea activelor înlocuite. Mișcarea pe piață într-o direcție nealeatoare poate induce o instabilitate
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Există un limbaj natural pentru descrierea și cuantificarea abaterilor de la condițiile de echilibru descris de economia neoclasică. Acestea sunt importante deoarece există condiții în care ipotezele ce sunt luate în considerare în proiectarea multor instrumente financiare complexe, cum ar fi derivativele, încetează să fie adevărate. Importanța lor în economie a fost descoperită destul de recent de Pia Malaney și Eric Weinstein, care au introdus un concept numit curbatură și care măsoară cât de departe de echilibru este o piață, cât de mult
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
pieței financiare Totalitatea subsistemelor și fluxurilor prin intermediul cărora se realizează tranzacțiile cu bani și active financiare dintr-o economie constituie o componentă principală a oricărei economii naționale. Banii și activele financiare (bonuri de tezaur, obligațiuni, acțiuni, certificate, contracte la termen, derivative, valute străine etc.) sunt tranzacționate ca oricare produs din economie pe trei mari tipuri de piețe: piața monetară, piața de capital și piața valutară. Pe piața monetară se formează cererea și oferta de bani (banii fiind considerați ca fiind active
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ale acțiunilor deținute, de exemplu). El reprezintă venitul așteptat al acestor active, actualizat cu un factor de depreciere al valorii lor în timp. Piața de capital este și ea structurată în piața acțiunilor, piața obligațiunilor, piața contractelor la termen, piața derivativelor, piața aurului și metalelor prețioase, piață obiectelor de artă etc. Pe piața valutară se formează cererea și oferta de valută internă, care se schimbă contra unei valute străine acceptate pe această piață. Prețul pieței valutare este rata de schimb, adică
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
pe piața monetară este transmisă prin conexiunile (5) și (6) către piața de capital (MS) și, respectiv, către economia reală (Mt), unde ea este utilizată pentru tranzacții speculative pe piețele care alcătuiesc piața de capital (piața acțiunilor, piața obligațiunilor, piața derivativelor etc.), respectiv tranzacții comerciale pe piețele din cadrul, economiei reale, inclusiv pentru plăți anticipate. Un alt flux de fonduri de la piața monetară către economia reală este cel al creditelor acordate sectorului privat, Fp, care sunt transmise prin conexiunea (7). Deoarece creditele
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
Piața de capital este supravegheată și reglementată de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM), prin intermediul conexiunilor (9) și (10). Pe această piață sunt tranzacționate active financiare (valori mobiliare) de natură foarte diversă: acțiuni, obligațiuni, bonuri de tezaur, opțiuni, futures, alte derivative. Cererea de active financiare se face în limita economiilor sectoarelor din cadrul economiei reale (gospodării, firme, sectorul public), S, care sunt reprezentate de conexiunea (11). În urma tranzacțiilor efectuate, se constituie fonduri de investiții, I, care intră în sectorul real al economiei
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
ne referim la aria de utilizare a acesteia în economia financiară. Astfel, prețurile de echilibru obținute din modelele de evaluare a activelor financiare sunt afectate de schimbări în volatilitate, managementul investițional este fundamentat, în principal, pe teoria medie-varianta, în timp ce evaluarea derivativelor este dependentă de o prognoza corectă a volatilității pe care se tranzacționează acest tip de active (piețele futures, piața contractelor la termen, piața obligațiunilor etc.). Managerii de portofolii, arbitrajorii de risc sau trezorierii marilor corporații și ai băncilor sunt interesați
Cibernetica sistemelor economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/222_a_216]
-
cu scopul de a induce supraevaluarea pe burse a acțiunilor, ca și balonul imobiliar de după balonul „dot-com”, ventilarea de profituri uriașe în contul managerilor de bănci și de fonduri de risc, speculațiile pe seama fondurilor de pensii alături de universul frenetic al derivativelor, mișcările de avalanșă ale „turmei electronice” și multe alte fenomene de proporții globale trasează tabloul unei piețe ridicol de timide și ineficiente, care a capitulat în fața iraționalului. Cazul particular, întâlnit în tranziția postcomunistă al „curățării pieței”, adică achiziționarea în procesul
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
același imbold, spune Cioran, în ambele cazuri urmezi o pornire de ființă vie, cel ce se shimbă este obiectul. Dar ce interes mai prezintă el, de vreme ce nu-i decât pretextul nevoii de a adoră, iar Dumnezeu nu-i decât un derivativ printre atâtea altele?"17 În cazul lui Cioran, vorbim despre o iubire neîmpărtășita, aceea căreia îi adresează imprecații nenumărate și pe care o face responsabilă de nefericirea lui, cea pentru "Demiurgul cel rău". Pe acesta, Cioran îl provoacă sfidător sau
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
puse în raport cu apariția și difuziunea religiei reformate. Laicizarea ideii de predestinare ce stă la baza religiei protestante avea să determine pe oameni să vadă în reușita materială concretizarea unei voințe divine. Pe de altă parte, refugiul în muncă constituia un derivativ al angoasei provocate de o religie destul de dură. În fine, austeritatea, o altă caracteristică a pro-testantismului, valoriza mai curînd economisirea decît consumul și favoriza deci acumularea de capital. Pentru puritanul protestant, spre deosebire de catolicul medieval, bogăția nu este condamnabilă decît dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
limba de adopție, sau cel puțin încearcă să ajungă la o relație intimă, profundă cu aceasta, chiar sacrificînd-o pe cealaltă, căci exercițiul lingvistic în expresia sa literară îndeosebi este extrem de exigent și atrage sacrificii dureroase. Străinătate, înstrăinare, străin și toate derivativele "rizomi ce" ale îndepărtării de centrul vital par să configureze noul spațiu psiho-literar al scriitorilor-călători. Bernard Michon și Michel Koebel remarcau că "identitatea conferită unui loc este fondată și pe proprietățile obiective, care le dublează pe cele subiective și simbo
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
tru mente private de creanțe și acțiuni, precum și lărgirea sferei pentru activ ită țile de asigurări, ca și extinderea rolului piețelor de obligațiuni guvernamentale la nivel internațional sau utilizarea tot mai mare a contractelor și a ti tlurilor de valoare derivative. Până în 1900, folosirea acestor instrumente a permis centrelor economice majore din zeci de țări din întreaga lume să se ex tindă din Europa până pe continentele americane, Asia și Africa. Monedel e ș i instrumentele-cheie erau cunos 107 cute peste tot
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ai mare parte din fluxurile totale de capital către piețele emergente, începând cu anii ̕90, restul re prezentând dețineri de capital sub forma acțiun ilo r și datoriilor, împrumu turi comerciale bancare, dar și alte instrument e, în special derivativele (graficul nr 2.6.). . Analizând datele prezentate, nu este o surpriză fa ptul că ISD au fost, în mod semnificativ, mai stabile decât fluxurile p riv ate de capital non-ISD, deoarece, conform Institutului pentru Finanțe Internaționale, deviația stan dard a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
din fluxurile de capital către piețele emergente, chiar de la în ceputul anilor ̕90 (cea de a doua categorie devenind o componentă predomin ant ă la sfârșitul dece niului respectiv). În același timp, piața cu cr eșt ere rapidă a derivativelor și a extins accesul pe piețele emergente, în condițiile în care atât corpo rațiile străine, cât și cele locale din țările res pective au înregistrat cereri în creștere de titluri de capital speculativ. Anterior, cererea se axase, în principal, pe
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a extins accesul pe piețele emergente, în condițiile în care atât corpo rațiile străine, cât și cele locale din țările res pective au înregistrat cereri în creștere de titluri de capital speculativ. Anterior, cererea se axase, în principal, pe produse derivative ale cursului d e s chimb, cum ar fi contractele forward în valută străină și swap urile intervalutare. Pe la mijlocul anilor ̕90 ai secolului trecut, piața pentru alte produse der ivative ale țărilor emergente a început să se dezvolte. În
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
d e s chimb, cum ar fi contractele forward în valută străină și swap urile intervalutare. Pe la mijlocul anilor ̕90 ai secolului trecut, piața pentru alte produse der ivative ale țărilor emergente a început să se dezvolte. În mod special, derivativele de credit ale pieț elo r emergente le au furnizat instituțiilor financiare mijloace a tât pentru a îngrădi ris ă r icul credit rii acesto a, cât și pentru a se poziț ona favorabil în credi tarea lor, fără a
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
la baza declanșării crizei financiare actuale, putem identifica: at pe credit și p limitele modelului american de creștere economică, baz e cerere de consum; puternica dereglementare a piețelor financiare din S.U.A.; puternic inovațiile financiare și a dezvoltare a piețelor produselor derivative; randamentele ridicate obținute de operatorii de pe piețele financiare; e o creșter a excesivă a v lumului creditului - în scopul creșterii profiturilor băncilor sau a bonusurilor primite de bancheri; nivelul scăzut al ratei dobânzii practicate de FED, în perioada 2001 - 2004
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
clar, face loc la trei direcții: una academică, "tehnica și concepția obișnuită" de care Klimt se distanțează, una a receptării de suprafață, pentru care simbolismul pervaziv acționează deja, producând o emoție estetică revendicată de compoziția simbolisto-decadentă în registrul "misticismului", un derivativ al sentimentului religios și o receptare a tabloului ca operă simbolisto-decadentă pe baza unei afinități care solicită o analitică la confiniile cu meditația filozofică. Cu câțiva ani înainte de acest scandal, Gustav Klimt împreună cu Franz Matsch erau angajați de către casa regală
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
stabilitatea prețurilor a fost atinsă În unele țări, Băncile Centrale nu au prevăzut și poate chiar au contribuit la cele mai grave turbulențe financiare care nu au mai fost Înregistrate de la criza din ’29 prin insuficienta reglementare a operațiunilor cu derivative. În special, este clar că nivelul costului economic al fragilității financiare a fost mult mai mare decât nivelul costurilor economice care ar fi putut rezulta din ușoarele distorsiuni În alocarea resurselor, ca rezultat al neconcordanțelor relative ale prețului, apărute odată cu
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
de lungă durată. Mecanismul instituțional menit să introducă o mai mare standardizare a instrumentelor, pentru a crește cerințele prudențiale și de raportare și pentru a reduce riscul de contrapartidă va contribui pe termen scurt, mediu și lung la diminuarea pieței derivativelor financiare În domeniul creditului, astfel că asiguratorii riscului de creditare se așteaptă a fi cei mai afectați de criza financiară pe termen scurt. Expunerea la riscul lipsei swap-ului În domeniul creditării este cea mai ridicată pentru asiguratorii din majoritatea economiilor
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
asigurării stabilității prețurilor (devenit obiectivul principal al politicii monetare) și creșterii economice. În acest context, băncile centrale au acordat insuficientă atenție informațiilor privind prețurilor altor active de pe piața financiară fiind lipsite de semnalele venite de pe piața imobiliară și a pieței derivativelor financiare. Acest gap informațional este necesar a fi completat În vederea cunoașterii mișcărilor tuturor prețurilor activelor de către băncile centrale pentru a asigura măsurile necesare Înainte ca instrumentul de rată a dobânzii să se dovedească ineficient În readucerea mișcării acestor prețuri În
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
empiric, ea s-a bazat pe observații foarte sărace. Limbajul matematic în care a fost formulată conținea noțiunea unei derivate de ordinul doi, și cei care au încercat să deseneze un cerc oscilator al unei curbe știu că a doua derivativă nu este un concept foarte la îndemână. Legea gravitației pe care Newton a stabilit-o cu reticență, și pe care ar fi putut-o verifica cu o precizie de aproximativ 4%, s-a dovedit a fi corectă cu o marjă
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]