1,963 matches
-
judecată ar trebui să fie singura competentă să dispună măsura de siguranță a confiscării speciale. Din analiza dispozițiilor art. 74 alin. (8) și ale art. 75 din legea criticată nu se poate stabili dacă legiuitorul a intenționat crearea unui regim derogatoriu de la dispozițiile art. 404 alin. (4) din Codul de procedură penală în privința organului competent să dispună măsura confiscării. ... 35. Dacă totuși legiuitorul a urmărit să instituie o confiscare specială ca măsură de drept penal, care constă în scoaterea
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
O altă problemă identificată este legată de modul de punere în aplicare a măsurii sechestrului asigurător. Potrivit formei propuse prin legea criticată, privind dintr-o anumită perspectivă, se poate crea impresia că prin această opțiune legislativă se instituie o normă derogatorie de la cele ale Codului de procedură penală care privesc procedura aplicabilă sechestrului, precum și condițiile aplicabile cazurilor speciale de valorificare a bunurilor mobile sechestrate. Însă modul defectuos de redactare și lipsa unor corelări cu legislația procesual penală în vigoare
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
care sunt construite amenajări piscicole și terenurile aferente acestora, se vând direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenție și se obligă să mențină activitatea de acvacultură“, Curtea constată caracterul întemeiat al acestora, întrucât, fiind o modalitate derogatorie de înstrăinare a acestor terenuri față de reglementarea de drept comun, nu folosește expresia „prin derogare de la“, iar textul criticat nu prevede perioada pe care se obligă cumpărătorul să mențină activitatea de acvacultură pe terenul cumpărat. Cu privire la
DECIZIA nr. 19 din 15 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/267362]
-
contenciosului administrativ nr. 554/2004, iar în această manieră Codul de procedură fiscală intervine în domeniul de reglementare al Legii nr. 554/2004, lege care, în integralitatea sa, cuprinde norme juridice de natura legii organice. Or, potrivit normelor de tehnică legislativă, normele derogatorii se instituie prin acte normative cu aceeași forță juridică cu cea a actelor normative de la care exceptează. În acest sens face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale, respectiv la Decizia nr. 786 din 13 mai 2009 și la Decizia nr.
DECIZIA nr. 172 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256577]
-
organe. Cât privește actele administrative, acestea fiind acte de executare a legii, condiția de conformitate este indiscutabilă. ... 146. Întrucât hotărârea Guvernului se adoptă în baza legii și urmărește organizarea și executarea în concret a legii, aceasta nu poate institui norme derogatorii de la lege, posibilitate rezervată doar actelor normative de nivel cel puțin egal cu cel al reglementării de bază. Tocmai de aceea, atunci când o hotărâre a Guvernului încalcă legea sau adaugă la lege, ea poate fi anulată pe calea
DECIZIA nr. 19 din 11 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256473]
-
voința legiuitorului român de a elimina în mod imperativ orice posibilitate de derogare de la regimul legal al executării construcțiilor, asigurând, astfel, o egalitate absolută de tratament juridic între toți destinatarii legii. Aprecierile cazuistice, pe fondul unei reglementări cu caracter derogatoriu sau condițional, ar crea, în realitate, posibilitatea eludării normelor incidente în acest domeniu și ar afecta, astfel, scopul legii de protejare a intereselor generale ale comunității (Decizia nr. 5 din 14 ianuarie 2020, paragraful 28, precitată). ... 17. În ceea ce
DECIZIA nr. 314 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256795]
-
Cu privire la acest aspect, se arată că prevederile art. 5 alin. (5) teza a treia se completează cu prevederile art. 147 alin. (3) din Regulamentul Senatului, cele două reglementări corelându-se în mod logic, fără a fi contradictorii sau derogatorii. Prin urmare, audierea candidaților propuși pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională poate fi realizată în ședința de plen a Senatului numai în condițiile în care plenul Senatului consideră că raportul prezentat nu este suficient pentru a evalua candidații, în
DECIZIA nr. 297 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256088]
-
2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 22 decembrie 2015, paragraful 20, Curtea a subliniat că deschiderea procedurii insolvenței și obiectul specific al acesteia au justificat adoptarea de către legiuitor a unor norme de procedură derogatorii de la dreptul comun, fără ca aceasta să aibă, însă, semnificația încălcării drepturilor constituționale de care se pot bucura părțile în cadrul unui proces echitabil. ... 25. Totodată, prin Decizia nr. 256 din 6 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 168 din 24 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256042]
-
soluții de relocare, întrucât prin strategia de recuperare a ajutorului de stat de care a beneficiat operatorul feroviar de marfă s-a propus Comisiei Europene un mijloc alternativ de stingere a creanței reprezentând ajutor de stat, bazat pe o procedură derogatorie față de prevederile Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, care să permită și darea în plată a bunurilor mobile ale operatorului din sectorul transportului feroviar de marfă, inclusiv a titlurilor de participare, în
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 65 din 11 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255090]
-
2013, cu condiția ca operațiunea să fie cel puțin parțial finanțată prin intermediul unui fond al Uniunii care permite utilizarea respectivelor opțiuni simplificate în materie de costuri și ca respectiva categorie de costuri să fie eligibilă în conformitate cu dispoziția derogatorie relevantă. (4) Ajutoarele plătibile în viitor, inclusiv ajutoarele plătibile în mai multe tranșe, se actualizează la valoarea lor în momentul în care sunt acordate. Costurile eligibile se actualizează la valoarea pe care o au la momentul acordării ajutoarelor. Rata dobânzii
SCHEMĂ DE AJUTOR DE STAT din 14 iunie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256751]
-
teritorială a instanței de la locul săvârșirii contravenției sunt derogatorii de la dreptul comun, respectiv art. 111 din Codul de procedură civilă, care instituie competența teritorială alternativă pentru cererile îndreptate împotriva persoanelor juridice de drept public. ... 6. Stabilirea prin norme derogatorii de la dreptul comun a unei competențe materiale speciale și exclusive în favoarea instanței pe raza căreia s-a constatat contravenția este o măsură discriminatorie, disproporționată și care favorizează în mod semnificativ și nejustificat organul constatator, acționând ca un veritabil
DECIZIA nr. 727 din 2 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/257019]
-
de Parlament cu Legea fundamentală, ținând seama de dispozițiile art. 11 alin. (1) din Constituție. ... 8. Totodată, autoarele excepției susțin că dispozițiile criticate cuprinse în noua reglementare contravin prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție, deoarece stabilesc norme derogatorii de la Legea nr. 303/2004 în ceea ce privește statutul procurorilor, sub aspectul numirii procurorului-șef de secție, al delegării și al detașării procurorilor în această secție. Mai mult, autoarele consideră că art. 88^1 generează o suprapunere de competențe ale
DECIZIA nr. 149 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256823]
-
privind amenajarea teritoriului și urbanismul, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011, în preambulul căreia legiuitorul delegat a precizat că modificarea a fost impusă, printre altele, de necesitatea „reducerii drastice a practicilor urbanismului derogatoriu, practici care au dus la un proces de transformare internă incoerentă a localităților și de extindere necontrolată ce a determinat disfuncții și costuri uneori imposibil de suportat pentru comunitățile locale, ocupări și desființări ale spațiilor verzi, ce au generat probleme
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
în acest domeniu, sunt apte să afecteze exercitarea în condiții de normalitate a drepturilor constituționale menționate, ceea ce echivalează cu o ingerință care nu răspunde unui imperativ de ordine publică, expres și limitativ menționat la nivel legal. Fiind norme juridice derogatorii și care instituie excepții de la dreptul comun, de strictă interpretare, acestea ar fi trebuit să prevadă concret condițiile în care se realizează schimbarea destinației de spații verzi a terenurilor. Însă, pe lângă faptul că instalarea construcțiilor urmează a se
DECIZIA nr. 295 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/256091]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1274 din 22 decembrie 2020, paragraful 114). Curtea a statuat că, în considerarea situației specifice a unor categorii socioprofesionale, legiuitorul poate institui tratamente juridice diferențiate atât prin condiții și criterii de acordare derogatorii, cât și printr-un mod de calcul și cuantum diferite ale pensiilor (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 684 din 15 decembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 23 februarie 2006, Decizia
DECIZIA nr. 5 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255629]
-
suplimentare față de cele prevăzute prin legi speciale, respectiv art. 31 alin. (17) din Legea nr. 241/2006. Legea generală se aplică în orice materie și în toate cazurile, mai puțin în acelea în care legiuitorul stabilește un regim special și derogatoriu, prioritar față de norma de drept comun. ... 28. Tribunalul a apreciat astfel că dispozițiile art. 4 alin. (3) din Legea nr. 297/2018, în forma anterioară modificării acesteia prin Legea nr. 196/2020, nu erau aplicabile apelantei-creditoare. ... 29. În fundamentarea acestei concluzii
DECIZIA nr. 7 din 21 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254351]
-
unei legi reprezintă un procedeu de tehnică legislativă inexistent. Legea nr. 24/2000 reglementează doar modificarea, completarea, abrogarea și alte evenimente legislative printre care nu se regăsește prorogarea. Așadar, Curtea nu poate califica ordonanța de urgență ca fiind o normă specială, derogatorie, de modificare, de suspendare, ceea ce duce la concluzia că Guvernul a optat pentru un procedeu legislativ sui generis, neprevăzut în Legea nr. 24/2000, care să nu permită intrarea în vigoare a legii la termenul prevăzut expres în textul său
DECIZIA nr. 873 din 16 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/254597]
-
5 aprilie 2022 și constituie obiectul Dosarului nr. 913A/2022. ... 3. În motivarea obiecției de neconstituționalitate, Avocatul Poporului susține că Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (PL-x nr. 589/2021) reglementează o procedură specială, derogatorie, de judecare a căilor de atac împotriva sancțiunilor avertismentului sau amenzii de valoare redusă, reglementare care aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (5), ale art. 21 și ale art. 24 din Constituție, referitoare, pe de-o parte, la lipsa de
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
7. Avocatul Poporului susține că, analizând sistematic modalitatea în care cap. IV^1 - Căile de atac împotriva sancțiunilor avertismentului sau amenzii de valoare redusă - se integrează în ansamblul normativ al Ordonanței Guvernului nr. 2/2001, se observă că acesta reglementează o procedură derogatorie pentru soluționarea plângerilor formulate împotriva proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prin care s-a stabilit sancțiunea avertismentului sau a amenzii contravenționale de până la 3.000 de lei, procedură distinctă de cea reglementată la cap. IV cu denumirea marginală
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
că, potrivit art. 15 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, cu modificările și completările ulterioare, „Reglementarea este derogatorie dacă soluțiile legislative referitoare la o situație anume determinată cuprind norme diferite în raport cu reglementarea-cadru în materie, aceasta din urmă păstrându-și caracterul său general obligatoriu pentru toate celelalte cazuri“. Referitor la soluția legislativă cuprinsă în art. I [cu
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
sancțiunea avertismentului sau amenda contravențională sub 3.000 de lei sunt prezumate ope legis ca fiind nelegale, petenții fiind obligați să formuleze plângere contravențională, contrar regulii conform căreia procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate. Împrejurarea că norma nou-introdusă este derogatorie și imperativă rezultă din analizarea comparativă a formulei utilizate în textul art. 36^1, potrivit căreia „petentul este obligat să completeze formularul de plângere contravențională“, prin raportare la dispozițiile cadrului general de reglementare, și anume prevederile art. 31 alin. (1) care
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
hotărâri pronunțate în instanță echivalează cu imposibilitatea exercitării unui control judecătoresc efectiv, dreptul de acces liber la justiție devenind astfel un drept iluzoriu și teoretic. În consecință, lipsa căii de atac a apelului în cazul hotărârilor judecătorești pronunțate în procedura derogatorie stabilită de cap. IV^1 din Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor încalcă obligativitatea constituțională și convențională a dublului grad de jurisdicție în materie contravențională, părțile fiind în imposibilitatea de a beneficia de
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
introducerea unei proceduri scrise, simplificate, de contestare a proceselor-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prin completarea unor formulare standard, în ipoteza în care sancțiunea contestată este avertismentul sau amenda care nu depășește suma de 3.000 de lei, reprezintă norme derogatorii de la procedura de drept comun a contestării proceselor-verbale de sancționare, procedură reglementată de dispozițiile art. 31-36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. De lege lata, potrivit prevederilor art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, „Împotriva procesului-verbal de constatare
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă și să își corecteze conduita. Astfel, în ipoteza în care sancțiunea contestată este avertismentul sau amenda care nu depășește suma de 3.000 de lei, dispozițiile criticate instituie norme derogatorii de la procedura de drept comun a contestării proceselor-verbale de sancționare, petentul având la dispoziție doar procedura reglementată de dispozițiile criticate, neputând alege între aceasta și procedura de drept comun, reglementată de art. 31-36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001. ... 38
DECIZIA nr. 404 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261331]
-
drept prevăzută de alin. (1) căile de atac promovate de debitor împotriva acțiunilor unui creditor începute înaintea deschiderii procedurii [art. 75 alin. (2) lit. a)]. ... 24. Or, dispozițiile art. 262 alin. (4) și (5) din Legea nr. 85/2014 au caracter derogatoriu, determinat de specificitatea falimentului societăților de asigurare/reasigurare, numai în măsura în care conțin soluții legislative derogatorii. În măsura în care art. 262 alin. (4) și (5) din Legea nr. 85/2014 nu dispune ceva diferit în raport cu norma generală - art.
DECIZIA nr. 19 din 3 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260943]