269 matches
-
din Occident. În "khanaqah" predomină cultura persană. Ordinul promovează cultura, arta și muzica persană. Întâlnirile în lăcașuri au loc de două ori pe săptămână, în serile de marți și duminică. Acesta este obiceiul atât în Iran, cât și în vest. Dervișii se adună pentru a se ruga, pentru a medita și pentru a-și da seama de dimensiunea sacră a vieții lor. Lewinsohn Aceștia rostesc rugăciuni rituale, participă la sesiuni de "dhikr" în care se amintește numele lui Dumnezeu. Meditația include
Nimatullahi () [Corola-website/Science/329363_a_330692]
-
la sesiuni de "dhikr" în care se amintește numele lui Dumnezeu. Meditația include ritualul de "sama`" în timpul căruia se ascultă muzică persană sufită și discursuri ale maestrului Javad Nurbakhsh sau ale maestrului Alireza Nurbakhsh. În cazul în care participă și derviși iranieni se cântă muzică persană. Calea discipolului spre inițiere este supravegheată de un "shaikh". Acesta stabilește când un derviș este pregătit de inițiere. Atunci când devine inițiat, adeptul este oficial convertit la islam. Cei care se convertesc în cadrul acestui ordin nu
Nimatullahi () [Corola-website/Science/329363_a_330692]
-
ascultă muzică persană sufită și discursuri ale maestrului Javad Nurbakhsh sau ale maestrului Alireza Nurbakhsh. În cazul în care participă și derviși iranieni se cântă muzică persană. Calea discipolului spre inițiere este supravegheată de un "shaikh". Acesta stabilește când un derviș este pregătit de inițiere. Atunci când devine inițiat, adeptul este oficial convertit la islam. Cei care se convertesc în cadrul acestui ordin nu primesc nume de musulmani, spre deosebire de dervișii altor ordine. Ordinul Nimatullahi încurajează respectarea practicilor islamice de către toți dervișii. În lăcașurile
Nimatullahi () [Corola-website/Science/329363_a_330692]
-
Calea discipolului spre inițiere este supravegheată de un "shaikh". Acesta stabilește când un derviș este pregătit de inițiere. Atunci când devine inițiat, adeptul este oficial convertit la islam. Cei care se convertesc în cadrul acestui ordin nu primesc nume de musulmani, spre deosebire de dervișii altor ordine. Ordinul Nimatullahi încurajează respectarea practicilor islamice de către toți dervișii. În lăcașurile ordinului Nimatullahi din Occident, bărbații și femeile își spun rugăciunile și meditează împreună în aceeași încăpere. În Iran, bărbații și femeile stau în încăperi separate. Centrele ordinului
Nimatullahi () [Corola-website/Science/329363_a_330692]
-
când un derviș este pregătit de inițiere. Atunci când devine inițiat, adeptul este oficial convertit la islam. Cei care se convertesc în cadrul acestui ordin nu primesc nume de musulmani, spre deosebire de dervișii altor ordine. Ordinul Nimatullahi încurajează respectarea practicilor islamice de către toți dervișii. În lăcașurile ordinului Nimatullahi din Occident, bărbații și femeile își spun rugăciunile și meditează împreună în aceeași încăpere. În Iran, bărbații și femeile stau în încăperi separate. Centrele ordinului promovează idealurire căii sufite, promovează limba, literatura, poezia și mistica persană
Nimatullahi () [Corola-website/Science/329363_a_330692]
-
sau Milalli. Aceste clanuri de achingii au fost compuse în cea mai mare parte din războinici turkmeni ai căror conducători erau urmașii liderilor razzia aliați ai primului monarh otoman, Osman I. În rândurile achingiilor au luptat și mercenari, aventurieri, războinici derviși sau pur și simplu civili în căutare de îmbogățire din jaf. Spre deosebire de ieniceri, care primeau soldă, sau spahii, care erau rasplătiți cu fiefuri pentru slujba militară prestată, achingiii nu erau plătiți, trăind exclusive din jafurile pe timp de pace și
Achingiu () [Corola-website/Science/328070_a_329399]
-
deda unor exerciții greu sau imposibil de realizat pentru alții, (înghite săbii, sta pe cuie, etc), iar numele de dervish (cel care exprimă în persona același lucru ca faqir, deci „membru al unei confrerii”) să fie asociat mai ales cu dervișii învârtitori. Trebuie spus că în limbile popoarelor islamului, un fachir, nu este numit sufi: un mistic adevărat, un sufi, este cel care a atins punctual final al drumului, uniunea extatică cu Divinitatea. Misticii islamului nu resping ideea că demersul lor
Mistica islamică () [Corola-website/Science/330048_a_331377]
-
acest rang superior al grupării nu a rezistat mult timp, invazia mongolă din 1258 punându-i capăt odată cu califatul abasid. În schimb, în Anatolia, în perioada imediat următoare cuceririi mongole, au apărut din ce în ce mai strânse relații între grupurile de futuwwa și dervișii sufiți și, implicit, cu breslele de meșteșugari. Procesul se răspândește în întreaga lume islamică, astfel că, în curând, termenii de futuwwa și breaslă devin sinonime. Această fuziune pornește în secolul al treisprezecelea în Anatolia și implică un al treilea tip
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
În ceea ce privește meseria, se pare că aceste grupuri erau formate din oameni de diferite meserii ce cooperau ca o unitate. Viața în comun era caracterizată de un număr mare de elemente de ordin spiritual, aducând aminte de modul de viață al dervișilor dintr-un lăcaș sufit. Ibn Battuta povestește cum, seara, după masa în comun, membrii Frăției se adunau pentru a cânta imnuri, recita fragmente din Coran, dansa și asculta predici. Unii puteau chiar intra, prin dans sau recitare, în transa extatică
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
povestește cum, seara, după masa în comun, membrii Frăției se adunau pentru a cânta imnuri, recita fragmente din Coran, dansa și asculta predici. Unii puteau chiar intra, prin dans sau recitare, în transa extatică ce este o practică esențială a dervișilor sufiți. Cel mai probabil este ca viața ezoterică a grupului să fi fost accentuată de dervișii umblători ce vizitau lăcașurile an de an, găsind aici găzduire și un public primitor. În Asia Mică, Akhiyat al-Fityan a reprezentat cea mai importantă
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
fragmente din Coran, dansa și asculta predici. Unii puteau chiar intra, prin dans sau recitare, în transa extatică ce este o practică esențială a dervișilor sufiți. Cel mai probabil este ca viața ezoterică a grupului să fi fost accentuată de dervișii umblători ce vizitau lăcașurile an de an, găsind aici găzduire și un public primitor. În Asia Mică, Akhiyat al-Fityan a reprezentat cea mai importantă împlinire a idealogiei "futuwwa" și a reprezentat o mare putere până la sfârșitul secolului al XIV-lea
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
Bektashiyya, Mawlawiyya sau Khalwatiyya. De cealaltă parte, membrii simpli, cei care priveau Frăția ca pe o cooperativă muncitorească, au ales o viață de meșteșugar, formându-și organizații care au păstrat o legătură puternică atât cu tradiția futuwwa, cât și cu dervișii sufiți, care le-au oferit ghidare spirituală. Din Anatolia, această fuziune a breslelor cu futuwwa și frăția akhilor s-a răspândit rapid, ajungând până în secolul al XV-lea în toate teritoriile principale dominate de islam. Legătura strânsă pe care breslele
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
fost aplicată membrilor breslelor, într-un mod asemănător cu "ahl al-hak" (“oamenii dreptului”) sau "ahl al-tarik" (“oamenii căii”) . De asemenea, ritualul ceremoniei de inițiere avea foarte multe în comun cu cel al frăției "akhilor" și arată o relație strânsă cu dervișii sufiți. O astfel de relație cu dervișii Bektași apare la ceremonia de inițiere a breslei ("esnaf") fierarilor din Burdur, în Anatolia, unde noul membru era inițiat în “societatea sheriatului, hakikatului, tarikatului și marifatului”. Acestea sunt “cele patru porți” ale Bektașismului
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
asemănător cu "ahl al-hak" (“oamenii dreptului”) sau "ahl al-tarik" (“oamenii căii”) . De asemenea, ritualul ceremoniei de inițiere avea foarte multe în comun cu cel al frăției "akhilor" și arată o relație strânsă cu dervișii sufiți. O astfel de relație cu dervișii Bektași apare la ceremonia de inițiere a breslei ("esnaf") fierarilor din Burdur, în Anatolia, unde noul membru era inițiat în “societatea sheriatului, hakikatului, tarikatului și marifatului”. Acestea sunt “cele patru porți” ale Bektașismului și reprezintă “legea religioasă”,“experiența imediată a
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
legea religioasă”,“experiența imediată a esenței realității”,“învățăturile și ritualurile ordinului religios secret” și “cunoașterea mistică a lui Dumnezeu”. Alte aspecte externe ale ritualului, cum ar fi postura, mișcările sau gesturile, făceau de asemenea parte din modul de inițiere al dervișilor Bektași. Tot în această breaslă, un rol important în timpul ritualului îl avea un membru numit akhi baba, care avea datoria de a le prezenta noilor maeștri ultimele atenționări, anume - respect, dragoste, compasiune și sinceritate și abținerea de la mâncarea interzisă. În
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
important îl joacă anumite obiecte vestimentare precum "sirwal" - pantalonii de ceremonie, "shadd" - centura sau "pishtimal" - șorțul, obiecte care fac aluzie la influența "futuwwa" asupra breslelor . Din fapte precum acestea, se poate deduce legătura fundamentală dintre breslele islamice și ordinele de derviși sufiți, precum și influența pe care tradiția "futuwwa" a avut-o asupra vieții comune a meșteșugarilor. Rolul social și cultural pe care aceste bresle l-au jucat în rândul orășenilor a fost unul deosebit de important, care a lăsat puternice amprente asupra
Bresle islamice () [Corola-website/Science/331181_a_332510]
-
combinate cu deficitele unui sector public mare și în creștere și corupția pe scară largă, rezultată din inflația mare, un sector bancar slab și volatilitate macroeconomică crescută. Deoarece criza economică din 2001 și reformele inițiate de ministrul de finanțe, Kemal Derviș, inflația a scăzut la un număr cu o singură cifră, încrederea investitorului și investiția străină; și șomajul a scăzut. Previziunile IMF sunt de 6 % rata de inflație pentru Turcia în 2008. Turcia și-a deschis treptat piețele prin reformele economice
Economia Turciei () [Corola-website/Science/323120_a_324449]
-
aflat la Tiflis, în Georgia. Deși familia decide că cel mai potrivit ar fi să se întoarcă la părinți, ea este de altă părere și își petrece următorii zece ani (1848-1858) călătorind în cele mai diferite locuri sfinte și întâlnind derviși turci, înțelepți egipteni, pe învățatul Paulos Metamon (alături de care petrece ceva mai mult timp), vraci amerindieni, pastori mormoni, vrăjitori specialiști în voodoo, asceți indieni și, în cele din urmă, pe așa-numiții Mahatmas din Tibet, membri ai unei Mari Fraternități
Elena Blavatschi () [Corola-website/Science/318908_a_320237]
-
în provincia Feodosia (Kefe), unde se și stabilesc. După moartea lui Izzedin, survenită în anul 1278, turcmenii se reîntorc în Dobrogea, fiind însoțiți de Sarı Saltuk. Acesta va rămâne aici până la moarte, apărută în anul 1293. Făcând parte din rândul dervișilor care au avut rolul de a proteja unitatea turcă, și pe de altă parte, de a restabili ordinea în perioada în care conducerea selgiukidă începuse să decadă, odată ajuns să fie în scurt timp apreciat, a reușit să răspândească religia
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
conducerea selgiukidă începuse să decadă, odată ajuns să fie în scurt timp apreciat, a reușit să răspândească religia islamică în zona balcanică, inclusiv în Babadag. Cele mai vechi informații cu privire la sunt regăsite în manuscrisul lui Ibn Battuta (1304-1377), intitulat "Seyahatnâme". Dervișul arab Battuta, care a trecut prin Dobrogea în anul 1330 (sau 1331) consemnează astfel: „Potrivit celor spuse, Saltuk Baba a fost un gânditor îndrăgit, respectat și apreciat precum un profet‟. De amintirea lui Saltuk Baba este legat numele localității Babadağ
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
lui Baba Saltîk, după cum relatează [[arhiepiscop]]ul bulgar Petru Bogdan Bacsici, în acest oraș, turcii țin la mare cinste un mormânt lung, într-o moschee, înconjurat de candele și sfeșnice în care ard lumânări de ceară. Se află acolo mulți derviși, călugări de-ai lor care se canonesc, mulți umblă desculți, aproape goi și duc o viață austeră. Din iubire pentru mormânt, sunt primitori cu străinii. Lângă acest mormânt se află Ulu Geamia, azi dispărută, care devenise cu timpul loc de
Sarı Saltuk Baba () [Corola-website/Science/331914_a_333243]
-
jur de 10% din populație) erau concentrați în partea nord-vestică și creștin-ortodocșii (aproximativ 20%) în partea de sud a țării. Printre cei care urmau islamul , un număr mare erau adepți ai unor frății mistice. Una dintre ele, ordinul Bektashi de derviși, tindea să devină un grup religios separat de la începutul anilor 1920 datorită doctrinei sale puternic heterodoxe, datorită rolului special pe care l-a jucat în naționalismul albanez și datorită numărului important de adepți - mai ales în sudul și centrul Albaniei
Islamul în Albania () [Corola-website/Science/329360_a_330689]
-
perioada 1566-1578. Moscheile nu erau doar lăcașe de cult, ci și școli, unde erau predate citirea și scrierea, Coranul și principiile islamice. Rugăciunile erau cea mai eficientă formă de educație politică. Pe lângă moschei au funcționat numeroase școli elementare, iar mănăstirile dervișilor au funcționat de asemenea ca centre de cultură și educație. Educația de masă era sprijinită de o rețea de biblioteci publice. Biblioteca școlii fondate de Mehmed-pașa Sokolović în Budin (Buda) conținea în afară de cărți religioase musulmane și lucrări de oratorie, poezie
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
au fost transformate în moschei o serie de biserici creștine. Banii necesari întreținerii personalului moscheilor, a moscheilor, dar și a bisericilor erau primiți direct de la statul otoman sau prin donații ale credincioșilor. În afară de Islamul Sunnit, în Ungaria au apărut comunitățile dervișilor, aleviților mevlevilor. Faimoasa mănăstire Gül Baba din Budin (Buda), în care viețuiau în jur de 60 de derviși, aparținea ordinului "bektasi". Mănăstirea era amplasată în apropierea cazărmii ienicerilor și a fost construită de cel de-al treilea "begler bey" (guvernator
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]
-
și a bisericilor erau primiți direct de la statul otoman sau prin donații ale credincioșilor. În afară de Islamul Sunnit, în Ungaria au apărut comunitățile dervișilor, aleviților mevlevilor. Faimoasa mănăstire Gül Baba din Budin (Buda), în care viețuiau în jur de 60 de derviși, aparținea ordinului "bektasi". Mănăstirea era amplasată în apropierea cazărmii ienicerilor și a fost construită de cel de-al treilea "begler bey" (guvernator) al Budinului (Buda). Mausoleul lui Gül Baba din Budapesta este un loc de pelerinaj pentru musulmani până în zilele
Ungaria Otomană () [Corola-website/Science/327745_a_329074]