267 matches
-
mai dă! Încă se mai poate! Până-ntr-o zi, vorba lui Coșbuc, când: “Hristoși să fiți, nu veți scăpa, nici în mormânt”. Prin intermediul poveștilor, autorul dezvăluie adevăruri copleșitoare, dezastruoase, la limita existenței, cu care omul de rând, în persoana dervișului, numit nu întâmplător, Drojdie, se confruntă în așa-zisa societate de consum, acaparată de o mână de oameni, în detrimentul câtorva zeci de milioane. În aceeași poveste, până și îngerii sunt balaoacheși și au un limbaj trivial, cu expresii stereotipice vieții
RECENZIE LA VOLUMUL: POVEŞTI MURITOARE DE JIANU LIVIU-FLORIAN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358965_a_360294]
-
face bine și mă scoate din leșin, procesiuni halucinante însoțesc venirea sa, aștri scapă de cangrenă și de SI și poate DA, Glaciar apare-n zare, ca o oază în pustiu, Nastratin mi moare-n veacuri și-i din ce în ce mai viu. Derviși rotitori aleargă, umbra să i-o fure vor, Nastratin le face-n ciudă, cerul este un covor, Pipăie structura aspră a-nțelesului mai rar, Arabesc visat pe apă, sunet surd de insectar, Exfolia grimoarul moale, Din pirită -aur greu, Piatra
CREAŢIA POEMULUI EPIC de BORIS MEHR în ediţia nr. 1163 din 08 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360272_a_361601]
-
la bloc, Eu am plecat prin Alpi, și vin o sută De pământeni, să-mi țină-n țară, loc - Se mută Parlamentul prin Bermude, Președenția, la Ecuator - Vin Iude pe pământ, și pleacă Iude, Să aibă toți, măcar, un viitor - Dervișii vin la tropice, Sahara Se mută la New-York, sau la Berlin, Bolnavii de la băi, de la Amara, Se mută pe un continent andin - Se schimbă politețuri și sicrie, Impresii, sfaturi și îmbălsămări - Ca să îți vezi bunici, mătuși, soție, Sau un copil
HORA SINGURĂTĂŢII de JIANU LIVIU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360546_a_361875]
-
mai citim, iubirea este-n inimă copil. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 113 Când nu te văd, eu știu că tu exiști Cu ochii minții pot zări fără opreliști Precum în dansul aștrilor te miști Privit cu încântare de un derviș Ești undeva, în lume sau pe-aproape Sau despărțiți de nesfârșite ape Cu mine ești, pe albul așternut Respiri adânc și-ncerc să te sărut Apoi doar umbra ta lent se ridică De despărțire încă nu mi-e frică Boris
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
de gri și în mijloc un titlu: Amman TV. Am privit-o îndelung și apoi m-am așezat în fața televizorului și am privit-o din nou ca pe un miracol. Imaginația mi-a explodat cărtărescian. Auzeam muezinul, vedeam minarete și derviși famelici care glisau silențios așezați turcește pe covoare zburătoare. Vedeam bazare ca niște furnicare, munți de halva și de marțipan. Curând, contururile mirei s-au estompat și în câteva zeci de minute a pierit devorată de batalioane de purici televizați
Cum am renunțat la televizor () [Corola-blog/BlogPost/338167_a_339496]
-
în istorie, ca instituție divino-umană al cărei cap e Dumnezeu întrupat și ale cărei membre suntem toți cei botezați, clerici sau mireni. Dacă Bisericii i se rezervă de către noua stăpânire europeană și de cicisbeii ei dâmbovițeni rolul de gymnosofist sau derviș supt în fuior mistic, atunci să nu i se mai ceară să se implice social. Dacă i se cere să se implice social, atunci să fie lăsată să se adreseze omului ca întreg (trup și suflet) și societății ca organism
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (V) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342755_a_344084]
-
Crăiasa Zăpezilor Otrăvit Aburite - va sucomba - spre Triumful Înrourați Trandafirilor *** NU FACI CONVERSAȚIE CU UN ASASIN nu faci conversație cu un asasin: îl distrugi - și atât ce să mai discut eu - spre exemplu - cu Moartea - care a dansat ca un derviș dement - prin toată viața mea - adâncind - în pământ și în ceruri - până la nevedere - tot ce-am iubit? acum - am prins-o în fundătura Poeziei: îi înfig pumnalul Cuvântului în piept - prompt și cu Majestuoasă Tăcere - și până când nu văd cum
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
era... scrisă!’ Pe la finele lunii Februarie 1842 au început repetițiile: la douăsprezece zile după prima repetiție cu clavecin s-a ajuns la momentul premierei - 9 Martie, avăndu-i în distribuție pe doamnele Strepponi și Bellinzaghi și pe domnii Ronconi, Miraglia și Derviș. Așa cum mărturisește însuși Verdi: “Aceasta este opera cu care pot să spun că adevărata mea carieră artistică a început: deși am întâmpinat multe dificultăți, Nabucco a fost într adevăr zămislita sub o stea norocoasă, deoarece tot ce s-ar fi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
flotă turcească este reunită în portul Coron, gata să pornească la lupta împotriva corsarilor. Pasă Seid este convins de superioritatea să și înaltă un imn de slavă lui Allah. (Salve, Allah! tutta quanta). Unul din sclavii săi îi prezintă un derviș care tocmai a scăpat din mâinile corsarilor. Este Corrado care deghizat într-un derviș declară că a fost salvat de un pescar și cere protecție împotriva corsarilor. Seid este dornic să afle vești despre corsari, dar dervișul nu este în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Pasă Seid este convins de superioritatea să și înaltă un imn de slavă lui Allah. (Salve, Allah! tutta quanta). Unul din sclavii săi îi prezintă un derviș care tocmai a scăpat din mâinile corsarilor. Este Corrado care deghizat într-un derviș declară că a fost salvat de un pescar și cere protecție împotriva corsarilor. Seid este dornic să afle vești despre corsari, dar dervișul nu este în măsură să-i ofere prea multe informații. În timpul discuției un foc se zărește în
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
îi prezintă un derviș care tocmai a scăpat din mâinile corsarilor. Este Corrado care deghizat într-un derviș declară că a fost salvat de un pescar și cere protecție împotriva corsarilor. Seid este dornic să afle vești despre corsari, dar dervișul nu este în măsură să-i ofere prea multe informații. În timpul discuției un foc se zărește în depărtare. Este flotă turcească care a fost incendiată de corsari. Corrado își leapădă deghizarea și își dezvăluie adevărată identitate. Turcii apar în scenă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
latină, îl situează, prin conținut, pe C. în zona umanismului de factură grecească. Din aceeași perioadă datează contribuțiile lui în domeniul muzicii. Cânta la instrumente de coarde, era și compozitor. Multă vreme s-a auzit în Istanbul un „cântec al dervișului”, care, prin tradiție, îi era atribuit. Folosindu-se de semnele alfabetului arab, C. a inventat un sistem de notare a muzicii turcești și a scris, în limba turcă, o „carte mică”, închinată noului sultan, Ahmed III, Tarifu ilmil musiki ala
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
se aude glasul cobii Și grămezi-grămezi pe uliți tremur sclavele și robii. * Și în trei bucăți acuma stema țării este spartă, Răsăritul și Apusul s-au unit ca s-o împartă. * Ridicând pe-a noastre țărmuri ochii Asiei pustie. De derviși urlând ca cânii cu călugăriți nebune * Mohamed biruitorul, biruit fiind de vin, Pe-un covor e-ntins și doarme. Câteodată un suspin, Un sughiț din piept [î]i iese. Sala-i mare și pustie, Pe pământ sânt răsturnate mese, vase
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
din mormânt Și-și arată gîtul: "[Haide], vino, vino de zugrumă, Tu, ucizător de frate și zugrumător de mumă". Mohamed atunci răsare: "Iarăș visuri. Visuri, spune, Cine a crezut în visuri nu-i cuceritor de lume. Nu voiesc s-ascult dervișii ce din cărțile lor vechi Cu povestea răsplătirii ne tot cântă în urechi. Am văzut virtuți atâtea ce-au găsit a lor răsplată Într-un giulgi și patru scânduri. Pentr-o hrană - așa bogată Eu să-mi stâmpăr lăcomia?... Pentru
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
et Pantagruel, 1534) (181). Seamănă cu spaima lui Iahve după ce Adam și Eva au gustat din fructul copacului cunoașterii din centrul Paradisului. La rândul său, Dimitrie Cantemir scria ca martor ocular la începutul secolului al XVIII-lea următoarele : Iar cei [derviși] ce se abțin de la vin întrebuințează în mare măsură suc de mac (rus. makovâi sok) [...], de la care mai întâi le vine somn, apoi simt un fel de veselie și o înviorare a duhului. La turci nu e poet mai ales
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
acel suc de mac, ba chiar necontenit și într-o asemenea măsură, încât poate părea de necrezut omului căruia nu i s-a întâmplat să vadă acest lucru. Eu însumi am văzut în zilele lui Mustafa sultanul [1693-1703] pe un derviș... etc. (182, pp. 463, 389). Probabil că cei doi cărturari citați mai sus, Pierre Belon și Dimitrie Cantemir, exagerează prin generalizare, dar situația era în bună măsură reală, mai ales în rândurile aristocraților, soldaților și dervișilor. Câteodată, situația scăpa de sub
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sultanul [1693-1703] pe un derviș... etc. (182, pp. 463, 389). Probabil că cei doi cărturari citați mai sus, Pierre Belon și Dimitrie Cantemir, exagerează prin generalizare, dar situația era în bună măsură reală, mai ales în rândurile aristocraților, soldaților și dervișilor. Câteodată, situația scăpa de sub control, astfel că autoritățile erau obligate să intervină. în prima jumătate a seco- lului al XVII-lea - consemnează Ienăchiță Văcărescu - „Sultanul Murad IV poprise cu iasac [= prin decret] tutunul și afionul” (Istorie a preaputernicilor împărați otomani
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
1980) și a transpus o serie de scrieri din limba sârbă în română și din română în sârbă. I-a tălmăcit, între alții, pe Ivo Andrić (Povestea cu elefantul vizirului, 1966, în colaborare cu Gellu Naum) și pe Mesa Selimović (Dervișul și moartea, 1971), după cum i-a făcut cunoscuți cititorilor din Iugoslavia pe Mircea Eliade (Pe strada Mântuleasa, 1987) și pe Dumitru Radu Popescu (Duios Anastasia trecea, 1988, în colaborare cu Adam Puslojić). SCRIERI: Istorija jugoslavenskih knjizevnosti. Epoha srpskog romantizma [Istoria
STOIANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
Ivo Andrić, Povestea cu elefantul vizirului, pref. trad., București, 1966 (în colaborare cu Gellu Naum); Mihailo Lalić, Nunta, București, 1967 (în colaborare cu Marcel Gafton); Ranko Marinković, Mâinile și alte povestiri, București, 1968 (în colaborare cu Remus Luca); Mesa Selimović, Dervișul și moartea, București, 1971; Vladan Desnica, Primăverile lui Ivan Galeb, București, 1972 (în colaborare cu Mircea Spiridoneanu); Jovan Hristić, Formele literaturii moderne, București, 1973; Pictura naivă iugoslavă, București, 1977; Izvor iz savremene rumunske kratke proze [Culegere din proza scurtă românească
STOIANOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289949_a_291278]
-
pentru a-l duce la meidan. Folosindu-se necesitatea drept scuză, cei care nu puteau plânge de bunăvoie ajungeau să o facă de durere. În ultimele zile de muharem am fost martori și la alte atrocități. Am văzut fachiri și derviși lovindu-se cu bâte cu capete metalice până se umpleau de sânge; aveau trupul Înfășurat În piele de tigru, iar părul lung și negru le atârna, acoperindu-le fața și spatele. Asemenea unor animale sălbatice sau unor nebuni, alergau pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
solia ar putea fi una a falsei fandări în semnificație a textului: „Era un castel înecat în verdeață,/ pe porțile negre sculptat un dragon/ părând că de întotdeauna veghează/ să nu intre lume străină’n donjon.// Veneam de departe, albastru derviș,/ și ostenit după șirul de ani/ purtam pe veșmânt și pe frunte înscriși/ versete din Palii și psalmi din Coran.// Eu nu căutam nicăierea nimic,/ Se auzea de prin crânguri de roze/ cântarea ciudată a lui Laostic,/ pierdut în adâncă
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
citește fără de voia lui iaste asemenea cu un ibovnic ce n-are bani; călătorul ce n-are socoteală bună iaste ca pasărea fără de aripi; învățătorul ce nu se apucă de aceea ce știe iaste ca copacul cel fără de roade, și dervișul fără de știință iaste ca o casă ce n-are ușă.” Pilde filosofești se află printre primele cărți de înțelepciune tipărite în limba română. Selecția lui Galland din tezaurul oriental s-a făcut sub dominanta spiritului umanist, preocupat de accentele așezate
PILDE FILOSOFESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288812_a_290141]
-
Mircea Demetriade, Cincinat Pavelescu, Al. Macedonski (Epigraf, Inscripție pe un orologiu, Oh, suflete orb), Al. T. Stamatiad (sub pseudonimul Alexandru Adrian), Iuliu Cezar Săvescu, D. Karnabatt ș.a. Mircea Demetriade traduce din Verlaine (Cântecul toamnei), iar Al. Macedonski din Victor Hugo (Dervișul). Donar Munteanu semnează medalioane despre Al. Depărățeanu, Ion Kalinderu, C. Dissescu, Ion Th. Florescu, C. Boicescu. M.Pp.
PLEIADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288848_a_290177]
-
și romantici. De unde în 1837, în prefața românească la Maria Tudor de Victor Hugo, lua apărarea romantismului, în 1838, într-o epistolă către Gh. Asachi, se desparte de romantism în favoarea clasicismului. În afara lui Victor Hugo (Baladele, în „Albina românească”, și Dervișul, din ciclul Orientalelor, în „Curier de ambe sexe”), a mai tradus sau a imitat din G.-M. Legouvé, Ch.-H. Millevoye, L. Dufilhol, J. Delille. Folosindu-se de intermediare franțuzești, a tălmăcit versuri din literatura germană și engleză: S. Gessner
NEGRUZZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288415_a_289744]
-
ne vedem? Mă gândesc un minut, apoi el propune o cafenea care e la doi pași de hotelul lui. ― Ne vedem acolo în cincisprezece minute? spun eu. ― Perfect. O, Doamne, mă învârt în micul apartamentul al lui Lauren ca un derviș. Cu ce să mă îmbrac, cu ce să mă îmbrac? Trag pe mine niște pantaloni negri mulați, o cămașă albă încrețită, de in și o pereche de pantofi sport albi. Îmi înfășor o curea de crocodil în jurul mijlocului și-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]