456 matches
-
niște draperii multicolore care aleargă pe această câmpie, pe care se întâmplă atât de multe lucruri misterioase. șase în al cincilea loc: se aud strigări exaltate, ovații, urale, nu știi de unde vin, lumina este și mai puternică acum, iei din desaga ta mușchi de baobab-bătrân-capricios și îți înfunzi bine urechile, să nu fii asurzit, iei din desaga ta frunze de brustur-brodat-de-zâne și îți acoperi ochii, să nu fii orbit, continui alergarea. șase deasupra: ziua abundenței iată a venit, lakshmi este cu
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
misterioase. șase în al cincilea loc: se aud strigări exaltate, ovații, urale, nu știi de unde vin, lumina este și mai puternică acum, iei din desaga ta mușchi de baobab-bătrân-capricios și îți înfunzi bine urechile, să nu fii asurzit, iei din desaga ta frunze de brustur-brodat-de-zâne și îți acoperi ochii, să nu fii orbit, continui alergarea. șase deasupra: ziua abundenței iată a venit, lakshmi este cu tine, desaga ta s-a umplut de depozite de lumină, sufletul tău este încărcat cu dor
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
mușchi de baobab-bătrân-capricios și îți înfunzi bine urechile, să nu fii asurzit, iei din desaga ta frunze de brustur-brodat-de-zâne și îți acoperi ochii, să nu fii orbit, continui alergarea. șase deasupra: ziua abundenței iată a venit, lakshmi este cu tine, desaga ta s-a umplut de depozite de lumină, sufletul tău este încărcat cu dor de femeia ta, în ochii tăi s-au adunat lacrimi pe care le vei plânge de fericirea de a o revedea pe prințesa ta cuminte-așteptătoare de
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
adânc, ea nu poate fi întoarsă și golită, lucrurile nu pot fi scoase din ea decât de către mâinile tale abile, până la urmă simți, cu buricele degetelor, pielea rece și alunecoasă a șarpelui thamnophis, îl prinzi ușurel de gât, în întunericul desagii tale, îl scoți și îl așezi vertical în adierea khamsinului, sub soarele de la miezul zilei, și se face pe dată un toiag înalt și rezistent, de toată încrederea. nouă în al patrulea loc: intri în bisericuță, îți faci cruce, spui
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
le așez frumos pe hârtie, din toate o să mai alcătuesc o carte, numită, evident, poveștile toamnei, iar deasupra, în locul autorului, am să scriu: D-ale lui Minciună povestitorul. și o să bucur, încă odată, lumea, și lumea o să mă așeze în desaga cu amintiri frumoase, din camera de zile mari, a inimii, și o să mă perpetueze, rostindu-mi, la fiecare sărbătoare deosebită, numele: badea Minciună - ocrotitorul, păstrătorul și iubitorul de povești adevărate, din viața noastră, cea de toate zilele, atât de amarnic
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
dat jos. Propriu-zis, nu l-am văzut. Am simțit numai că nu mai ie după miros, mirosul ăla dă tămâie și dă lânet, adică l-am văzut doar când a aprins luminarea aia pă care precis o ținea ascunsă În desagă lângă vo carte de rugăciuni. Am zis că treaba lui, lumea e mare și dacă nu dă lupii peste iei ajunge iel undeva. Da' se zice că pă iei nimic nu-i atinge. Afară poate de câte vun Înger. Dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
n-ai vrea s-o luăm spre est. Estul a venit singur peste noi, așa că-l știm. Mergem pe la ortodocșii noștri sârbi sau pe la cei de la Muntele Athos, pe urmă ne-om descălța. Pentru ocean ne-ai dat încălțări în desagă. Nea Fane o întrebă pe Mioara de 42 de ani: Vrei să-ți repar pantofii? Nu, nea Fane, fă-i surorii mele mai bătrâne ceva botine pentru Paris. E ca și făcut! își frecă palmele nea Fane. Până te mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
de pe un cer cu furtună. Vasile avea o slujbă bună, împărțea banii, darurile și veștile satului. Coletele miroseau frumos: a drojdie, detergent, biscuiți, rahat, bomboane, marmeladă, țigări, parfum... Cam atât puteau trimite tinerii de la oraș. Părinții le expediau în aceleași desage, scrise cu creion chimic, făină, zahăr, ulei, vin, țuică, carne, ouă, fructe. Petru mirosea cutiile de carton, bine sigilate cu bandă P.T.T.R., unul câte unul, și le așeza piramidă în tindă. Vasile era venetic în comună. Oamenii îl respectau, știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
din sicriu până în scutece. Da, sigur, cineva răstălmăcește ordinea Domnului! Petru, speriat, a privit cerul: soarele s-a ascuns după nori, zorii coborau peste Bistrița cu lună plină. Dumnezeu, speriat, privea cerul. Sta în cenușă, întins pe spate, cu o desagă de oase sub cap: zorii coborau peste Bistrița pe umerii unei cruci. De pe trupul lui Petru, una câte una, s-au desfrunzit mantia, rasa, dulama, reverenda, brâul, cămașa, mirul, împărtășania, rugăciunea. În cer se doarme, pe pământ se moare, iertați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
seară, cărări de furnici conturau nimicul, câteva vertebre și o coajă de craniu, într-o galerie de cârtiță. Părinții Ilarion și Gherasim, în pădurea făgetului, săpau groapă sub un ulm bătrân să ascundă averea starețului: 200 mii de mărci, o desagă cu odoare și pistolul. După ca au terminat munca, părintele Gherasim l-a lovit pe părintele Ilarion în moalele capului cu o cheie de roți, apoi l-a îngropat și pe el, mai la vale, tot ca pe o comoară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
genunchi, pe obraz. Starea de brumă târzie, de zăpadă celulitică invadă încăperea. Trezirea spărgea schije în oase. Nimic mai abrupt decât un suflet pustiu. Avalanșa propriei gravitații prăbușea nimicul sub pardoseala cimitirelor. Plumbul statuilor în inima făurarului. Nimicul, precum o desagă de pământ împrăștiată sub tălpile lui Dumnezeu. S-a ridicat greu, piciorul stâng, piciorul drept pe dușumea două urme. Nicio echilibristică nu încăpea imponderabilitatea omului singur. S-a așezat din nou pe scaunul invalid, încet, cu grijă, parcă pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și întrebați am fost și Dragoș și eu, numai că eu știam mai multe decât el... La un moment dat a început să fie un du-te-vino nemaivăzut în casa noastră. Ai mei nu pridideau să procure "de mâncarea" încărcată în desagile cailor de cu seară... Numele localității Putna revenea din ce în ce mai des pe buzele oaspeților nocturni. Și niște nume, îmi amintesc bine aceste nume, pe care le-am găsit mult mai târziu printre cei care au fost în fruntea "Sumanelor Negre" și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
vom omorî cât de curând și ... N-a terminat de spus pentru că Stup l-a întrerupt: -De jivinele acestea care m-au înconjurat cum scăpăm? a întrebat scheunând Stup. -Ești aici, lângă mine, ai răbdare să-mi aducă Trotinel din desagă ce-mi trebuie și ai să vezi numai cum vor fugi de își vor frânge până și măruntaiele din ele și nu se vor mai apropia de noi în veci. N-a terminat de spus, că Trotinel a venit lângă
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
plăcut întâmplarea. La nici un ceas, a pornit spre crâng. Nu a întâlnit nimic deosebit. A doua zi a mers iar. Aproape o săptămână a fost plecat. S-a întors, într-un asfințit, cu o ditamai lupoaică albă, împușcată. Dintr-o desagă, a scos trei căței bălani, cu părul zbârlit de furie și spaimă. Târgoveții au văzut cu ochii lor ceea ce, până atunci, li se păruse mai mult poveste. Priveau în tăcere lupoaica și puii. Nu erau cățeluși, așa cum nici mortăciunea găsită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
ce-și potrivea, cu mare prudență, picioarele în treptele săpate natural în peretele de stâncă. Cocoș îl urma îndeaproape. Ajuns lângă foc, se așeză cu mare greutate, gemând ca tot omul bătrân. Nici nu dădu binețe. Își desfăcu de pe umeri desaga și o izbi de pământ, de parcă ar fi fost supărat pe ea. - Iacătă brânza, Gavrilă. - De ce l-ai adus cu tine pe copilandrul ăsta? - întrebă Gavrilă Lung întunecat, arătând cu bărbia către Cocoș. Dar bătrânul doar icnea, așa că Gavrilă Lung
Bánffy Miklós - Lupi by Georgeta Hajdu () [Corola-journal/Journalistic/6053_a_7378]
-
fi decât o vrăjitoare rea. Serios, să nu râzi de mine. Pentru mine erai o vrăjitoare înfășurată într-o mantie mare, neagră, bântuind noaptea cu un hohot de râs de-ți îngheța sângele-n vine, timp în care depuneai o desagă în firida Spitalului, cam în felul ăsta mi te închipuiam. Călugărițele nu mi-au vorbit nicioadată despre tine. Dealtfel, asta-i regula aici. Nu ți se spune nimic, noi nu știm cine sunt părinții noștri. Dar m-am convins că
Tiziano Scarpa: Stabat Mater by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/6678_a_8003]
-
15 ani înainte de apariția cărții lui Theodor Herzl, Der Judenstaat (Viena, 1896; imediat tradusă și publicată la Botoșani). Din Moinești și din alte ștetl-uri moldovenești au pornit primii pionieri sioniști, care plecau spre Țara Sfântă cu poeziile lui Eminescu în desagă. Ei au creat primele „colonii agricole” (moșavuri) în Palestina: mai ales Zikhron Yaakov și Rosh Pina, dar și Rishon le Zion, Petah Tikvah, Gedera. Un cântec popular românesc („Cucuruz cu frunza-n sus”) a dat naștere imnului internațional al sionoștilor
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
-s bătrân. îmbătrânii și eu, ninsoare castă! Și totuși pot cocleala s-o amân Când cerbii tăi sub geamuri îmi adastă. Ninsoare hăruită și cu spor, Tu îmi stârnești aleanuri înăscute, Ca un îndemn moșnean: să mă strecor Cu o desagă de mălai spre ciute. Ninsori printre copii; sub pat, ninsori: Voi azvărliți cazonele ghiozdane, Ademenind școlarii silitori Spre tămbălăul speciei umane. Ninsori iscând galop în bidivii Și-n flinta mea chemări către pădure, Să mă dedau la iepuri cenușii, împrăștiind
Poezie by Gheorghe Azap () [Corola-journal/Imaginative/15553_a_16878]
-
parohii, că primisem Ordin de încorporare poetică semnat doar de bravul Arcadie Brusc un tanc împodobit în pagini manuscrise de camuflaj îmi blocă drumul (parcă eram în cripta bisericii greco-catolice din Blaj). Instinctul meu de apărare funcționă imediat - scosei din desagă masivul op de istorie literară contemporană semnat de camaradul de arme Ioan Holban (un fel de agă) - așezai uriașa înfățișare editorială în fața matahalei-tanc-dinozaur-sovieto-rus, să nu mă sfarme, să nu-mi înfigă cuțitul în rană vreo cătană Mitralierele amuțiră. Părea că
SIMFONIA A 14-A SAU LISTA LUI VLADIMIR PUTIN by Lucian Vasiliu () [Corola-journal/Imaginative/2406_a_3731]
-
murit“ te va nedumiri vocea mea domnișoară a unui puber scos la tablă să spună ce vede acolo tare mai tare în planșa aia cu trupul strigând viață viață - sau poate e vocea asinului fiu al asinei cel ce poartă desaga sfințeniei pe la ora asta părăseam singapore editura era la doi pași stam ascuns ceasuri bune în spatele unui munte de cărți trecea pe la mine florin tăceam și unul și celălalt apoi se ridica așeza schilodul scaun de lemn începea durerea atroce
1968 noiembrie (tot o poveste) by Lucia Negoiță () [Corola-journal/Imaginative/2571_a_3896]
-
propria Unire. La temelia clipei 1.În strană pe o frunză veche Cuibul larvei - Orgolioasă plajă Îngerii nu mai au chef de vechituri Conviețuiesc frumos, straniu, Și-atât 2. Între petale Pe linie moartă: floarea speranței. „Pasărea suflet” Cară-n desagă pământ pentru cer Fiica străvechimii, măiastră Sămânță îmbrăcată-n mister, Dulce-alunecând pe-o fereastră, Însoțită de ramul și râul, Fără aripi pe dor se prelinge - Aur dat în pârg străluce brâul, Mistuind-o,-n jertfă o prelinge Iat-o plantând
Poezie by Ion Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3267_a_4592]
-
există reguli de formare a pluralului În română, doar niște „linii directoare”. și aici aduc doar un exemplu: ploaie ploi cu șiroi - șiroaie. Unde e regula? Noi avem trei genuri: masculin, feminin și neutru, dar desigur avem și excepții: o desagă - doi desagi! Toate aceste neregularități dovedesc odată În plus vechimea limbii române. Alt argument al vechimii este omogenitatea ei: românii de pe tot cuprinsul țării actuale, se pot Înțelege, nu numai Între ei, dar și cu cei de prin jur fără
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
Pîn'o să-mi zugrume Vrejul de om reavăn... Coaja de mesteacăn Ia-mă dă-mă-n leagăn Suie-mă în soare Să-i pun întrebare De ce-mi ești tu dragă Cînd anii-mi dezleagă Bruma lor întreagă Din strîmta desagă De ce-mi ești tu scumpă Cînd vin hoți să-mi rumpă Haina grea de plumbă Cămașa-mi dezbumbă Mîinile-n piepți bagă Inima să-mi tragă Și s-o ducă, ducă-n Rîșnița năucă Să devin nălucă...
Bucurie dulce by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10759_a_12084]
-
când o zăresc din depărtare cu nasu-i coroiat, părul alb ca lâna strâns sub o basma neagră, cocoșată și înveșmântată în aceleași zdrențe murdare pe care probabil le poartă ziua și noaptea, cu o bâtă într-o mână și o desagă țărănească pe spate. Uneori apare în târguri și târgoveții se îngrozesc de hidoșenia și duhoarea pe care o lasă în urma sa ca o dâră. Astfel, într-una din zile, proaspătul căsătorit, Pătru Valdescu, la brațul gingașei sale soții, se plimba
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
crăciunul și colindătorii Ne vor bate-n poartă...vor aduce zorii... Să-i lăsăm să intre cu-a iubirii veste Și cu Pruncul Sfânt Cel născut în iesle... Va veni crăciunul...va veni degrabă Dar ce-aduce oare ”moșul” în desagă? Nu vrem daruri multe...nu vrem bogății Ci iubire sfântă, pace, bucurii! Referință Bibliografică: Va veni crăciunul... / Maria Luca : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2164, Anul VI, 03 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Maria Luca : Toate Drepturile
VA VENI CRĂCIUNUL... de MARIA LUCA în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382396_a_383725]