239 matches
-
ar fi însemnat să mă recunosc învins, aș fi lăsat măgarul acolo, bătut bine, și m-aș fi întors acasă, fără să zic la nimeni nimic. Dar orgoliul e bun și dumnealui la ceva câteodată. Cumva-cumva, am tocmit șaua și desagii, i-am urat măgarului toate cele de cuviință după ce termin eu treaba cu el, i-am înfășurat ața după bot, cu lățuș să îl sufoce dacă se mai trage, și am pornit la deal. Cum am ajuns în potecă, vrând
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară by https://republica.ro/povestea-ca-viata-cosmarul-unei-zile-de-vara [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
vocal, deoarece se cântă afară, în aerul ,,tare” al nopții de iarnă. Preuca este însoțită de 1-3 băieți mai puțin talentați la cântat, dar mai voinici, numiți ,,măgari” - în Greblești (,,iepe” - în celelalte sate ale comunei), desemnați să poarte ,,disagii” (desagii) în care se pun darurile în natură: colaci, cozonaci, afumături de porc, nuci, mere, băutură etc. În Priloage, un cătun aflat peste Olt de Robești, până prin anii ’80 colindau băieții din Greblești, iar după ce s-a construit puntea peste Olt
TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE CRĂCIUN DIN SATUL GREBLEŞTI, COMUNA CÂINENI, JUDEŢUL VÂLCEA* de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_patrascu_1480972248.html [Corola-blog/BlogPost/344367_a_345696]
-
lăți, mult mai mare decât un hamac, de puteau urca pe ea mai mulți oameni. Fericit, Mărțișor îi spuse lui Norocel: - Hai, măi frățioare, să ne urcăm pe pană, că tu îmi porți noroc! Și amândoi se urcară punând alături desagul cu calabalâcul lor și se tolăniră cât mi ți-i pana de lungă și lată. Dar pana stătea pe loc. - Măi, Norocel, dar minunăția asta așteaptă poruncă de pornire și direcția. - Spune-i direcția! - Încotro, măi deșteptule? - Păi, nu-ți
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421868858.html [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
este tovarășul cu care vrei să iei pe fata lui Soare-Împărat? Se rușină Mărțișor și dădu cu piciorul în zevzec: - Scoală, puturosule, că mă faci de râs! Însă Norocel se întoarse pe o parte. împăratul puse de-i pregăti doi desagi plini de bunătăți din grădinile sale și două butoiașe cu apă limpede de izvor, pentru care Mărțișor mulțumi frumos. Zise împăratul: - Mai ține, flăcăule, caseta asta cu nisip fermecat. Când vei avea nevoie, s-o desfaci și să arunci nisipul
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421868858.html [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
m-am mișcat de când aterizarăm. Uite-o colo! Într-adevăr! La o aruncătură de băț, pe uriașa pană erau aruncate maldăr traista și bățul lui Mărțișor, cojoacele, tot calabalâcul flăcăilor noștri. Mărțișor nu-și mai certă tovarășul, aduse pe pană desagii cu merinde și butoiașele cu apă, aranjă toate bagajele și... - La drum, Norocel! Norocel se aruncă și el pe pana de vultur, căreia Mărțișor îi zise, îndreptând-o spre globul de foc al Soarelui, ce se vedea pe cer: - Du
MĂRŢIŞOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1421868858.html [Corola-blog/BlogPost/372910_a_374239]
-
care sar zglobii mulți păstrăvi și lipani. La un moment dat, un cerb speriat, cu coarnele lăsate pe spate, spintecă ca o săgeată desișul. Pe drumul stâncos, turme nenumărate de oi urcă la munte conduse de măgarii încărcați cu greutatea desagilor, turme încercuite de câini ciobănești mioritici, lățoși, cu zgardă de tablă în jurul gâtului, țintuită cu cuie ascuțite, să le fie de folos în lupta cu ursul. Undeva, într-un luminiș de pe malul apei, lângă primul baraj al lacului Șuța, domnișanii
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 by http://confluente.ro/Obiceiuri_uitate.html [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Calea Pâinii Pe muntele vremurilor, în satul de dincolo, Departe, în inima codrului, Femeia își curăță casa. Prin colbul fierbinte, Gătată de sărbătoare, Cu năframa de foc și cămașa de lapte, Este timp de patru ceasuri Pe calea Pâinii. Cu desagii pe spatele încovoiat, Coboară la cooperativă. E Ziua pâinii, Sfânta Sâmbătă, Iar Dumnezeu se vede în aluat. Apoi, cu șapte pite, una pentru fiecare zi, Ia drumul întoarcerii, Tot pe munți, și pe munți, Unde dacii sunt liberi. Minunea Peste
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 by http://confluente.ro/Poezii_de_menut_maximinian_al_florin_tene_1344745282.html [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
satele sale. Ne propunem o astfel de abordare având în vedere o informație foarte prețioasă primită cu ani în urmă de la o bălteancă 3, ce ne relata că la noi la munte oamenii se recunosc după unele detalii ale accesoriilor-trăiști, desagi, iar noi credem că și unele detalii de confecționare ale unei piese principale de port precum ciupagul au funcție de identificare. În cazul nostru, spre exemplu elementele decorative de pe bentița ce formează gulerul, puteau fi pentru o perioadă de timp o
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
diferite împrejurări, târguri, nedei, etc. se pot recunoaște din ce sat sunt, chiar dacă acestea sunt apropiate sau mai îndepărtate, Balta,(din Izverna, Prejna, Costești, Sfodea etc.), după unele detalii precum modul cum și cu ce culori sunt împletite baierele, trăiștilor, desagilor, leagănelor.ș.a. 4. Elena Secoșan, Portul popular din Mehedinți,în Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin, 1982, p. 87-119; Marcela Bratiloveanu Popilian, Plaiul Cloșani, Editura Sport-Turism, București,1990, p.100 5.Gh. Dumitrescu, Arta populară olteană, în Oltenia, Fundația
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 by http://confluente.ro/Ciupagul_de_balta_in_colecti_varvara_magdalena_maneanu_1368597063.html [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
că port al țării steag Sunt umil, descind dintr-un iobag La curea mi-atârna un baltag Mersul îmi ajut cu un ciomag Să nu crezi însă, că sunt beteag Am crescut cu pită și chișleag Umăru-mi, mai poartă un desag Glasul mi-e ușor mai....cepeleag Când îmi ies vorbe din esofag Tot timpul sunt pus pe furtișag Și pe mine port doar un nădrag Niciodată eu nu prins-am cheag Mi-a plăcut enorm să fiu pribeag Alergând mereu
DANIEL BERTONI ALBERT by http://confluente.ro/articole/daniel_bertoni_albert/canal [Corola-blog/BlogPost/383046_a_384375]
-
renaști Iarăși să călci primii pași Doar prin curaj Pietre de jad ... Să se întindă pe al vieții pavaj Cald să renaști Ca un prunc să ne cânți iar din iesle Cei patru magi Lumea cadou să iți ofere în desagi Strigatul tău să răsfrângă spre noi biruința Al său ecou să ne curgă prin vene Rupt și răsfrânt Râuri curgând peste turle Mesajul cel sfânt Către oameni puternic să urle Cald să renaști Steaua de sus să o revezi tot
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU by http://confluente.ro/articole/maria_teodorescu_b%C4%83hn%C4%83reanu/canal [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
croșetate, din in sau ramia ex 6303 99 90 6304 19 30 ex 5704 10 00 (1) (2) (3) (4) 121 Sfoară, parâme, frânghie sau cablu, împletite sau nu, din in sau ramia ex 5607 90 00 122 Saci și desagi, din cei folosiți pentru împachetarea bunurilor, utilizați, din in, alții decât tricotați sau croșetați ex 6305 90 00 123 Articole țesute scămoșat și articole - șnururi din in sau ramia, altele decât materiale țesute îngust 5801 90 10 ex 5801 90
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
lățime mai mare de 150 cm 5310 10 90 ex 5310 90 00 150 Materiale țesute din iută sau alte fibre textile bast cu o lățime mai mare de 150 cm 5310 10 10 ex 5310 90 00 Saci și desagi, din cei folosiți pentru împachetarea bunurilor, din iută sau alte fibre textile bast, altele decât utilizate 5905 00 50 6305 10 90 151A Articole pentru podea din fibre de nucă de cocos (fibre folosite pentru frânghii) 5702 20 00 151B
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
39 90 ex 5702 49 90 ex 5702 59 00 ex 5702 99 00 152 Postav cusut la gherghef din iută sau alte fibre textile bast, altele decât împodobite cu ciucuri sau cu ghemotoace 5602 10 11 153 Saci și desagi utilizați, din cei folosiți pentru împachetarea bunurilor, din iută sau alte fibre textile bast din titlul nr. 5303 6305 10 10 154 Cocon moale și mătăsos, potrivit pentru bobinare 5001 00 00 Borangic (nu cu preț/bucată) 5002 00 00
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88337_a_89124]
-
CALEA PÂINII Pe muntele vremurilor, în satul de dincolo, Departe, în inima codrului, Femeia își curăță casa. Prin colbul fierbinte, Gătată de sărbătoare, Cu năframa de foc și cămașa de lapte, Este timp de patru ceasuri Pe calea Pâinii. Cu desagii pe spatele încovoiat, Coboară la cooperativă. E Ziua pâinii, Sfânta Sâmbătă, Iar Dumnezeu se vede în aluat. Apoi, cu șapte pite, una pentru fiecare zi, Ia drumul întoarcerii, Tot pe munți, și pe munți, Unde dacii sunt liberi. MINUNEA Peste
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Menut_maximinian_rastignt_menut_maximinian_1359532842_lmvoc.html [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
renaști Iarăși să calci primii pași Doar prin curaj Pietre de jad ... Să se întindă pe al vieții pavaj Cald să renaști Ca un prunc să ne cânți iar din iesle Cei patru magi Lumea cadou să îți ofere în desagi Strigătul tău să răsfrângă spre noi biruință Al său ecou să ne curgă prin vene Rupt și răsfrânt Râuri curgând peste turle Mesajul cel sfânt Către oameni puternic să urle Cald să renaști Steaua de sus să o revezi tot
DULCE COPIL de MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU în ediţia nr. 1356 din 17 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_teodorescu_bahnareanu_1410940778.html [Corola-blog/BlogPost/376387_a_377716]
-
flacăra scădea în intensitate, pentru ca în cele din urmă să se stingă. Fecioarele dispărură și se auzi o lovitură în ceva metalic. - Am dat de ladă! - șopti Sasu. O scoaseră din groapă, îi desfăcură capacul și împărțiră galbenii în patru desagi. Fiecare căpitan luă câte doi, iar lada o îngropară la loc și aruncară deasupra iarbă și frunze, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. - La întoarcere să fiți cu ochii în patru! Aurul are miros și-i atrage pe tâlhari
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420818765.html [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
bagă de seamă vreun vampir! - zise Sasu. Primele raze ale soarelui îi găsiră pe coama dealului despădurit. Până aici nu întâmpinară niciun obstacol. Urmară aceeași cale de întoarcere și la orele târzii ale serii ajunseră la conacul boierului Ciocoiu. Ascunseră desagii cu aur la loc sigur și se așezară la un ospăț cu fripturi și vin până dimineața când, amețiți de băutură, căzură într-un somn adânc. După o săptămână, cei doi boieri uneltitori îl luară pe viitorul vodă și cu
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1420818765.html [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
cusute cu mâna, tricolor la brâu, straiță pe umăr, opinci. Cele pentru bărbați sunt alcătuite din: căciulă de oaie neagră, cămașă din pânză veche țesută în război, cusută pe șir (fir) cu mâna, cioareci, suman din postav țesut în război, desagi, opinci, bâtă pentru oi. Costumele populare, actuale pentru femei sunt formate din: năframă, cămașă cusută pe fir, cu motive florale, cheptar din piei de oaie cu motive florale, cusute cu acul, poale, șurț cu o piană, din brașon negru, cusut
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1395253860.html [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
-o. Apoi am dorit să vaz Mama Regelui (Carol I, n.n.). N-am ajuns încă acolo. Fiți sănătoși - George Cârțan"(Formulă AȘ, nr. 716/2006). În primăvara anului 1911, Gheorghe Cârțan este surprins de o avalanșă pe crestele munților, cu desagii încarcați de cărți în spinare. Vreo două zile s-a chinuit până a putut să iasă de-acolo. A rămas bolnav și slăbit mult după acea întâmplare. N-a mai avut putere să ajungă acasă și a fost adăpostit de
BADEA CÂRŢAN de GEORGE BACIU în ediţia nr. 140 din 20 mai 2011 by http://confluente.ro/Badea_cartan.html [Corola-blog/BlogPost/344317_a_345646]
-
muzicală într-un alt mod, devenea un punct de atracție care îți capta privirea și te fascina. Mișcările sale erau ca zborul unei libelule. Era ca albina ce zumzăia lângă urdiniș căutând să pătrundă în stup pentru a-și descarce desagii cu polen pe fagurii plini cu miere. Se unduia după versurile cântate de obicei de Cătălin Crișan, dar în această seară de solistul trupei: “Iubito, îți doresc bine, îți doresc noroc, înțeleg că în viața ta, nu am niciun loc
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396183302.html [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
poziția tarifară 4809), șabloane de duplicare și plăci offset, din hârtie, puse sau nu în cutii Prelucrare din materiale pentru realizarea hârtiei din capitolul 47 4817 Plicuri, cărți poștale ilustrate și card de corespondență, din hârtie și carton; cutii, pungi desagi, truse de scris, din hârtie și carton, conținând o gamă de articole de papetărie Prelucrare în care: -toate materialele folosite sunt clasificate într-o poziție tarifară alta decât cea a produsului -valoarea tuturor materialelor folosite nu depășește 50% din prețul
jrc4151as1999 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89315_a_90102]
-
Mugeni Sate: Mugeni, Aluniș, Beta, Dejuțiu, Dobeni, Lutița, Mătișeni, Tăietura Comuna Ocland Sate: Ocland, Crăciunel, Satu Nou Comuna Satu Mare Sat: Satu Mare Comuna Ulieș Sate: Ulieș, Daia, Iașu, Ighiu, Nicolești, Obrănești, Petecu, Vasileni Comuna Vărșag Sat: Vărșag Comuna Zetea Sate: Zetea, Desag, Izvoare, Poiana Târnavei, Sub Cetate, Șicasău Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Municipiul GHEORGHENI Localități componente: Gheorgheni, Covacipeter, Lacu Roșu, Vargatac, Visafolio Orașul CRISTURU SECUIESC Localități componente: Cristuru Secuiesc, Betești, Filiaș Comuna Atid Sate: Atid, Crișeni, Cușmed, Inlăceni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
una totdeauna râvnita de haiduci: prădarea masselor din partea stăpânirii otomane. Undeva “mai sus de Bointa”, ceața pândi cu răbdare până ce surprinse haznaua în trecere, adică banii briului de la raia, adunați și trimiși de către “pasă Petco din Grămadă”. Erau mai mulți desagi plini de galbeni. Trupul “ haznagiului” strâns legat pe cal, a fost lăsat să fie dus la Vidin, spre încredințarea pasei. Acesta, n’a putut decât să exclame disperat: “ Of, săracă maică-mea, rău ne arse Stângăcuma!” - și să trimită potera
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
trandafiri ori lalele, dar aceasta depinde de lungimea covorului și mărimea acestuia. Se mai execută și covoare ce redau în geometrie stilizată flora ori fauna. O altă categorie de țesături, deși se produc în cantități mai mici, o reprezintă traistele, desagii, sacii și nelipsitele ștergare, ce asigură în totalitate nevoile țărănești. Traistele și desagii au la bază de obicei lâna. Ștergarul, elementul nelipsit din gospodăria țăranului, este realizat din fibre de in, cânepă și bumbăcel și rareori este garnisit cu fibre
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]