235 matches
-
flacăra scădea în intensitate, pentru ca în cele din urmă să se stingă. Fecioarele dispărură și se auzi o lovitură în ceva metalic. - Am dat de ladă! - șopti Sasu. O scoaseră din groapă, îi desfăcură capacul și împărțiră galbenii în patru desagi. Fiecare căpitan luă câte doi, iar lada o îngropară la loc și aruncară deasupra iarbă și frunze, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic. - La întoarcere să fiți cu ochii în patru! Aurul are miros și-i atrage pe tâlhari
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
bagă de seamă vreun vampir! - zise Sasu. Primele raze ale soarelui îi găsiră pe coama dealului despădurit. Până aici nu întâmpinară niciun obstacol. Urmară aceeași cale de întoarcere și la orele târzii ale serii ajunseră la conacul boierului Ciocoiu. Ascunseră desagii cu aur la loc sigur și se așezară la un ospăț cu fripturi și vin până dimineața când, amețiți de băutură, căzură într-un somn adânc. După o săptămână, cei doi boieri uneltitori îl luară pe viitorul vodă și cu
VIII. COMORILE VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350103_a_351432]
-
Stați liniștiți boierilor, lada nu zboară! BOIER CONACU:Să sperăm că nu-i goală!? CĂPITANUL SASU:(ironic) Pare cam ușoară... BOIER CIOCOIU: Fără glume proaste că-mi stă inima în loc! Sasu merge la calul său și dezleagă de la șa patru desagi. Arnăutu forțează cu unealta de săpat capacul și lada este deschisă. La vederea galbenilor strălucitori ochii lacomi ai boierilor sunt gata să iasă din orbite. BOIER CONACU:Ce de aur! BOIER CIOCOIU:(cu regret)Oare nu-i păcat să-l
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
păcat să-l înstrăinăm sultanului? CĂPITANUL ARNĂUTU:Boierule, dacă vrei să-ți păstrezi capul pe umeri sacrifici comoara. CĂPITANUL SASU:Și așa ea nu ne aparține. Este darul vampirului! Căpitanii Arnăutu și Sasu încep să împartă banii în cei patru desagi. BOIER CONACU:Și cine poartă desagii? BOIER CIOCOIU:Eu doi și tu doi! CĂPITANUL ARNĂUTU:(ironic)Ba eu doi și Sasu doi! CĂPITAMNUL SASU:Le este teamă că fugim cu aurul! CĂPITANUL ARNĂUTU:Coane Ciocoiu și Coane Conacu, dacă era
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
ARNĂUTU:Boierule, dacă vrei să-ți păstrezi capul pe umeri sacrifici comoara. CĂPITANUL SASU:Și așa ea nu ne aparține. Este darul vampirului! Căpitanii Arnăutu și Sasu încep să împartă banii în cei patru desagi. BOIER CONACU:Și cine poartă desagii? BOIER CIOCOIU:Eu doi și tu doi! CĂPITANUL ARNĂUTU:(ironic)Ba eu doi și Sasu doi! CĂPITAMNUL SASU:Le este teamă că fugim cu aurul! CĂPITANUL ARNĂUTU:Coane Ciocoiu și Coane Conacu, dacă era să fugim cu comoara, apoi vă
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
ARNĂUTU:Coane Ciocoiu și Coane Conacu, dacă era să fugim cu comoara, apoi vă dam plocon ielelor care v-au dat târcoale și scăpam de voi! Câteva momente imaginea îi prezintă pe cei patru în jurul comorii care împart galbenii în desagi. EXT. / SCURGEREA VREMII... Pe cer se perindă nori, treptat orizontul se întunecă, apoi se înroșește vestind o nouă zi, se luminează și iar se întunecă, semnificând scurgerea timpului... INT. / ÎN SALONUL DIN CONAC / ZI Protagoniștii sunt în picioare. Pe masă
REGATUL LUI DRACULA (II)- SCENARIU FILM de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1074 din 09 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361687_a_363016]
-
Am luat „Mocănița” până acolo. Mocănița era trenuțul pitoresc pe linie îngustă care când mergea, mai ales la deal, răsufla din greu ca un moșneag și scrâțâia din toate închieturile. Se zice că odată o bătrânică urca din greu cu desagii pe cărăruia de lângă calea ferată. Mecanicul îi zice: - Matușică, aruncă-ți desagii într-un vagon și opintește-te și matale sus. - Mulțămesc nepoate nu mă urc că sunt grăbită. Acum ați înțeles cam cum mergea „Mocănița”. Am ajuns la chermeza
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
care când mergea, mai ales la deal, răsufla din greu ca un moșneag și scrâțâia din toate închieturile. Se zice că odată o bătrânică urca din greu cu desagii pe cărăruia de lângă calea ferată. Mecanicul îi zice: - Matușică, aruncă-ți desagii într-un vagon și opintește-te și matale sus. - Mulțămesc nepoate nu mă urc că sunt grăbită. Acum ați înțeles cam cum mergea „Mocănița”. Am ajuns la chermeza unde ne-a primit cu mult fast tipul care-l invitase pe
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
mama-n brațe m-a luat... voi mergeți cu Domnul, n-am fată de dat... Îți dăm și-o tingire, și tot ce-ți dorești, ești tânără încă, poți mulți copii să crești.... Bunicul în curte apare, țigani-și iau desagii-n spinare și pleacă agale... De-atunci biata mamă n-a mai glumit - țiganii învățătoarei un fiu i-au dăruit. De Sf. Gheorghe plângeam scaloienii plutind pe o frunză de brusture verde, cu haine colorate - din cojile de ouă, jeleam
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
satele sale. Ne propunem o astfel de abordare având în vedere o informație foarte prețioasă primită cu ani în urmă de la o bălteancă 3, ce ne relata că la noi la munte oamenii se recunosc după unele detalii ale accesoriilor-trăiști, desagi, iar noi credem că și unele detalii de confecționare ale unei piese principale de port precum ciupagul au funcție de identificare. În cazul nostru, spre exemplu elementele decorative de pe bentița ce formează gulerul, puteau fi pentru o perioadă de timp o
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
diferite împrejurări, târguri, nedei, etc. se pot recunoaște din ce sat sunt, chiar dacă acestea sunt apropiate sau mai îndepărtate, Balta,(din Izverna, Prejna, Costești, Sfodea etc.), după unele detalii precum modul cum și cu ce culori sunt împletite baierele, trăiștilor, desagilor, leagănelor.ș.a. 4. Elena Secoșan, Portul popular din Mehedinți,în Arta Populară în Mehedinți, Drobeta Tr Severin, 1982, p. 87-119; Marcela Bratiloveanu Popilian, Plaiul Cloșani, Editura Sport-Turism, București,1990, p.100 5.Gh. Dumitrescu, Arta populară olteană, în Oltenia, Fundația
CIUPAGUL DE BALTA ÎN COLECŢIILE MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 865 din 14 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354867_a_356196]
-
reporterul clipei, măi consemnez încă o zi despre toamnă care vine, în urmă-mi, grăbita, pe-o nouă poteca, iar cu ochiul din frunte încă văd, pe hotar, lungul șir de iobagi - pentru toți îmi voi umple, de Sumedru, străbunii desagi, iar pe frigul din oase voi pune, pậnă-n zori, ipotecă - dar gậndu-mi urca, ori poate coboară,-n buestru, spre iarnă, și parcă mă duce spre culoarea bogată din tricolor, la noaptea cậnd dragă Antares va va spune ultimu-mi dor, la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
eu, reporterul clipei, măi consemnez încă o zidespre toamnă care vine, în urmă-mi, grăbita, pe-o nouă poteca,iar cu ochiul din frunte încă văd, pe hotar, lungul șir de iobagi -pentru toți îmi voi umple, de Sumedru, străbunii desagi,iar pe frigul din oase voi pune, pậnă-n zori, ipotecă -dar gậndu-mi urca, ori poate coboară,-n buestru, spre iarnă,și parcă mă duce spre culoarea bogată din tricolor,la noaptea cậnd dragă Antares va va spune ultimu-mi dor,la
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/356515_a_357844]
-
reporterul clipei, măi consemnez încă o zi despre toamnă care vine, în urmă-mi, grăbita, pe-o nouă poteca, iar cu ochiul din frunte încă văd, pe hotar, lungul șir de iobagi - pentru toți îmi voi umple, de Sumedru, străbunii desagi, iar pe frigul din oase voi pune, pậnă-n zori, ipotecă - dar gậndu-mi urca, ori poate coboară,-n buestru, spre iarnă, și parcă mă duce spre culoarea bogată din tricolor, la noaptea cậnd dragă Antares va va spune ultimu-mi dor, la
ELOGIU CLEPSIDREI de ION MARZAC în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356258_a_357587]
-
dna Maia Sandu ar fi câștigat cu o diferență, care nu le-ar fi permis clanului „Dodon-Plahotniuc” să falsifice rezultatele. Săraca minte a moldoveanului de pe urmă. În acest sens îmi amintesc un banc: „O bătrânică venită la oraș aleargă cu desagii pe spate să prindă un troleu la stație. Șoferul o vede prin retrovizor și își pune întrebarea: va reuși sau nu va reuși? În momentul când bătrânica urma să apuce bară și să pășească în troleu șoferul a închis ușa
MOŞ GERILĂ A REVENIT ÎN BASARABIA de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368855_a_370184]
-
cine e blestematul Care ne-a jefuit satul? Plecați în toate părțile, Cercetați pădurile, cercetați hărțile, Răsturnați împărățiile Și aflați bucuriile. Până la veacul mic Mai e un drum de nimic, O șchioapă, o săritură de pițigoi. Să n-ajungem cu desagii goi. Arhanghelii, îngerii, sfinții Așteaptă să le ducem arginții Și din toate cele câte ceva. Măcar o ață, o mucava. Altfel nu dau zapis Că vom intra în paradis Că vom săruta mereu și mereu Bocancii lui Dumnezeu. ----------------------------------------------- Publicată în „DRUM
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
muzicală într-un alt mod, devenea un punct de atracție care îți capta privirea și te fascina. Mișcările sale erau ca zborul unei libelule. Era ca albina ce zumzăia lângă urdiniș căutând să pătrundă în stup pentru a-și descarce desagii cu polen pe fagurii plini cu miere. Se unduia după versurile cântate de obicei de Cătălin Crișan, dar în această seară de solistul trupei: “Iubito, îți doresc bine, îți doresc noroc, înțeleg că în viața ta, nu am niciun loc
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1185 din 30 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353730_a_355059]
-
dat seama că uitase acasă furcoiul, s-a întors să-l ia; când a ajuns însă, a observat că în grădina sa o vecină îi scutura de zor prunii...A stat omul nostru și a privit-o cum își umple desagii și cum golește de roade cinci dintre prunii săi și când a dat să se aplece să-și pună desagii pe umăr, tetea Vasile s-a apropiat de ea, spunându-i cu calm și blândețe: «Nu te opinti, te ajut
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
grădina sa o vecină îi scutura de zor prunii...A stat omul nostru și a privit-o cum își umple desagii și cum golește de roade cinci dintre prunii săi și când a dat să se aplece să-și pună desagii pe umăr, tetea Vasile s-a apropiat de ea, spunându-i cu calm și blândețe: «Nu te opinti, te ajut eu să le treci!» și a ajutat-o el să treacă în curtea ei, desagii plini cu prune. Femeia amuțise
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
se aplece să-și pună desagii pe umăr, tetea Vasile s-a apropiat de ea, spunându-i cu calm și blândețe: «Nu te opinti, te ajut eu să le treci!» și a ajutat-o el să treacă în curtea ei, desagii plini cu prune. Femeia amuțise, nu a mai spus nimic și a acceptat ajutorul omului. Despre întâmplarea aceasta s-a auzit în sat; tetea Vasile nu a spus însă niciodată nimănui despre ea și nici nu i-a reproșat ceva
SATUL NATAL, COPILĂRIA, TRADIŢIILE ŞI PĂMÂNTUL PATRIEI (CAPITOLUL XXV) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357041_a_358370]
-
CALEA PÂINII Pe muntele vremurilor, în satul de dincolo, Departe, în inima codrului, Femeia își curăță casa. Prin colbul fierbinte, Gătată de sărbătoare, Cu năframa de foc și cămașa de lapte, Este timp de patru ceasuri Pe calea Pâinii. Cu desagii pe spatele încovoiat, Coboară la cooperativă. E Ziua pâinii, Sfânta Sâmbătă, Iar Dumnezeu se vede în aluat. Apoi, cu șapte pite, una pentru fiecare zi, Ia drumul întoarcerii, Tot pe munți, și pe munți, Unde dacii sunt liberi. MINUNEA Peste
RĂSTIGNT PE CUVINTE de MENUT MAXIMINIAN în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359349_a_360678]
-
Calea Pâinii Pe muntele vremurilor, în satul de dincolo, Departe, în inima codrului, Femeia își curăță casa. Prin colbul fierbinte, Gătată de sărbătoare, Cu năframa de foc și cămașa de lapte, Este timp de patru ceasuri Pe calea Pâinii. Cu desagii pe spatele încovoiat, Coboară la cooperativă. E Ziua pâinii, Sfânta Sâmbătă, Iar Dumnezeu se vede în aluat. Apoi, cu șapte pite, una pentru fiecare zi, Ia drumul întoarcerii, Tot pe munți, și pe munți, Unde dacii sunt liberi. Minunea Peste
POEZII DE MENUŢ MAXIMINIAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 589 din 11 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360041_a_361370]
-
au fost practicate de români, până la începutul secolului al XX-lea, iar în județul Covasna, chiar și în prezent. În termenii locali - în funcție de ținut, aceste țesături sînt numite: „aba”, „suman”, „șîiac” etc. Din aceleași materiale erau confecționate și straița sau desagii de carat hrană sau alte produse. Din fier, dacii confecționau diferite accesorii pentru vestimentație cum ar fi catarame, nasturi, fibule etc. Din materiale mai ieftine se confecționau podoabe destinate celor cu o poziție socială mai joasă, iar din bronz și
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
î fură careva, ăia n-o mai știu. Da tu trăbuie să știi că iești rasponsabil și trăbuie să-mi dai socoteală păntru bani și disagi. Așe-i și viața omului can îl trimete Dumnezău pe lume. Filosofie aplicată. Am luat desagii, banii și am pornit la magazin, pește Rovina. Pantofii de piele au tras imediat apă. La bolta, un cioban mi-a făcut cinste o bere. Am băut-o sec, am refuzat-o pe a doua, am intrat acasă și mi-
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
bere. Am băut-o sec, am refuzat-o pe a doua, am intrat acasă și mi-am schimbat ciorapii (alte încălțări nu aveam). M-am intors pe ulița, în pas de maraton. Am ajuns la timp. În curte, Tușa punea desagi pe trei măgari gata înșeuați. Am așezat și pâinea pe unul din ei, cu regretul subit că nu cumpărasem bolovăni. Tușa mi-a mulțumit. Era mulțumită. Eu însă, nu eram. Îmi împlinisem destinul; eu, în schimb, rămăsesem neîmplinit. Aveam pantofii
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]