95 matches
-
Jenica Maftei, Catrina Tofan) care știau să descânte în așa fel încât să le ia mana la vacile cu lapte care nu mai primeau vițelul și nu mai dădeau lapte mult și de bună calitate. Ca să-și revină, vacile trebuiau descântate de „deochi” de câte trei ori pe zi, marțea, joia și sâmbăta, înainte de răsăritul soarelui, amestecând cu urzică vie în tărâță înmuiată cu apă și spunând: „Plecat-am cu Joiana marți dimineața,/ Pe cale, pe cărare,/ La fântâna lui Iordan,/ La
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
zăru’/ Să nu moară ghițălu’./ Nu te mai boncăni,/ Nu te mai râncăi./ La Moș Costache te-oi duce/ Cu gura te-o descânta,/ Cu tărâțe te-o hrăni/ Și-ai rămâne curată și luminată/ Ca argintul strecurat”. Tărâțele astfel descântate i se dădeau vacii să le mănânce și, după trei astfel de proceduri, vaca revenea la normal. La alt descântec de „deochi”, pentru oameni și animale se foloseau un cuțit, un fir de brusture, apă și trei cărbuni aprinși. Se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mâna ți-o lua/ Peste nouăzeci și nouă de mări le-a arunca/ Unde câinii n-or lătra/ Și vaci negre nu s-ar afla’’. Se descânta de trei ori și de fiecare dată se stingeau trei cărbuni. Din apa descântată bolnavul gusta de trei ori și apoi se spăla. Ceea ce mai rămânea se turna la trei pari, iar ulceaua de lut se lăsa la cel de-al treilea, spre răsărit. Descântecul „de orbalț” (Orbalț -Brâncă). era practicat de către Ileana Ciobanu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de dragoste îl iau la dânșii i-l poartă, astfel ca ajunși la horă, ei petrec împreună, joacă și se distrează. Descântec „de lichitură” (cules de la Catinca Tofan) Când copiii sau tinerii trăgeau câte o sperietură, se spunea că trebuie descântați. Simptomele acestei boli erau dureri de cap și tresăriri prin somn. Toate acestea provin din spaimă, frică sau amenințări. Pentru acest descântec, Catinca Tofan folosea următoarele ingrediente: vin roșu, tămâie,un ghici (bici) de găsit, un pai de la mătură, fire
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
ceapă. Se făcea un foc mare în vatră, se dezbrăca de haine atât persoana care descânta cât și cea care era descântată. Se descânta marți seara, joi seara și sâmbătă spre duminică, numai în câșlegi, în post fiind interzis. Persoana descântată, dezbrăcată, cu părul despletit, se așeza pe un scaun, lângă vatra unde ardea focul. Lângă ea, descântătoarea băga frigarea în foc și spunea: „Ea învârtește frigarea,/ Frigarea învârtește focul,/ Focul încălzește vatra,/ Vatra învârtește fumul,/ Cerul învârtește apa/ Și apa
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poduri’’. Și atunci lua frigarea din foc, o băga într-o inimă de cucoș tăiat, ca să se pornească ursitorul. Dacă cel descântat era bărbat, se băga frigarea într-o inimă de puică. Frigarea înfiptă în inima păsării era dată persoanei descântate care, în fiecare noapte, o punea sub pernă. Se descânta de trei ori și duminica fata se trezea cu ursitorul ce venea și o cerea în căsătorie. Descântecul „de năjit” (cules de la Iordache Maftei) Acest descântec era practicat pentru vindecarea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
spălat prima oară copilul. 89 Majoritatea moașelor din Bucovina, imediat după ce au scăldat copilul și l-au înfășat, îl pun pe vatră. 90 Dacă femeia nu poate să nască, se crede că i-a făcut cineva "de ursită" și trebuie "descântată", atât ea, cât și "casa" pe care o ține: "Ho! Vacă roșă, / Poroșă, / Ho! Vacă neagră, / Poneagră, / Nu-ți amesteca / Blidele / Și lingurele / Și strachinile / Nu te asupri, / Nu te nărăvi, / Nu te năvăli, / Nu te năpăsti, / Copiii nu-mi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu rămâie rău de leac / Ca un fir de mac, / În patru despicat, / În mare aruncat. / Descântatul de la mine / Leacul de la Dumnezeu / Și de la Maica Precista!". Rostind versurile, împunge trei fire de usturoi cu un ac, spală copilul cu "apă descântată" și îl dă cu usturoi pe tot corpul 210, apa vărsând-o, apoi, într-un "loc neumblat". Vindecarea de "roșață" sau de "rofii" se face cu ajutorul "stropilor care cad de pe roțile morii" sau cu "rouă de pe iarbă", care se iau
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
curată, / Să mă speli, să mă curățești / Și să mă limpezești, / Cum ai spălat malurile de tină / Și bolohanii de rugină, / Așa să mă speli și pe mine / De fapt, de dat..."62 Pentru "întoarcerea ursitei", de folos este "apa descântată" de puterea cuvântului: "N. nu te cânta, / Nu te căina, / Nu te văira! / Că eu de mâna dreaptă te-oi lua / De picioare te-oi despiedica / De mână te-oi dezlega / De gură te-oi dezmuți / De ochi te-oi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
psihopomp, apa cunoaște multiple ipostaze care structurează spațiul poetic ca spațiu al metamorfozelor: "Acolo-n vale la pârâu, / Spală mândra dorul meu; / Tot îl spală și-l albește / Și-n izvor se limpezește, / Tot pe mine mă iubește."64 Apa descântată capătă valențe magice prin intermediul dialogului imaginar, construit pe baza paralelismului analogic: " Bună dimineața, apă curgătoare. / Mulțumesc, maică, frumoasă ca o floare. Tu ai spălat deal și vale / de mâl, de piatră și rugină, / Spală-mă și pe mine de uri
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
logofăt din Velești, care dă oile lupilor, pentru a apăra satul și pentru a le astâmpăra fiarelor foamea. Copiii sunt bolnavi de gâlci care trec cu trasul, și oamenii de pelagră și de deochi, de care nu se vindecă decât descântați: "Gâlcile/ Motofălcile/ Plecară cu curcile/ Curcile s-au întors/ Gâlcile nu s-au mai întors." Stafiile, moroii vin la cișmele și-i damblagesc pe cei care vor să se răzbune, și-i lasă betejiți ca pe Grigore cel cu mâna
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mănînce usturoi, c-apoi ele îl mușcă, fiindcă ele nu sufăr mirosul usturoiului. Cînd albinele dau năvală la urdiniș e semn că în scurt are să ploaie grozav. Ca să-și aducă bărbatul înapoi, femeia unge ușorii* și păreții casei cu miere descîntată. (Gh.F.C.) Albinărel Se crede că paserea numită albinărel de aceea șuieră, pentru că i s-a uscat limba și vrea ploaie, care apoi și urmează, și el apoi își astîmpără setea numai cu apă de ploaie. Aldămaș Cînd bei aldămaș, varsă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cît se poate de sus în aer; dacă se sparge cînd cade jos e semn că și sîmbria* cu vitele se va sparge curînd. Vinerea după Sf. Toader și în cea din urmă marți să se dea la vite sare descîntată, ca să nu le facă Sf. Toader vreun rău. Cînd vine popa cu căldărușa la Bobotează, să faci două pîni, una mai mare și alta mai mică, și să le bagi în țest. După ce s-au copt, pe a mai mică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
repede substituit de o ironie cu dublă țintă, dacă luăm în calcul și finalul: Îți mai aduci aminte, doamnă",/ Când ne plimbam la braț pe-alei/ cum mirosea a mititei/ și-a must neînțărcat și-a toamnă?/ Șoptindu-ți vorbe descântate/ te conducem spre un loc de taină/ tu-mi relatai despre o haină/ ce-o cumpăraseși ieri, în rate.../ Pe-o bancă, mână-n mân-am stat,/ era ții minte? pe-nserat:/ de la ciorap fugind un fir,/ ai dat un țipăt
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mod expres menționat. În privința costumației, Solomonarului i se atribuie haine zdrențuroase și murdare: „șapte pieptare pe care nu le leapădă niciodată, nici pe căldura lui cuptor” Acest personaj are o traistă În care ține uneltele magice, o toporișcă de fier descântată, frâu din coajă de mesteacăn, și cartea de Învățătură cu descântece. Un ultim accesoriu care-l apropie de șaman este o toacă mică de lemn ce declanșează furtunile, un posibil echivalent al tobei șamanului. Solomonarii descind din munți la vremuri
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cântare Lumea doarme în descânt. Este daina cea nebună, Care cântă noaptea-n crâng, Pe când stelele se sting, Pe când frunzele-abia sună, Pe când apele-abia plâng. Vezi cum luna înghețată, Dintr-al nourilor hău, Trece ca și visul greu - Sună-n noaptea descântată Cântul trist din ceasul tău. Și bătrâna moarte toarce Gândul ei în nefinit: Zilele din vine-ți stoarce Și când capu-ți se întoarce Bagi de seamă c-ai trăit. {EminescuOpIV 459} 4. NUMAI POETUL... (cca 1868) Lumea toată-i
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de proveniență a metalului) ce știe să descifreze și să interpreteze numeroase semne. O practică divinatorie cercetată de noi și care are legătură cu această profesie este turnatul cositorului. Aceasta presupune interpretarea formelor pe care le ia cositorul (topit și descântat) și apoi turnat în apă sfințită. Mai mult, o mare parte dintre ustensilele vrăjitoarelor folosite în descântece și farmece sunt confecționate din metal (cuțit, potcoavă, clește, vătrai etc.), în urma unui ritual precis. 9.1.3. Croitorul Acesta este cel care
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
de sare și aștept până a doua zi" (A.S., 68 ani, Suceava). În unele situații, etapa pregătitoare poate fi mai laborioasă. Din cercetările de teren rezultă că mult mai preocupate de această etapă sunt femeile care practică divinația cu ajutorul cărbunilor descântați sau cele care se ocupă cu turnarea cositorului. "Mai întâi fac un foc bun și aștept să ardă lemnele ca să am cărbuni... Bag în foc cu mare grijă fiarele pentru descântat" (C., 70 ani, Moțca, Iași). În cazul divinației prin
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
adesea ca o tulburare a ordinii și echilibrului (fizic, psihic, social) de care se bucura individul înainte. Un alt scop al turnării cositorului este și acela de a divina. Formele pe care le ia cositorul cînd este turnat în agheasma descântată reprezintă semne, indicii și simboluri ale unor evenimente viitoare legate de viața clientului. Divinația în cositor se prezintă fie ca un ritual de sine stătător, fie ca o componentă a unui ritual mai amplu de vindecare, curățare și desfacere. Secvența
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ari el în gând." Secvența nr. 18 12.18-12.38 "Ia pune-l pi căpușorul matali da' pune-l pi față (prosopul n.n.), nu-l pui pi dos." Toarnă cositorul în formă de cruce deasupra capului, în castronul cu agheasmă descântată. În economia ritualului, orice gest are o semnificație, un rost. Prosopul trebuie așezat pe cap, dar pe față și nu pe dos. De ce? Pentru că există o dualitate a reprezentării: fața primește conotații pozitive, spatele sau dosul, conotații negative. Dacă prosopul
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
o primă fierbere a mălaiului înainte de amestecarea sa cu făcălețul), era, pe vremurile țăranului descris de Mihai Lupescu, „numai de leac“: „Mămăliga pripită, unsă cu «untdenaft», măduvă de falcă de porc, e bună de «bolfe». Ea se face cu apă descântată și neîncepută, adică adusă fără să bei din vas ori să vorbești cu cineva, și se mestecă c-un băț de alun cu care s a omorât vreun șarpe.“ Iată unde se ascund rădăcinile magice, sensul tradițional, ancestral al marii
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu ochi mari, neștiutori, îi descântă Corinei, ea mică, purtată prin casă de mama în brațe, Corina să se curățească, cum mă-sa o făcut, ptui, amin și bunica nu observă jarul căzut, grăbindu-se să dea cana cu apa descântată, să facă semnul crucii peste chipul stins al Corinei, eu sar să-l iau în mână, n-am plâns deloc atunci, nu pentru că nu mă durea, ceea ce-mi stăruie în minte e starea de perplexitate, de uimire, privindu-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în lupta de fiecare zi cu nevăzutul. Vânturile usucă și ard; la fereastră se atârnă iar sub pragul ușilor se îngroapă figurile zeităților respective pentru apărare. Trăsnetele, inundațiile, incendiile, epidemiile se țin lanț; incantațiile împotriva lor trebuiesc citite regulat, filtrele descântate și băute la ora potrivită. În fața atâtor zei răi, demoni, vampiri care ridică morții din morminte; față de boli și deochi, fiecare se întreabă la ce se poate aștepta pentru restul vieții. Cu timpul, mulțimea sfaturilor care trebuiau urmate pentru a
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
tun». Tot pentru de deochi. Într-o ulcică cu apă neîncepută se aruncă trei cărbuni încinși, rostindu-se de un număr cât mai mare, divizibil cu trei, formula magică : Doi ochi buni biruie trei ochi răi, Și cu apa, astfel descântată se umezește fruntea bolnavului. De deochi pentru copii . Când copilul plânge, mama îl linge de trei ori pe frunte, scuipă tot de atâtea ori jos și zice: Cum își linge ciuta vițelu, așa-mi ling eu copilu, De deocheatu, de
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
din creierii capului, și tot așa ca la descântecul de deochi, de durere de cap . Se sting apoi câțiva cărbuni, care, cu cât vor bolborosi mai zgomotos, cu atât descântecul va avea mai bun leac. Pe urmă pacientul bea apa descântată în care au fost stinși cărbunii, din ceea ce a rămas, cu o parte se spală bolnavul pe față, restul se pune într-o sticlă căreia nu i se pune dop, și se va folosi mai târziu, dacă boala persistă. De
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]