56 matches
-
uite din versurile pentru descântece și atunci improvizau. Maria lui Orest, mi-a povestit că la descântecul de deochi, se puneau cărbuni aprinși într-o cană cu apă și apoi cu cuțitul sau cu paie se arunca apă pe cel descântat. Trebuia să bea apă de trei ori și se repeta descântecul de trei ori: "că descântecul e de la mine. Leacul de la Dumnezeu și Maica Domnului. Noi la Dumnezeu și Maica Domnului ne-am ruga. Dumnezeu și Maica Domnului nu s-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
te beau, În apă sfințită Care se cântă, Și se descântă, Lui Ștefan, sănătate, Să mi-l apere de moarte, La miezul nopților, Și-n asfințitul zilelor, Să mi-l aducă sănătos, Sănătos! Victorios! De dragostea mea luminat, De mine descântat, De Hristos binecuvântat." Voichița îl privește lung, lung, să-i ia chipul ca pe-o icoană. Îl vede tulbure prin păinjenișul ochilor scăldați în lacrimi... Dar ei n-au băgat de seamă că, de un timp, Doamna Maria, înveșmântată în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
bărbat. M-am apropiat cu teamă ca ar putea fi mort și cu uimire am recunoscut pe fiorosul, temutul tovarăș Negru, care zăcea aproape fără cunoștință cu fața căzută în propria vomă. „Sărmanul, s-a lăcomit la vinul acela special descântat de 98 coana Rucsanda”. Cum de-a ajuns acolo avea să rămână un mister, pe care nu am avut curiozitatea să-l aflu niciodată. Nu peste mult timp a venit Aro-ul de la Consiliul Unic și instructorul s-a oprit
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
indicând o mentalitate arhaică. Având origini străvechi (asiro-babilonienii îl practicau, iar grecii l-au cunoscut prin intermediul hitiților), d. prezintă aceeași intensitate și aceleași caracteristici formale la toate popoarele. Rostirea versurilor, însoțită de gesturi și practici rituale, participarea activă a celui descântat și recuzita folosită îi conferă caracter dramatic. Îl practică numai vârstnicii, mai ales femeile, și se aplică atât oamenilor, cât și animalelor. După scop, d. se împart în două tipuri principale: curative și vrăji sau farmece. Cele curative („de năjit
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
culori ațâțătoare, florile adeveresc patima ca forță universală și impersonală. Cu o desăvârșită putere de sugestie, garoafele ajung să exprime arderea conținută într-o materie cvasiindicibilă: „Garoafe negre care sună când le-apuci / Ca niște aur ferecat și nevăzut / De descântat, de otrăvit și de vândut/ Ca niște bani, ca niște foc, ca niște cruci”. Originalitatea lui C., „aristocratică și lunară peniță”, (Camil Baltazar), neschimbată până la ultimele poeme, stă în îngemănarea febrei dionisiace și a unei candori care e măsura irealului
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
pentru a "boteza" casele, gospdăria și animalele sătenilor se mai păstrează și astăzi. Colindul, steaua, plugușorul, sorcova - sunt, de asemenea, obiceiuri prezente în sat, în timp ce Irodul, Ulcelele, Strigatul fetelor de pe dealuri - s-au pierdut. Credința în Iele, datul în bobi, descântatul de brâncă, de deochi apar din ce în ce mai firave. "Clicul" este un obicei acum aproape pierdut. Oamenii, seara, după ce terminau treburile în gospodărie, se adunau din loc în loc în sat, la câte o poartă, și stăteau până noaptea târziu de vorbă, în timp ce
Plopi, Teleorman () [Corola-website/Science/301823_a_303152]