123 matches
-
primul deceniu al celui următor. Astfel, unele elemente ale nobilimii române din Transilvania, Țara Făgărașului, entitate cvasi-independentă, excluse din rândul ordinelor privilegiate ale regatului, este verosimil "să-și fi încercat norocul" dincolo de munți (la sud de Carpați), sub conducerea unui "descălecător" temerar, o ipoteză pe care istoriografia noastră nu are motive întemeiate de a o respinge. Dacă fiii voievodului ardelean Ladislau Borșa s-au refugiat în Țara Românească, cf. documentului istoric din 1329, presupune I. Lupaș, este cu atât mai probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
numele"? Iorga îl considera pe Basarab cuman, nu doar cu numele, dar n-a afirmat-o explicit. El precizează: Băsarabă n-ar putea fi confundat cu "personalitatea legendară" (?), intrată așa de adânc în conștiința populară, a lui "Negru Vodă", "pretins descălecător", venit din Făgăraș. Dar el nu spune că Negru Vodă ar putea fi "confundat" (sinonim) cu Thocomerius, Iorga fiind convins că întemeietorul n-ar putea fi decât român sud-carpatic! Tot el adaugă: legenda lui Negru Vodă n-are nimic a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Marea Neagră. Regele Cazimir III a cooperat cu regele Ludovic I, la est de Carpați, iar pătrunderea poloneză spre sud a fost concomitentă cu infiltrarea ungurească spre est pentru înlăturarea obstacolelor politice de pe drumul comercial ce unea Marea Baltică cu Marea Neagră. Persoana "descălecătorului" a fost identificată în figura lui Dragoș din Bedeu. Cine era acesta? Voievod din Maramureș, menționat într-o diplomă a regelui Carol Robert, din 1336. Întemeierea Moldovei, ca stat de-sine-stătător, a început din colțul de nord-vest al țării, "acolo unde
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
întemeietor al statului Moldova ? Din nefericire, "perimetrul documentar restrâns" (Spinei), adică sărăcia surselor istorice, ne obligă la cenzurarea aspră a tuturor încercărilor de formulare a unui răspuns precis. Însă, cu titlul de ipoteză, putem admite că Dragoș putea, ca și "descălecător" venit din depărtări, să fie unificatorul tuturor formațiunilor statale românești de la est de Carpați. Sau să acceptăm că el a impus anumite schimbărei în aparatul politico-administrativ al statului est-carpatic, deja existent, indiferent dacă unificarea se înfăptuise anterior sau nu. Însuși
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
istorică a lui Dragoș și Bogdan, susține că primul voievod a domnit doi ani și a murit în scaun, în noua sa țară, fiind îngropat într-o biserică de lemn din Volovăț, lângă Rădăuți. Același istoric susține că Dragoș, primul descălecător, era din aceeași familie cu Bogdan, al doilea descălecător, care ia în stăpânire Moldova, la moartea lui Sas, nu ca un "cotropitor de țară străină", ci ca unul ce venea din patria comună a celor doi. Bogdan, spune el, a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
voievod a domnit doi ani și a murit în scaun, în noua sa țară, fiind îngropat într-o biserică de lemn din Volovăț, lângă Rădăuți. Același istoric susține că Dragoș, primul descălecător, era din aceeași familie cu Bogdan, al doilea descălecător, care ia în stăpânire Moldova, la moartea lui Sas, nu ca un "cotropitor de țară străină", ci ca unul ce venea din patria comună a celor doi. Bogdan, spune el, a cerut o moștenire "ce i se cuvenea" el era
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Radu, De la Dunăre la Mare. Mărturii istorice și monumente de artă creștină, Galați, 1977, p. 16-22. Xenopol A. D., Întemeierea țărilor române, în Rev. pentru ist., arh. și filolog. 3, 1885, 5, p. 1-28, 285-309. Idem, Un document asupra lui Bogdan, descălecătorul Moldovei, din 1349, în RIAF 3,vol. V, 1885, p. 166-170. Idem, Descălecarea Munteniei, în Viața Românească, VI, 1911, nr. 3, p. 309-322. Idem, Istoria Românilor din Dacia Traiană, vol. I-II, București, 1985-1986. Zaharia Ciprian, Iosif I Mușat, întâiul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
odată cu legile trase din dreptul civil roman, și numele dacic și latinesc (...)" (Cantemir, 1967, 72-73). Ca și în secolele ce au urmat, și atunci a fost nevoie de personalități extraordinare, de care noi avem nevoie ca să facem lucruri mari. Dragoș descălecătorul, sau Ștefan cu vitejia sa. Aura acestora se răspândea asupra celorlalți, generând interpretări laudative, precum aceea a leahului care scria la 1552 cât de viteji eram. Deși în cele două secole (al XIX-lea și al XX-lea) asupra căror
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
unirii, împotriva frățiii, împotriva tuturor celor bune cugete ..." (Golescu, 1963: 107-108). 1.3. Hazardul autorității și ciuntirea prerogativelor Absența unei modalități clare de alegere a urmașilor la tron a generat multe neajunsuri. Stingerea liniei de descendență ce deriva din Dragoș descălecătorul, linie care oferise o oarecare rigoare în timp în alegerea domnitorilor, a avut un efect devastator. "Căci nemaiaflându-se nimeni care să-i întreacă pe ceilalți prin neamul său ales și să-i țină în frâu pe uneltitori, țara s-
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
neamul românesc a reapărut În istorie, iar conducătorii acestui partid, cel mai stalinist dintre toate, care se țin la cîrma țării numai prin grația rușilor și slujindu-se de o singură armă, teroarea, se numesc, ca și primii voievozi români: descălecători. Încerc să uit acest cuvînt și nu pot” (p. 42). La un capăt se află „marii colaboratori” cum este cazul lui Mihai Beniuc plasat „la avangarda poliției”, Întrucît În volumul autobiografic Pe muche de cuțit Beniuc Îl denunță pe Lucian
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Iosif și Aron Cotruș, I. scrie mai cu seamă o poezie a afirmării valorilor transilvane, ca în această drastică imprecație: „Vouă ce v-a dat Ardealul, / Ce vă leagă de Ardeal? / Nouă: Sarmizegetusa, / Cu viteazul Decebal, // Maramureșul pe Dragoș, / Falnic descălecător, / Și Sălajul pe Bărnuțiu, / Meșterul cuvântător. // Vouă ce v-a dat Ardealul? / Nouă? Pe Iosif Vulcan, / Lupta pentru libertate: / Horia, Cloșca și Crișan. // Satu Mare: vechi biserici, / Și pe Leul din Sisești - / Iar Năsăudul cu munții: / Grănicerii-mpărătești.” I. mai contribuie, alături de
ILIESIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287524_a_288853]
-
tiparul „clasic” al vechilor pomelnice mănăstirești, D. evocă apoi, în una din primele versificări originale ale literaturii române medievale - poemul cronologic despre domnii Moldovei, apărut mai întâi în Molităvnic... (1681) și reeditat în Parimii... (1683) - pe voievozii-ctitori, începând cu Dragoș, „descălecătorul”, urmând cu cei din neamul Mușatinilor, până la „Ștefan cel Bun” cu fiii săi Bogdan și Rareș, și neuitând pe contemporani, de la Vasile Lupu și Eustratie Dabija până la Gheorghe Duca și Constantin Cantemir. Abia în versiunea manuscrisă, autografă, din 1690, autorul
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Ștefan cel Mare a înălțat, între anii 1466 și 1469, Putna, ca mănăstire fortificată și cap de serie incontestabil în arhitectura ecleziastică din Moldova. Hramul ales de Ștefan cel Mare pentru mănăstirea sa era, semnificativ, același cu cel dat de descălecătorul Dragoș, bisericii ridicate de el la Volovăț. Gestul lui Dragoș fusese unul voievodal, monarhic, de început de țară și de dinastie, mai puțin semeț (era o „biserică de lemnŭ”), indiscutabil, decât acele monumenta princeps de la Pliska, Preslav sau Kiev, înălțate
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a izvoarelor ce-l alimentează. Pentru Moldova, curs de apă dar și provincie istorică, s-a găsit o filiațiune slavă preluată prin goticul molda, analog cu hidronimul Molda din Boemia, dar și cu numele legendar al cățelei de vânătoare a descălecătorului Dragoș, înecată în apa căreia i-a dat numele. Sună ca și Prahova munteană, ce ar veni de la slavul prah = praf, deci apă prăfoasă, cu aluviuni. Bistrița, de la slavul bystru, înseamnă și "repede" dar și "limpede", sensuri ce se regăsesc
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
de măriri vă adumbriseți, Ați ajuns acum de modă de vă scot din letopiseți, Și cu voi drapîndu-și nula, vă citează toți nerozii, Mestecând veacul de aur în noroiul greu al prozii. Rămâneți în umbra, sfântă, Basarabi și voi Mușatini, Descălecători de țară, dătători de legi și datini, Ce cu plugul și cu spada ați întins moșia voastră De la munte pân-la mare și la Dunărea albastră. Au prezentul nu ni-i mare? N-o să-mi dea ce o să cer? N-o să
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
și eu astăzi, vizitând și participând la Sfânta Liturghie din Mănăstirea Secu. Reîntorcându-ne în Maramureș ducem duh din duhul mănăstirilor moldovene care au ajutat și sprijinit veacuri de-a rândul Ortodoxia din Transilvania și Maramureș, locul obârșiei și leagănul descălecătorilor de țară Dragoș și Bogdan. Arhim. Ioan Horia, Starețul Sfintei Mănăstiri Moisei Maramureș 15 iunie 2002 Bunul Dumnezeu să aibă în paza Sa această Sfântă Mănăstire strămoșească, cu toată frățimea, ca să aduceți laudă neîncetat pentru mila Sa pe care a
Bucurii sfinte în glasuri din cetate by Ierodiacon Hrisostom Filipescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/462_a_1113]
-
sunt la modă, te-ai născut prea târziu. — Știu. MARȚI 30 DECEMBRIE Timpul stă pe loc 1 La asta chiar nu mă așteptam, în plină iarnă.M-am pomenit cu un țânțar uriaș în cameră,cred că e tatăl țânțarilor, descălecătorul, întemeietorul de neam. Altă dată l-aș fi omorât fără să stau pe gânduri, acum - se vede c-am îmbătrânit cu un an - l-am lăsat în pace. De altfel pare obosit, ca un călător care nu vrea decât să
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
neamul românesc a reapărut în istorie, iar conducătorii acestui partid, cel mai stalinist dintre toate, care se țin la cârma țării numai prin grația rușilor și slujindu-se de o singură armă, teroarea, se numesc, ca și primii voievozi români: descălecători"67. Autoarea nu critică opera argheziană, pe care o consideră un model artistic, ci atitudinea omului Arghezi atras de beneficii și faimă. Tinerii scriitori aleg aurita cale de mijloc: versuri cu temele partidului inserate în lirica proprie. Cum poezia agitației
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
-o din visterie Mustafa Aga s-o ducă la Stambul. — Cum? sări în picioare beizadea Constantin. — Coroana nu era a noastră, era a voievozilor Țării Românești și vine din vechime, de la Neagoe Basarab, care au îmbogățit-o pe cea din descălecători cu pietrele de preț cele mari. Nu trebuia dată. — Nu am dorit să-l supăr pe Mustafa Aga... Sărut mâna, nașule. Înțeleg că mâine plecați. Ne ia să ne ducă. Ștefan Vodă se retrase cu spatele și, când ieși pe
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
ce lega Transilvania de Dunărea de Jos și Marea Neagră. „Descălecatul„ la Câmpulung este urmat de Întemeierea țării . Anihilată În Transilvania, viața politică românească și-a găsit Împlinirea dincolo de creste , la sud de Carpați. Formațiunile politice existente se unesc treptat În jurul descălecătorului. III. Basarabii - mari voievozi, domni și singuri stăpânitori În „toată Ungrovlahia” La Începutul sec. al XIV lea este atestat ca stat Valahia nord dunăreană. Izvoarele menționează titlurile conducătorului : mare voievod (conducător militar) și domn (stăpân al țării). Istoria certă a
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
limbă a românilor; o Miron Costin (sec. XVII) în lucrarea „De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor”, considera că istoria românilor începea cu cea a dacilor antici, cuceriți și supuși de romanii lui Traian, care era considerat „descălecătorul cel dintâi”; lucrarea „De neamul moldovenilor, din ce țară au ieșit strămoșii lor”, este primul tratat savant consacrat analizei originii neamului; în viziunea sa romanitatea românilor era dată de: numele dat românilor de străini; numele pe care și l-au
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
numele: Molid (sat din județul Suceava), Moletișu (vîrf în Munții Gilăului), Moldoviș (pisc de munte în Vîlcea), Molda, Moldea (nume de bărbați cu atestări vechi), Moldișul (pîrîu în Prahova), Valea Moldișului (toponim în Maramureș), zoonimul legendar Molda (cățeaua eponimă a „descălecătorilor“ străvechii forme statale a Moldovei), Măldăeni (localitate în Teleorman). De asemenea, apelativele destul de problematic semnalate, moldău, „ridicătură de pămînt, deal“, măldiș, (a sta măldiș „a sta rezemat“), mulduon (mere mul duoane), moldău, moldou („piatră, bolovan, stîncă“). Apropiind numele Moldova de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
să cucerească Ungaria, prima cetate cucerită fiind Ungvár. Toată această istorie, conchide Slavici, e o compozițiune arbitrară: „o cucerire a Ungariei prin maghiari nu are nici un înțeles” (p. 27). 2. O altă teorie îi prezintă pe huni, „strămoșii maghiarilor”, ca descălecători ai Panoniei la începutul secolului al V-lea. În a sa Istorie a limbii și literaturii maghiare, Gheorghe Kristóf arată că în trecutul îndepărtat limba maghiară a trăit în comunitate cu celelalte limbi fino-ugrice, fiind din aceeași familie cu limbile
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
era dedus de Cantemir de la Ioan, presupusul domn al tuturor românilor la începutul secolului al XIIIlea, și atribuit familiei sale ca titlu ereditar de ținută regală. Această etimologie pică odată cu schema elaborată de Dimitrie pentru a duce intactă romanitatea primilor descălecători până la cel de al doilea descălecat, când aceasta se vulgarizează. Cea mai apropiată ca aspect sonor de Io este forma italiană io, după care vezi lat. ego, vgr. εγο, germ. ich, vsl. ază, vind. Ahám, vpers. adam, got. ik, arm
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Foarte multe dintre aceste sosuri erau acrite cu aguridă ori cu oțet; gustul pentru acru rămăsese dezvoltat în acea perioadă, de-abia Renașterea stimulând dulcele. Condimentele erau foarte prețuite. Să revenim însă la strămoșii noștri... Nobili precum Dragoș din Maramureș, descălecătorul Moldovei (circa 1347), care era supus al regelui ungar, sau legendarul Negru-Vodă din Făgăraș, tot vasal al regelui maghiar, care ocupă țara Românească, izgonindu-i pe urmașii lui Litovoi, Ioan și Farcaș, aveau cu siguranță obiceiuri culinare (bineînțeles, mult mai puțin
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]