143 matches
-
și geografică a Europei (alcătuite de Martin Kromer, Matei Miechowita, Gerhard Mercator, Ioannis Pistorius ș.a.). Sinteza lui U. s-a păstrat, mai mult sau mai puțin modificată, în Cartea ce să chiamă letopiseț, ce într-însa spune cursul anilor și descălecarea Țărei Moldovei și viiața domnilor, publicată pentru prima oară de Mihail Kogălniceanu în 1852, sub titlul Domnii Țării Moldovei și vieața lor. Ediția de bază este însă cea realizată de P. P. Panaitescu în 1958. În forma în care a
URECHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290371_a_291700]
-
circulație, datorită simplității și elanului patriotic. Poetul se inspira din istoria națională, sub înrâurirea lui V.Alecsandri, și din tradiția populară. A versificat și câteva basme, culese din împrejurimile Sucevei, și a încercat să compună o epopee în douăsprezece cânturi, Descălecarea lui Dragoș în Moldova, cu subiectul luat din Cronica lui Huru. Deși a publicat mult, o bună parte din scrierile poetice sau teatrale i-au rămas în manuscris. În „Revista politică” din Suceava a tipărit în 1888 și 1889, sub
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
agricultori și s-au stabilit în Dobrogea. În acest context, s-a apreciat că "nicio parte a pământului românesc nu datorează Transilvaniei atât cât datorează Dobrogea"70. În Dobrogea ardelenii au făcut "una din cele mai trainice și mai semnificative descălecări din multele pe care le-au făcut pe alte întinsuri românești"71. Mihai Ionescu-Dobrogeanu afirma că "a se ocupa cineva de mocani este a atinge una din cestiunile cele mai importante ale agriculturii acestei țări (...) Este a vorbi de veniturile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
când prescrie că, toate elementele diferitelor naționalități ce locuiesc acest pământ să fie reprezentate în corpurile elective ale acestei provincii potrivit numărului alegătorilor, drept care autoritățile locale dintr-o plasă întreagă a județului vecin, Tulcea, cu capitala județului cu tot, de la descălecarea românilor, au fost constituite numai de bulgari"2250. În privința împroprietăririi cu pământ a locuitorilor Dobrogei se aprecia că "la delimitarea și parcelarea terenurilor statului s-a făcut muncitorilor bulgari o parte așa de largă (...) permițându-li-se formarea atâtor sate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Încet. Vânturile acoperiseră cu nisip aproape totul. Amir descălecă și păși printre micile movile ce păreau a fi cadavre. Răscoli nisipul cu vârful cizmei și descoperi o platoșă de piele ce purta semnul șarpelui și al săgeții. Făcu semn de descălecare primilor patru călăreți din cei o sută care-l Însoțeau. Războinicii se apropiară și scoaseră din nisip câteva trupuri pe jumătate putrezite. Două erau arse. Alte trei erau despicate de sabie. Războinicii se priviră neliniștiți. Se aflau Într-o vale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
altfel de viață, pentru un alt rost al existenței. Mama îi vorbea despre evghenia neamului lor. Văcăreștii coborau din voivodul Făgărașului, Negoiță, cel care participase alături de Negru Vodă la un eveniment crucial, esențial pentru istoria țării Românești, întemeierea statului feudal, descălecarea. Și acel eveniment așeza o mare răspundere pe umerii tuturor urmașilor. Era povestea ei, repetată ori de câte ori el o stârnea să-i spună ce înseamnă să fii boier și de ce fuseseră ei hărăziți să fie boieri și nu simpli țărani, robi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
ci și multă considerație, chiar pioșenie. Acela era arborele genealogic, singurul document care atesta eugenia sau evghenika familiei și, totodată, vechimea ei. Un arbore care își trăgea rădăcinile din Negoiță, Voievodul Făgărașului, cel care îl însoțise pe Negru Vodă la descălecare atunci când se întemeiaseră primele douăsprezece sate, cu tot atâtea biserici în ele, din viitorul stat feudal numit, de atunci, țara Românească. Mâna ei trecu ușor peste multele frunze ale acelui arbore și se opri în dreptul herbului. Armele familiei cuprindeau zidul roșu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
toate câte s-au întîmplat și, deși le păstrez amintirea, nu mă interesează. Sunt singurul - sau ultimul, cum vreți să spuneți - supraviețuitor al familiilor Antim-Calomfir-Thanase, dar faptul acesta nu mă emoționează. Mă consider primul dintr-o nouă dinastie. A doua, "descălecare" Antim-Calomfir-Thanase. Cu mine începe o nouă istorie, pe alt plan, mai înalt și mai creator. Puțin îmi pasă de enigmele sau nostalgiile care se leagă de trecutul acestei case, sau de trecutul familiei mele. Nu mă interesează decât viitorul, așa cum
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
aceleași perioade ale istoriei apusene. Împărțirea făcută de mine a fost următoarea. Istoria veche a poporului român, începe la primele cunoștințe ce le avem asupra țărilor noastre, și la primele neamuri ce le-au locuit, spre a se opri la descălecarea principatelor în secolul al XIII-le. Ea cuprinde tot acel complex de împrejurări care contribui la făurirea naționalității românești. Din această perioadă națiunea română ieși cu caracterul ei propriu, ca element deosebit în sânul popoarelor înconjurătoare, acăror înrâurire o suferise
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
de la 1821 perioada Românismului în care trăim astăzi. Așadar istoria românilor se poate împărți rațional, după momentele însemnate ale dezvoltării sale, în patru perioade. I.Istoria veche, de la origine până la 1290 d. Hr.: formarea naționalității române. II.Istoria medie, de la descălecare până la Matei Basarab și Vasile Lupu, 1290-1653: epoca Slavonismului. III.Istoria modernă, de la Matei Basarab si Vasile Lupu pană la revoluția grecească, 1653-1821: influența grecească. IV.Istoria contemporană de la revoluția grecească din 1821 până în zilele noastre: epoca Românismului. M-am
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
în timpul domniei lui Carol I și, în timpul Războiului de Independență, la 9 mai 1877, citește în Parlamentul României Declarația de Independență față de Imperiul Otoman. A fost unul dintre fondatorii statului modern. legenda lui Negru Vodă - explică întemeierea Țării Românești prin "descălecarea" unui voievod din Transilvania, nemulțumit și el, ca și Dragoș din Moldova, de stăpânirea maghiară (vezi descălecat). letopiseț - cronică veche în care sunt prezentate în mod cronologic evenimente istorice (domnitori, bătălii etc.) (vezi Grigore Ureche, Miron Costin). limba latină - limba
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
spiritul limbii în ipostaza privilegiată a Terrei." Duminică, 10 mai 1981 Plimbare către Șanta. Plănuim pentru a doua zi o excursie cu mașina până la Gura Râului (satul în care își petrecea Blaga verile), apoi la Cisnădie și Cisnădioara, locul de descălecare al cavalerilor teutoni în secolul XIII. Pe drum, în prelungirea articolului lui Andrei, Noica ne vorbește despre discuția purtată în generația lor privitor la opoziția Eliade Rădulescu - Maiorescu. "Ne-am întrebat cine are dreptate: Eliade Rădulescu, cu "Scrieți, băieți, scrieți
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
în calofilismul nostru, efigiile unui timp alexandrin, care continuă să secrete cultură cu disperare, ca o formă de supraviețuire." Mă desprind greu din paradisul de la Bocca-del-Rio. Plecăm spre Cisnădie și Cisnădioara, unde Noica vrea să ne arate "un model de descălecare". În Cisnădie ne oprim la mânăstirea din centru , ridicată în secolul XIII. Zidurile de bază sânt încă ale variantei romanice, timpurii; restul e gotic. Cisnădioara, sat pe de-a-ntregul săsesc, este punctul zero al descălecării teutonice. "Îmi place să văd
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ne arate "un model de descălecare". În Cisnădie ne oprim la mânăstirea din centru , ridicată în secolul XIII. Zidurile de bază sânt încă ale variantei romanice, timpurii; restul e gotic. Cisnădioara, sat pe de-a-ntregul săsesc, este punctul zero al descălecării teutonice. "Îmi place să văd aici devenirea în spațiu", ne spune Noica, și ne cere să ne imaginăm cum vor fi arătat cele câteva sute de cavaleri ai ordinului în această strămutare la peste 2 000 de km, cum și-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
moșii să facă diată sau are osebire unul de altul? Un stăpân poate să vânză moșia sa de istov? Din răspunsurile Divanului se vede că, deși tot pământul Moldovei au fost înainte de vremi nepomenite "domnesc", prin daniile luminaților domni, prin descălecare de orașe și sate, au devenit proprietăți particulare, la care "stăpînitoriul țărei" nu are nici un amestec, și că fiecare om "slobod" din Moldova este volnic să dispuie de averea sa cum îi place, fără să întrebe pe "stăpînitoriul țărei". C-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de istoria neamului românesc. La Academia Română se păstrează un manuscris, ce învederează interesul său pentru domeniul istoriei, manuscrisul purtând însemnarea: „Acest Letopiseț a/l/ țării Moldovei, de descălecatul și întâi de Traian împăratul Râmului cu râmlenii și pentru a doua descălecare de Dragoș-vodă, l-au făcut cu cheltuiala Toader Costache 3 logofăt în anul 7234” (1726). Deși nu s-a ridicat la înălțimea și prestigiul fratelui mai mare, logofătul Constantin Costache, viața sa, relativ scurtă, ar merita să fie mai îndeaproape
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sau la faptul că, după unele informații, nu toată populația a părăsit vechea Dacie 243. Prin astfel de formulări, cititorul era obișnuit cu relativitatea cunoașterii istorice, pusă însă pe seama insuficienței informației, nu a înverșunărilor polemice sau a politizărilor deplasate. Prezentând "descălecarea Țării Românești", de exemplu, autorul atrăgea atenția că este o poveste populară, înscrisă târziu în cronici și că "mai mulți istorici contemporani au pus la îndoială realitatea legendei populare. Dar iată că azi ne răzgândim și-i dăm iarăși crezare
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aventura în judecăți facile asupra rolurilor sociale și fără a teoretiza un feudalism românesc anterior feudalității occidentale 264. Lucrarea se încheia cu întemeierea statelor medievale românești, o certitudine politică văzută drept rezultat al unor acumulări, coabitări sau chiar întreprinderi aventuroase ("descălecările"). Acest final, care nu era neapărat și singurul probabil, a îngăduit autorului dezamorsarea altor reminescențe național-comuniste: de exemplu, victoriile românilor împotriva ungurilor, cum a fost mult invocata bătălie de la Posada. Povestitorul nu a putut să omită acest episod, dar l-
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
al doilea asterisc, nota: „astă monedă de argint este proprietatea dsal e Gh . Asachi și se vede reprodusă în litografie, sub harta Dacie i, d estinată pentru un tablou hronologic al Moldovei). Sigiliul Poliției Iașilor Istoria mărturisește că mai înainte de descălecarea romanilor în Dacia, părțile răsăritene ale ac este i provinții, și mai cu samă râpele râului Ierasus (sau Pokata, Prutu) erau locuite de un popor rezbelic numit Iassiensi, Iaseni (iazigi). Dupre sistema militară a romanilor, legioanele ce e rau în
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
lui Tudor Arghezi, pronunțat la Marea Adunare Națională și comentat în cronica din 12 iunie 1962: "După Tudor Arghezi, ocuparea țării de către ruși și instaurarea de către ei a regimului ce-și spune comunist, nu se poate asemui decât cu acea descălecare prin care neamul românesc a reapărut în istorie, iar conducătorii acestui partid, cel mai stalinist dintre toate, care se țin la cârma țării numai prin grația rușilor și slujindu-se de o singură armă, teroarea, se numesc, ca și primii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
sinteză a spiritului autohton, în primul rând, prin elogiul valorilor istoriei naționale. Poetul a schițat proiectul unei epopei naționale, începând cu Dragoș-vodă, a valorificat mitul lui Zalmoxe (Gemenii, Memento mori, Rugăciunea unui dac), a reliefat epoca migrațiunii popoarelor (Strigoii), mitul descălecării (Dragoș-vodă), spațiul voievodal (ciclul Mușatinilor), patriotismul (Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!; Doina), antiteză între trecutul glorios și falsul patriotism al contemporanilor (Scrisoarea III); idealurile Revoluției de la 1848 (Mureșanu, Geniu pustiu), individualitatea etnică, destinul neamului (Publicistică ). Alte sinteze se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
pe exacerbarea repre zentațională și devierea legendară. Realul a devenit, neștiut, ficțional. Se poate spune, prin urmare, că, invers decît marea majoritate a civilizațiilor europene și asiatice unde expe riența estetică reprezintă un proces cultural și psihologic tardiv, ulterior așezării ("descălecării") grupului și inițierii unei conștiințe identitare de minimă intensitate -, America a fost ea însăși un artefact literar înainte de a căpăta consistență (imanență) istorică și geografică. Printr-un interesant paradox cultural, Lumea Nouă s-a grefat pe imaginarul colectiv în variantă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
regenerativ 22, este admirabil observată și exprimată de un martor implicat, Alecu Russo, în opinia căruia, pe parcursul a numai 16 ani, de la 1835 și până la 1851, "mai mult a trăit Moldova decât în cele cinci sute de ani istorici de la descălecarea lui Dragoș până în zilele părinților noștri". Dacă aceștia din urmă trăiseră netulburați de "întâmplările lumei" sau de "vălmășagul veacului", rămânând cufundați într-o deplorabilă letargie de iz oriental, cu ochii și gândurile "învârtite la Răsărit", generația lui, reprezentată de Kogălniceanu
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
de-i zice arătare. Pe ici pe colo doar câte-un grămătic se minuna prea tare făcând să i se topească și roua răcoroasă de-atâta inspirată levitare chiar Verbul, neprihănit, se opri o clipă și adăsta din neîncetata-i descălecare să vadă cum arată genunea vocalelor pe cale de transfigurare și chiar uita de sine și de atât uman prezent incoerent și indecent ci doar o învrăjbire a vreunui zgomot surd l-ar fi făcut absent din martor omniprezent. Comedia erorii
Poezie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Imaginative/8550_a_9875]
-
precum și la (b) oprirea Rusiei din realizarea obiectivului ei de a lua locul Bizanțului vlăguit în confruntările cu occidentalii, în luptele cu arabii, turcii, bulgarii și sârbii prea nerăbdători de mărire; (c) cam tot în acele timpuri a avut loc "descălecarea", adică întemeierea statală a Munteniei de către (cumanul, de origine türk, susține N. Djuvara, în opoziție cu alți istorici) Basarab I, coborât din Țara Făgărașului în jurul anului 1330, care a așezat capitala la Câmpulung, și a Moldovei de către Dragoș mai întâi
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]