145 matches
-
sinteză a spiritului autohton, în primul rând, prin elogiul valorilor istoriei naționale. Poetul a schițat proiectul unei epopei naționale, începând cu Dragoș-vodă, a valorificat mitul lui Zalmoxe (Gemenii, Memento mori, Rugăciunea unui dac), a reliefat epoca migrațiunii popoarelor (Strigoii), mitul descălecării (Dragoș-vodă), spațiul voievodal (ciclul Mușatinilor), patriotismul (Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie!; Doina), antiteză între trecutul glorios și falsul patriotism al contemporanilor (Scrisoarea III); idealurile Revoluției de la 1848 (Mureșanu, Geniu pustiu), individualitatea etnică, destinul neamului (Publicistică ). Alte sinteze se
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
în timpul domniei lui Carol I și, în timpul Războiului de Independență, la 9 mai 1877, citește în Parlamentul României Declarația de Independență față de Imperiul Otoman. A fost unul dintre fondatorii statului modern. legenda lui Negru Vodă - explică întemeierea Țării Românești prin "descălecarea" unui voievod din Transilvania, nemulțumit și el, ca și Dragoș din Moldova, de stăpânirea maghiară (vezi descălecat). letopiseț - cronică veche în care sunt prezentate în mod cronologic evenimente istorice (domnitori, bătălii etc.) (vezi Grigore Ureche, Miron Costin). limba latină - limba
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
circulație, datorită simplității și elanului patriotic. Poetul se inspira din istoria națională, sub înrâurirea lui V.Alecsandri, și din tradiția populară. A versificat și câteva basme, culese din împrejurimile Sucevei, și a încercat să compună o epopee în douăsprezece cânturi, Descălecarea lui Dragoș în Moldova, cu subiectul luat din Cronica lui Huru. Deși a publicat mult, o bună parte din scrierile poetice sau teatrale i-au rămas în manuscris. În „Revista politică” din Suceava a tipărit în 1888 și 1889, sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
agricultori și s-au stabilit în Dobrogea. În acest context, s-a apreciat că "nicio parte a pământului românesc nu datorează Transilvaniei atât cât datorează Dobrogea"70. În Dobrogea ardelenii au făcut "una din cele mai trainice și mai semnificative descălecări din multele pe care le-au făcut pe alte întinsuri românești"71. Mihai Ionescu-Dobrogeanu afirma că "a se ocupa cineva de mocani este a atinge una din cestiunile cele mai importante ale agriculturii acestei țări (...) Este a vorbi de veniturile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
când prescrie că, toate elementele diferitelor naționalități ce locuiesc acest pământ să fie reprezentate în corpurile elective ale acestei provincii potrivit numărului alegătorilor, drept care autoritățile locale dintr-o plasă întreagă a județului vecin, Tulcea, cu capitala județului cu tot, de la descălecarea românilor, au fost constituite numai de bulgari"2250. În privința împroprietăririi cu pământ a locuitorilor Dobrogei se aprecia că "la delimitarea și parcelarea terenurilor statului s-a făcut muncitorilor bulgari o parte așa de largă (...) permițându-li-se formarea atâtor sate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
brăzdat de râul Moldova și, după legendă, nu se putea loc mai potrivit pentru descălecatul lui Dragoș-Vodă, unde poate și râul poartă numele cățelei voievodului, Molda, strivită de zimbrul săgetat de arcașii voievodului. Locul amintit, în care s-a săvârșit descălecarea, este descris cu pioșenie de către marele și neasemuitul scriitor Mihail Sadoveanu în romanul său istoric Nicoară Potcoavă. Nu greșim când oamenii gospodari ai obștii satului se mândreau că au trăit și trăiesc pe meleaguri de legendă și glorie - Țara de
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
anul ordinar 1906 Călindariu poporului bucovinean pe anul ordinar 1906, realizat și editat de Eugeniu Neșciuc, anul XIX, Cernăuți, 1905, Societatea Tipografică Bucovineană. Fondat, deci, în 1887. În cronologia pe anul 1906 sunt de reținut următoarele: răpirea Ierusalimului (Anul 70), descălecarea romanilor în Dacia sub Traian (105) dezbinarea bisericii latine de cea ortodoxă (1054), aflarea hârtiei (1240), aflarea prafului de pușcă (1342) înființarea Mitropoliei Moldovei prin Iuga Vodă (1400), suirea pe tron a neuitatului Domnitor al Moldovei Alexandru cel Bun (1401
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
și o notă în sensul acesta, se publică așa cum circulau în popor, fără a fi atinse de mania îndreptării, pe atunci la moda zilei.” Foaea Societății ... a lansat doi poeți bucovineni - pe D. Petrino și V. Bumbac. Fragmentul de epopee „Descălecarea lui Dragoș în Moldova” (în două cânturi) îi aparține și este cea mai reușită operă a sa și, totuși, puțin cunoscută în Literatura română. În Foaea au mai publicat: V. Mitrofanoviță, V. Burlă, dar cel mai larg spațiu la avut
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sau la faptul că, după unele informații, nu toată populația a părăsit vechea Dacie 243. Prin astfel de formulări, cititorul era obișnuit cu relativitatea cunoașterii istorice, pusă însă pe seama insuficienței informației, nu a înverșunărilor polemice sau a politizărilor deplasate. Prezentând "descălecarea Țării Românești", de exemplu, autorul atrăgea atenția că este o poveste populară, înscrisă târziu în cronici și că "mai mulți istorici contemporani au pus la îndoială realitatea legendei populare. Dar iată că azi ne răzgândim și-i dăm iarăși crezare
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
aventura în judecăți facile asupra rolurilor sociale și fără a teoretiza un feudalism românesc anterior feudalității occidentale 264. Lucrarea se încheia cu întemeierea statelor medievale românești, o certitudine politică văzută drept rezultat al unor acumulări, coabitări sau chiar întreprinderi aventuroase ("descălecările"). Acest final, care nu era neapărat și singurul probabil, a îngăduit autorului dezamorsarea altor reminescențe național-comuniste: de exemplu, victoriile românilor împotriva ungurilor, cum a fost mult invocata bătălie de la Posada. Povestitorul nu a putut să omită acest episod, dar l-
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
cu teza Universul spiritual românesc în opera lui Mihail Sadoveanu. Din 1999 e șef al Catedrei de filologie română a Universității Libere Internaționale din Chișinău. A debutat cu proză în „Florile dalbe” (1988), iar editorial cu Vânătoarea de bouri sau Descălecarea Țării Moldovei (1990). Colaborează cu proză, articole și studii la „Tineretul Moldovei”, „Noi”, „Orizontul”, „Femeia Moldovei”, „Viața satului”, „Moldova suverană”, „Tineretul liber”, „Azi”, „România liberă” ș.a. I s-au decernat Premiul Uniunii Jurnaliștilor din Republica Moldova (1990), Premiul Ministerului Educației și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290546_a_291875]
-
să-l plaseze pe scriitor pe o orbită deschizătoare de noi perspective epice. A scris și eseuri, adunate sub titlul Răzbunarea lui Nero (1993), și a publicat mai multe studii dedicate operei lui Mihail Sadoveanu. SCRIERI: Vânătoarea de bouri sau Descălecarea Țării Moldovei, Chișinău, 1990; Evohe, Burebista!, Chișinău, 1990; Hoții Prutului..., Chișinău, 1991; Răzbunarea lui Nero, Galați, 1993; Cornul de Aur, Chișinău, 1994; Țara cu viță-de-vie, Chișinău, 1996; Sadoveanu sau Miracolul sufletului românesc, Chișinău, 1997; Mihail Sadoveanu sau Viziunea românească asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290546_a_291875]
-
pericolul răspândirii zvonurilor și originea lor străină. Lupta pentru urmele lăsate în teritoriu nu se ducea numai în lumea vizibilă. Când, în strada Zápolya din Cluj, în urma săpăturilor arheologice ale lui László Gyula, au fost decopertate trei morminte din epoca descălecării, vestigiile, conform scriitorului Wass Albert, "anunțau domnia milenară a bravilor maghiari și a armelor maghiare". În cadrul festivităților universitare, care aveau loc tocmai atunci, scriitorul a afirmat că "domnia exclusivă a științei maghiare înseamnă rădăcinile ce se întind până în străfundul timpurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
ca profesor la liceu Vasile Bumbac, născut la 5.II.1937 și mort la 27.II.1918, ca fiu de țăran din Costâna - Suceava. V. Bumbac a fost poet și pe lângă alte poezii, a compus și o poem cu tema Descălecarea lui Dragoș în Moldova, care trebuia să cuprindă 12 cânturi, din care a publicat numai 2 cânturi în Foaia „Gazetei Bucovina” la 1869, descoperite și analizate de N. Iorga în „Oameni care au fost”, Ed. BPT, vol. II, 1967, p.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
este o ilustrație estetică a acestor idei. Publică versuri de factură tradiționalistă Aron Cotruș (În robia lor, Bivolii, Orașul copilăriei, În vasta sală a palatului, Un voinic flăcău trecea, Mărul, Pâinea noastră, Visat-am, Țară, Cosașul, Am odihnit adânc, Ploaie, Descălecare, Zăduf, Cruci), Al. Iacobescu (Vraja tăcerii, Pe malul Nistrului, Nedumerire, Vraja, Et semper), Emil Giurgiuca (Bisericuță-ndurerată, Crâmpeie, Înnoptare, Crâmpeie câmpenești, Glas, Dorință, Despărțire, După fân, Autumnală, Tinerețe, Mielul), Radu Gyr (Cununi uscate?, Leagăn mic, Grota din munte), Ion Pillat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286699_a_288028]
-
practicile sezoniere transhumanța sau retragerile din fața năvălitorilor generau situații de disputare a unor zone întinse între populații aflate la momente anume în spații considerate libere, dar revendicate de alții care reveneau după o vreme pe acele locuri. În Moldova după descălecare sau în Transilvania după infiltrarea celor veniți din pustă, au apărut tot felul de tensiuni, unele nestinse până astăzi, toate cu influențe semnificative asupra configurării comunitare. Chiar dacă nu datorită transhumanței, ci datorită faptului că fugiseră la munte de teama năvălitorilor
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
ne prezintă drept molatici, buni, nepractici. La Cantemir, târgoveții nu ocupă mult loc în prezentare, ceea ce este de asemenea un semn al palidei lor prezențe sociale. În ce privește țăranii, dincolo de erori cum ar fi aceea privind absența locuitorilor în Moldova la descălecarea lui Dragoș, există pasaje ce depășesc simpla înfățișare a situației, mergând spre zona analizei. În ce măsură această analiză este viciată de apartenența sa la marea boierime prea puțin înclinată să își aroge vreo vină în privința situației grele a țăranilor este dificil
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
vederea depistării eventualelor persoane care locuiesc În cămin fără viză și aprobare. Față de cele raportate mai sus, vă rog dispuneți”. Un maior cu iscălitura indescifrabilă, aprobase ticăloșia la data de 25 octombrie 1988, deci la aproape cinci luni de la prima „descălecare” a Înfumuratului Ionescu. c. Amenzi peste amenzi... După primul control, cei doi slugoi cu stele pe umăr ai securistului Ionescu, au venit de nenumărate ori la cămine ne mai terminând cu amenzile or tocmai de asta nu aveam nevoie eu
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din estul și sudul acestora, și chiar cel de peste Dunăre în sud, ținea, după constituirea Ungariei ca stat și creștinarea acesteia, de coroana Ungariei, căreia șefii militari ai formațiunilor statale din aceste zone (voievozii) îi erau vasali. În felul acesta „descălecarea Moldovei” nu poate fi altceva decât expresia legendară a unei expediții de instalare a unui voievod supus, și de întărire a vasalității zonei. Același lucru a intenționat ulterior și regele Matei Corvin, pe care însă „ai săi” l-au alungat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
la mijlocul secolului al XIV-lea, de la limba latină la limba română în toate zonele locuite de români. Costin vrea să stabilească cu exactitate chiar data exploziei demografice, data miracolului românesc: „Muntenii cu al lor Negrul sânt ceva mai vechi în descălecarea lor aici decât ceștialalți. Ei numără aproape patru sute de ani de la Negrul lor, pe când moldovenii socotesc peste trei sute optzeci” (p. 234). În consecință, pentru Costin nu există istoria românilor, există numai istoria romanilor, aduși de el până la cel de al
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Hotinul și toată regiunea Nistrului, ținuturile Orhei, Soroca și pe Prut jumătate din ținutul Iașilor, precum și jumătate din ținutul Sucevei... Orașele mai toate au fost întemeiate de sași, tot ei împreună cu ungurii ridicară și viile” (p. 233); în Muntenia, după descălecarea lui Negru vodă „și ungurii, sașii și sârbii cu minunată repeziciune s-au așezat cu coloniile lor pe malurile Dunării” (p. 235). 8. La fel de fantastic decurge formarea limbii române. Este clar că aceasta nu putea exista înainte de descălecarea Moldovei, cum
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Muntenia, după descălecarea lui Negru vodă „și ungurii, sașii și sârbii cu minunată repeziciune s-au așezat cu coloniile lor pe malurile Dunării” (p. 235). 8. La fel de fantastic decurge formarea limbii române. Este clar că aceasta nu putea exista înainte de descălecarea Moldovei, cum rezultă și din afirmația că „toate râurile și însăși țara au denumiri de la al doilea descălecat” (p. 207). Seria acestor denumiri începe cu exclamația de bucurie a regelui maghiar Lasleu, care privind cum se îneacă tătarii fugăriți „a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
care, perpetuând tradiția statului dacic unitar, o continuă romanii, întâi pe teritoriul întregii fostei Dacii, apoi în spațiul extracarpatic și în sudul Dunării, până la retragerea lor sub conducerea regelui Ioan în Ardeal. În sfârșit, față de spargerea unității romanilor/românilor în urma descălecării separate, prin doi descendenți ai regelui Ioan, în Muntenia și Moldova, Cantemir inițiază prin sine procesul de reunificare a românilor, accentuând și adâncind ascendentul istoric al Moldovei față de celelalte zone locuite de români. În acest scop (4) el construiește pentru
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
împrumută recuzita iredentistă interbelică, vorbește de o țară pe care, chipurile, ar fi pierdut-o de două ori, în 1526 prima dată și în 1918 a doua oară. Omul nostru, amețit de istoria milenară a „splendidei rase”, vorbește de „Noua descălecare” secuiască, folosind un termen luat din istoriografia românească, cu profunde semnificații: „descălecare” în sens de întemeiere de țară. Acum e mai clar: se cere întemeierea unei țări secuiești, care nu poate fi decât un bantustan, asaltat de români, care l-
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fi pierdut-o de două ori, în 1526 prima dată și în 1918 a doua oară. Omul nostru, amețit de istoria milenară a „splendidei rase”, vorbește de „Noua descălecare” secuiască, folosind un termen luat din istoriografia românească, cu profunde semnificații: „descălecare” în sens de întemeiere de țară. Acum e mai clar: se cere întemeierea unei țări secuiești, care nu poate fi decât un bantustan, asaltat de români, care l-ar putea lăsa să moară de foame, închizându-i granițele. Vă amintiți
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]