252 matches
-
a da lovitura finală asupra maghiarilor. Au mai existat și alte ocazii, în 932 și 954, de exemplu, s-au desfășurat incursiunile maghiare, invadând ținuturile germanice la sud de Dunăre, și apoi s-au retras înapoi în țara lor de descălecat, prin intermediul teritoriului Lotharingia, la Regatul franc de Vest și, în final, prin Italia . Nu există nici o sursă de încredere cu privire la dimensiunea armatelor, iar numerele sunt contestate. Punctul de vedere cel mai acceptat este că Otto a chemat aproximativ 8.000
Bătălia de la Lechfeld () [Corola-website/Science/304411_a_305740]
-
, numită și cucerirea maghiară sau descălecatul maghiar (în limba maghiară: "honfoglalás") este un termen generic care se referă la o serie de evenimente istorice care s-a încheiat cu așezarea ungurilor în Europa Centrală la sfârșitul secolului al IX-lea și începutul celui de-al X
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
termen generic care se referă la o serie de evenimente istorice care s-a încheiat cu așezarea ungurilor în Europa Centrală la sfârșitul secolului al IX-lea și începutul celui de-al X-lea. Există mai multe teorii care explică „descălecatul” nomazilor maghiari. Prima teorie susține că maghiarii au plănuit o operațiune militară de cucerire, bazându-se pe informațiile pe care le-ar fi obținut în raidurile anterioare, având ca scop precis cucerirea unui teritoriu care să devină o nouă patrie
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
din urmă, maghiarii au adoptat un stil de viață sedentar, au fondat un regat și au adoptat creștinismul în jurul anului 1000. Autorii bizantini au fost primii care au înregistrat evenimente legate de prezența ungurilor în Europa, care a culminat cu „descălecatul” . Cea mai veche însemnare legată de unguri apare în „Tactica” împăratului Leon al VI-lea (904), care, în relatarea războiului bizantino-bulgar din 894-896, amintește de prezența călăreților maghiari în rândurile armatei bulgare. O cronică din aceeași perioadă a lui Gheorghios
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
din Prüm, în Cronica sa scrisă pe la 908, a rezumat toate informațiile despre unguri într-o relatare despre anul 889. O sursă importantă de informații este "Antapodosis" al episcopului Liutprand din Cremona scrisă pe la 960, scrisă la câteva decenii după „descălecatul” maghiarilor. Istoricul Aventinus a oferit în lucrările sale informații care nu se găsesc la alți autori, ceea ce a dus la concluzia că a folosit surse care s-au pierdut între timp. Pe de altă parte, informațiile oferite de Aventinus sunt
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
asediu ale fortificațiilor, dar admite că ei erau arcași foarte buni. Cercetările arheologice au confirmat că arcul compozit era principala armă a ungurilor. Războinicii maghiari mai foloseau și săbii scurte curbate, astfel de arme fiind descoperite în morminte din timpul „descălecatului” maghiar. Regino din Prüm a notat de asemenea tactica războinicilor maghiari, care se prefăceau că se retrag, numai pentru ca să contraatace inamicul care pornea dezordonat în urmărire. Martorii invaziilor maghiare au subliniat sălbăticia ungurilor, care obișnuiau să îi masacreze pe aproape
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
Gesta Hungarorum. Edouard Sayous, într-o lucrare premiată de Academia franceză, a confirmat corectitudinea faptelor descrise in cronica Gesta Hungarorum în legătură cu prezența românilor în Transilvania și Banat înainte de sosirea nomazilor maghiari Au fost emise trei teorii principale care să explice „descălecatul” maghiar. Prima susține că maghiarii au plănuit o operațiune militară de cucerire, bazându-se pe informațiile pe care le-ar fi obținut în raidurile anterioare, având ca scop precis cucerirea unui teritoriu care să devină o nouă patrie. Acest punct
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
lui Ștefan iese puternic în evidență demonstrând că reprezentarea este a unui adevărat domnitor, în schimb figura poate fi asimilată sfinților din icoanele bizantine. Reprezentarea lui Dragoș Vodă arată un personaj care coboară, în mod evident, din legenda glorioasă a descălecatului. El are arcul și buzduganul ținute în mod eroic în mâini. Figura a fost schițată în stilul lui Ștefan cel Mare, cu chip frumos și expresiv. Capul are plete lungi care se preling pe umeri în timp ce mantia îi acoperă trupul
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
Mare, în rândurile armatei sale aflându-se războinici maghiari. Doi ani mai târziu, maghiarii au schimbat alianțele, atacând Panonia, de data aceasta alături de regele Svatopluk I al Moraviei Mari. La sfârșitul perioadei numită preistoria ungurilor, pe la 895, maghiarii au început „descălecatul” în Panonia, unde aveau să-și stabilească o nouă patrie.
Preistoria maghiarilor () [Corola-website/Science/328643_a_329972]
-
uneori cu tentă umoristică, specificul realităților întâlnite. În proza de reconstituire a trecutului românesc, istoricul și literatul vor conlucra fructuos, dând adevărate fresce social-politice ale timpului evocat. Scriitorul traversează cu dezinvoltură secolele, coborând, ca în "Pe aripa vremei" (1923), până la descălecat, spre a descifra arborele genealogic al familiei sale, sau, mai aproape, precum în "Acum o sută de ani" (I-II, 1935), pentru a susține cronica principalelor evenimente petrecute între 1834 și 1835 în Țările Române. Privirea scrutează mai întotdeauna relieful
Constantin Gane () [Corola-website/Science/326580_a_327909]
-
anul 1320. În secolul al XV-lea sat românesc, aparținând domeniului latifundiar al familiei nobiliare maghiare Beke. Se presupune, că denumirea localității (Mezőőr înseamnă "loc de straja din câmpie" în limba maghiară) vine din secolul al X.-lea din timpul descălecatului maghiarilor în Bazinul Carpatic și semnifică existența aici spre vest a unei linii de apărare temporare. Această linie de apărare s-a mutat mai târziu la nivelul Ținutul Secuiesc și mai apoi în Moldova. Denumirea de Iuriu de Câmpie este
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
Pest-Buda". Teritoriul orașului Pesta înainte de unificare este corespunzător sectoarelor V., VI., VII., VIII., IX., X., XIII. și XIV. de azi ale Budapestei. În legătură cu originea numelui orașului Pesta există două teorii. Una din ipoteze susține că numele are origini din perioada descălecatului, și ar avea legătură cu cuvântul de origine slavă "peșteră", din pricina peșterei cu ape termale aflată în Muntele Gellért, situat tocmai pe partea cealaltă a Dunării, în Buda. După celalaltă ipoteză cuvântul "pest" se referă la cuptoarele slavilor situate în
Pesta (oraș) () [Corola-website/Science/312916_a_314245]
-
preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 413 metri, pe malul râului Șiretul Mare, în partea de centru-est a raionului Vijnița. De această comună depind administrativ satele Lipoveni, Maidan-Lucavăț, Vahnăuți și Volcineț. Istoria satului Luncavăț începe înainte de Descălecat, când un oarecare Pancu, tatăl lui Luca și predecesorul familiei Wassilko, defrișează pădurea pe malul stâng al Șiretului Mare și întemeiază vatra de sat pentru sine pentru ultimul său copil, așa cum era datina vremii, apoi urca prin lunca Șiretului și
Lucavăț, Vijnița () [Corola-website/Science/315594_a_316923]
-
politica de maghiarizare și catolicizare forțată. Apartenența la o funcție a fost legată de apartenența la religia catolică. Izvoarele istorice amintesc despre aportul populației românești din Transilvania la formarea Moldovei și a Tării Românești. în ceea ce privește Țara Românească ne este amintit „descălecatul" lui Negru Vodă din Făgăraș, la sfârșitul secolului al XIII-lea. Voievodul semilegendar Radu Negru a trecut Carpații instalându-se la Câmpulung, „descălecatul „ este urmat de întemeierea țării. Legată de Moldova este formarea unei mărci de apărare împotriva tătarilor în
Cucerirea Transilvaniei de către maghiari () [Corola-website/Science/302174_a_303503]
-
populației românești din Transilvania la formarea Moldovei și a Tării Românești. în ceea ce privește Țara Românească ne este amintit „descălecatul" lui Negru Vodă din Făgăraș, la sfârșitul secolului al XIII-lea. Voievodul semilegendar Radu Negru a trecut Carpații instalându-se la Câmpulung, „descălecatul „ este urmat de întemeierea țării. Legată de Moldova este formarea unei mărci de apărare împotriva tătarilor în sec. al XIV-lea în condițiile expedițiilor maghiare antitătărești (1345-1354), regele maghiar Ludovic I a format o marcă (voievodat) de apărare în N-
Cucerirea Transilvaniei de către maghiari () [Corola-website/Science/302174_a_303503]
-
care își construise casa pe dealul mic. Dar, spre deosebire de Haralampie care alesese un pământ fertil ca loc de casă, Onache a nimerit un pământ sterp și bătut de vânturi. Poposirea dulăului (numit Molda după cățeaua lui Dragoș Vodă din legenda descălecatului Moldovei) în curtea lui Onache determină tratarea cu respect a stăpânului de către săteni și contribuie la creșterea bunăstării gospodăriei. După vreun an de la acea întâmplare, Molda începe brusc să urle și fuge în pădure, fără a se mai întoarce. A
Povara bunătății noastre () [Corola-website/Science/333772_a_335101]
-
țară a cărei lege fundamentală e iscodită de Carada! ) pe cancelar îl datorim unei fericite inspirații a d-lui Fleva, om cunoscător întru ale trebuințelor vechii Țări Românești, care știe ce va să zică cancelar în trecutul nostru istoric, mai ales de la descălecatul ciorilor încoace. {EminescuOpXII 119} Înființarea cancelarului se datorește următorului proiect de lege: Art. 1. Președintele Consiliului de Miniștri poate fi ministru fără portofoliu. Onorariul său în asemenea caz va fi ca și al celorlalți miniștri. Onorariul și cheltuielele de reprezentare
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
acțiunii cultural-științifice de la Ungurenitc "Începuturile acțiunii cultural‑științifice de la Ungureni" Comuna Ungureni, situată pe Jijia de Sus, în județul Botoșani, cuprinde (ca și în 1927) douăsprezece sate, alcătuind o unitate geografică distinctă. Unele dintre aceste așezări au existat încă înainte de descălecat, altele s-au întemeiat nu mult după aceea, ca domeniu al boierilor Braevici, unul dintre aceștia, Duma, devenind, în vremea lui Ștefan cel Mare, „vârf al divanului”, adică prim sfetnic al marelui voievod. Căzuți apoi în răzeșie, dar păstrându-și
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
fapt, cartea este o alăturare de documente strânse cu migală timp de zeci de ani de către venerabilul savant, documente care atestă fără putință de tăgadă că iubita noastră patrie, Rolanda (Rülland), s-a născut încă din secolul al optulea prin descălecatul lui Roman (Rümann) cel Brav pe Muntele Mare. Când s-a întâmplat clipa aceea minunată și drapelul în șaptesprezece colțuri a început să fluture mândru pe Vârful Înalt, exact așa cum flutură astăzi pe turnul Palatului Național, a fost semnul că
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
doctor în filozofie al Universității din Leuven și McGill Scholar. Din 2003 activează ca profesor în College of Humanities and Social Sciences de la Chang Jung Christian University din Taiwan. A publicat eseurile Etos românesc și sacrificiu (1998) și Al treilea descălecat (2000), volumele de versuri Versantul despietrit (2003) și Bestiarul însemnatelor și neînsemnatelor (1997), precum și articole în reviste culturale ca Arca, Interval sau Contemporanul. O altă serie de eseuri în limba engleză apărute în publicații de specialitate concretizează interesul său pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
frescelor între privirea grădinărească de sus și aspirația cvasi-vegetală la verticală a voievozilor: păreau goliți eteric de substanță exact în măsura în care pământul de sub picioarele lor ar fi avut nevoie să mustească de sevele-i fertile și hoinare în așteptarea unui nou descălecat. Cu ele se înhăita fără voie privirea umedă a lui Ian, atrasă în interstițiile lumii lor așezate doar pe fugă. Știa că pământul estului european fusese îmbibat de ropotul atâtor năvăliri barbare încât, probabil, locuitorii lui trăiau încă la pândă
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
precum avarii, bulgarii, pecenegii și cumanii dispar în masa slavă și maghiară, mai puțin în cea românească. Tradiția populară românească păstrează ca întemeietori ai poporului român pe Traian și Decebal și, chiar la cronicarii noștri, Traian este asociat cu primul Descălecat. Pe de altă parte, în tradiția romană, cei doi frați, Romulus șu Remus, fii Lupoaicei, se păstrează spiritul de competiție pentru întemeiere. Jertfa umană, învingerea și suprimarea adversarului, a lui Decebal de către Traian, a lui Remus de către Romulus are, în
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
lumii, ES, București, 1967, p. 132. footnote> . Trecînd în revistă numele cu care sînt prezenți românii în istoriografie, numeroase, ca și în cazul altor popoare, Miron Costin observa că “acest nume, moldovan, este de pre apa Moldovei, după al doilea descălecatul aceștii țări, de Dragoș vodă. Și muntenilor, ori de pre munte - munteni, ori de pre Olt - olteani Măcar dară că și la istorii, și la graiul și streinilor, și in-de-sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au și dobîndesc și
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
noastre Moldovei și așa și Țării Muntenești, cum s-au pomenit mai sus, și românii din țările ungurești, că tot un neam sînt și o dată descălecați, de unde sintu strămoșii lor pre aceste locuri, supt ce nume au fost întîi la descălecatul lor și de cînd s-au osăbit și au numele acest de acmu, moldovan și muntean, în ce parte de lume iaste Moldova, hotarele ei pînă unde au fost întîi, ce limbă țin și pînă acmu, cine au lăcuit mai
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
lucrurile cu capul în jos, este evident; astăzi și adoloscenții știu că român este expresia folosirii neîntrerupte pe aceste teritorii a latinescului Romanus. Că la origine moldovean nu se opunea lui român aflăm chiar din Letopisețul Țării Moldovei, unde legenda descălecatului Moldovei, în varianta lui Simion Dascălul, se încheie cu „lățirea rumânilor“ <footnote Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ESPLA, București, 1958, p. 71. footnote> de la apa Sucevei în jos. Care ar fi explicația pentru încercarea de a susține un fals, folosind
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]