207 matches
-
cantul de foc al serafimilor, Dă-mi dragule și jumătatea ta s-o dăruiesc destinului Ne va uni un ADN proscris ce ne tânjea de dor. Nu vreau să te mai schimb, iubite, esti perfect Ne-a întregit o dragoste descătușata de liberul arbitru, de noi, Iluziei minții puterea i-a scăzut, n-are acum nici un efect, Alchimia inimii e poezia ce se compune-n doi! Credeam că-i doar un vis idilic de poet Iubirea aceea ce dă clipelor vieții
ALCHIMIA INIMII de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2055 din 16 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/366296_a_367625]
-
dispui nu poate fi de-ajuns: “Te-ai topit odată cu iarna... Ce repede se-nvârtește pământul/când iubești!” (“Prima iubire”). E o tânjire perpetuă, o zbatere de aripi îngerești, o exaltare aproape religioasă în lirica d-nei Voicilă Dobre. Iubirea apare descătușată de orice determinații individuale, e înălțată până la treapta identificării, în esență, cu însăși Divinitatea: “Aud cum urcă în mine o doină. / Vreau să prind trilul silabei rănite/și devin o rană, un cântec spre cer. Și rog înaltele izvoare safire
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
DOBRE, “Acrobație” : “Am clădit un vis, / drum suspendat / și merg pe el, / pe vârfuri, / temătoare”. De asemenea se remarcă paradigma întoarcerii către sine ca element al germenului creativ în poezia lui IULICĂ ȚENEA “suflet pribeag” unde elementul cathartic al zborului descătușat devine elementul ce conferă idealul “Sunt un porumbel alb / și-mi scutur aripa deasupra lumii, sunt un mac roșu/ și mă aprind pe câmp ca o torță”. În locul unui final aș dori să prezint și poezia celei care a susținut
EXPRESIA IDEII de LIA LUNGU în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351791_a_353120]
-
mai desăvârșită a medicului e frumusețea, iar frumusețea e cea mai simplă formă a umanului, omenescul în act și natural! Nu e nici greu, nici costisitor pentru medic, să fie omenos! Dar e măreț! Neînlăcrimarea dezumanizează, dar plânsul disperat, strigătul descătușat, la durere îl monumentalizează pe om, îl săvârșește în templul suferinței la altarul căruia se imploră milă, ajutor! De aceea, medicul care ajută este zeul din acest templu. Însă numai dacă atribuie profesiei sale medicale, un dram din iubirea sa
UN MEDIC AL UMANULUI ŞI ADORABILULUI OMENESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1007 din 03 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352338_a_353667]
-
Nu mă vreau închis în cochilia Acelui melc în casa-i singulară, Eu vreau viața, veselia, Izbucnind ca frunza-n primăvară. Nu-mi vreau cuvintele închise, În sipete de bronz și încuiate, Visez poieni cu albele narcise Și gânduri libere, descătușate. Eu mă supun doar vieții agitate, Prefer aglomerările urbane, Cuvinte spuse cu sinceritate, Adresate ființelor umane. Nu mă-nchid în nici o carapace, Libere sunt gândurile să alerge, Pe la prieteni încolo și încoace, Lăsându-le să vină și să plece. *** ALEARGĂ
NU MĂ VREAU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346614_a_347943]
-
păstrez veșnic respect, Celor ce mi-au dat povață, Nu mai am nici un regret, Am trecut timid prin viață. Așternute-s peste noi, Amintirile păstrate, Anii tineri, anii noi, Au plecat departe. Anii cei trăiți din plin, Transformați în amintiri, Descătușatele trăiri. Din toți anii tinereții, Cu trăiri acuma arse, Am trecut în cartea vieții, Nu mai clipele frumoase. *** GÂNDURI... Gânduri volatile, Care merg departe, Gânduri comprimate, În viață și moarte. Gândul efemer, Neelucidat, Devenind concis, Pe tine, Te-a chemat
VEŞNICUL RESPECT de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356308_a_357637]
-
a ființelor iubite,cum ar fi :mama.iubita, familia, în care adamismul e recuperate prin senzații hiperbolice.E aici și o reactualizare, în formă poetică, a trăirismului proclamat de interbelici, doctrină care punea la olaltă neliniștea și furia profetică, experiența descătușată și inocența. Poeziile scrise în dulcele viers clasic au, înainte de toate,o notă de hieratism și solemnitate. Poetul profesează un lirism mesianic echilibrat, oracular în sensul bun,închipuindu-și eul în postura unui arheu melancholic.La judecata vieții,renaște-mă
ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356790_a_358119]
-
dintre ființele raționale. Animalele nu au liber arbitru și nici moral, pentru că diversitatea biologică este o consecință a luptei pentru supraviețuire (selecția naturală), si nu o consecință a alegerii prin rațiune și voință. Natura umana trebuie dezgolita de aparente și descătușata din lanțurile percepțiilor senzoriale, iar prin intermediul rațiunii putem cunoaște că suntem „marionetele” simțurilor, dorințelor și determinismului genetic, biologic, psihologic, cultural, religios și social, si ca liberul arbitru chiar dacă creează voința la rândul lui este limitat. La un nivel superficial ne
METAFIZICA (4) – „NATURA UMANĂ” 100X80 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 566 din 19 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355051_a_356380]
-
Cosânzene sau al zânei dintr-un alt tărâm, redefinite în formule contemporane: „ Stau încordat precum vioara./ Ba, câteodată-s fără amintiri./ Ce aș mai vrea să-ți mângâi inimioara,/ Pe câmpul larg, în lanul de zefiri!// Să stăm așa, fragili, descătușați,/ Eu, rezemat într-un toiag de crin,/ Tu, goală, jos, în lanul de zefiri,/ Sub buza cerului albastru și senin.”( Lanul de zefiri). În alte poeme, ipostazierea femeii atinge note profane, conotațiile simbolice reflectând aici, senzațiile erotice, trăite de eul
PUIU RĂDUCAN SAU CĂUTAREA FEMEII DIN VIS DE PROFESOR DR. MIHAELA RĂDULESCU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371013_a_372342]
-
ce-ntr-o zi-și sfârși înotul prin zarea ce-o ținea captivă Și care nu îi oferea nici vise, nici vreo perspectivă. A pus piciorul pe nisip, pe țărmul ce s-a-nfățișat Și sufletul i-a înflorit și a zâmbit, descătușat. E alt liman, e libertate, e liniște și e senin Dar mai ales nu e furtună și nu sunt cupe cu venin. Vor fi nisipuri mișcătoare, piciorul i se poticnește Sau, în sfârșit, lumea-i surâde și cu norocul se
O MUZĂ CU CHIP DE FEMEIE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369984_a_371313]
-
tare te-ai îndrăgostit de primul bărbat care ți-a dezmierdat numele?”. Te-am iubit o vară întreagă, o toamnă, și încă te doresc, te voi dori până în primăvară, așa cum un fluture iubește zborul. Plutind ca o pasăre, liberă și descătușată, ca să-ți mângâi visele, am venit la tine noapte de noapte, străbătând închipuirea. Mi-am dorit să fiu frumoasă, tânără să te îndrăgostești de mine. Acum, în serile lungi de iarnă, când toți dorm (până si pisicile), casa e scufundată
CUM SĂ TE PUN ÎN CUVINTE? de DORINA STOICA în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369398_a_370727]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > ATINGE-MI SUFLETUL Autor: Georgeta Zecheru Publicat în: Ediția nr. 1180 din 25 martie 2014 Toate Articolele Autorului Atinge-mi sufletul cu o pană De înger blînd descătușat... De poveri apuse într-o toamnă, În care-ai spus că vii, dar ai uitat! Lasă-mă să cred că-i doar visarea Cea care a pus amprenta pe un gînd Și mi-a hrănit speranța cu răbdarea, Să cred
ATINGE-MI SUFLETUL de GEORGETA ZECHERU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353878_a_355207]
-
axa Carului Mare- Picături ale ploii de aur cădeau, Oceanul devenea străveziu Când palatele lui de mărgean străluceau... Iarbă creștea cu un tiv de mătase, Ascultând un arpegiu de epoci uitate; Pământul părea un briliant între astre Sub puterea energiilor descătușate... Prin văzduh zburau păsări maiastre, Cu lavă de miere vulcanii se scurg- O scânteie divină plutea peste visul Unui muritor devenit Demiurg. Referință Bibliografica: DEMIURG / Marius Nanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1370, Anul IV, 01 octombrie 2014. Drepturi
DEMIURG de MARIUS NANU în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353088_a_354417]
-
Ar fi trebuit să le dau drumul la toți, ar fi trebuit să deschid porțile și să-i las slobozi, să respire aer curat, să simtă libertatea, să doarmă sub cerul liber, să nu mai aibă temeri, să se simtă descătușați... - Ești nebună!... îi șoptesc. M-ai băgat în cea mai mare belea, Raisa! Cum mai ies eu din asta acum? Mă vor spânzura... Franz, după câteva clipe de uimire, se îndreaptă cu pași mari spre Raisa și-i șuieră printre
PARTEA A II-A de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1165 din 10 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353656_a_354985]
-
atât se poate rezuma relația noastră. Totul de acum este de domeniul trecutului. Pot să vorbesc despre noi la trecut, fără să greșesc, că "a fost" și nu se mai poate repeta. Relația a fost unică ca intensitate a simțurilor descătușate și singura. - De ce iubire? Cine ne oprește s-o continuăm? - Viața! - De ce? - Pentru că eu am viața mea la mine în țară, am un serviciu, o casă, de asta. - Și ce dacă? Totul se poate schimba. Poți veni în Torino. - Pentru
ROMAN ÎN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357797_a_359126]
-
îmi mușca până la durere coapsa când îmi plămădeai copii în pântec aveai nevoie de mine ca să poți respira îmi sfâșiai trupul rugându-mă să nasc lângă un foc în mijlocul câmpului biblic crud salbatic strângând în dinți umărul tău până când țipătul descătușat va elibera ploaia din cătușele cerului și va tulbura aripile îngerilor în raiuri pline de păcate primare eram tânără îți eram Eva ... Citește mai mult obișnuiai să spuica în dosul genunchiului meuse ascund fluturi albaștriiar pe gleznăîntr-o ziîmi vor înflori
NUŢA ISTRATE GANGAN [Corola-blog/BlogPost/359683_a_361012]
-
îmi mușca până la durere coapsa când îmi plămădeai copii în pântec aveai nevoie de mine ca să poți respira îmi sfâșiai trupul rugându-mă să nasc lângă un foc în mijlocul câmpului biblic crud salbatic strângând în dinți umărul tău până când țipătul descătușat va elibera ploaia din cătușele cerului și va tulbura aripile îngerilor în raiuri pline de păcate primare eram tânără îți eram Eva pășeam cu grijă să nu tulbur cumva somnul fragil al fluturilor să nu declanșez înfloriri și să îți
EVA (POEM) de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359240_a_360569]
-
a fantasticului, a explorării miturilor și viselor. În Anglia romantică se promovează cultul naturii, al sentimentului, al pasiunilor, văzute ca manifestări firești ale spiritului uman. G.G. Byron adaugă acestora interesul pentru mișcările naționale de eliberare. La fel, P.B. Shelley (Prometeu descătușat) se dorește un vestitor al prefacerilor ce duc la înnoirea lumii. În Franța se impune V. Hugo, teoretician al romantismului (prefața la Hernani), autor al unei opere monumentale, incluzând creații lirice, epice (Mizerabilii) și dramatice. A. de Lamartine (Meditații poetice
DESPRE MODERNITATE ŞI MODERNISM de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340316_a_341645]
-
calea-i definită. Prin gânduri nu îmi vei trece, Decât cumva din întâmplare, Eu voi rămâne foarte rece, Voi rămâne o ființă oarecare. Încercările? O pierdere de timp, De revenire nu va fi poveste, Astăzi liber eu mă plimb, Sufletul descătușat îmi este. Baia de Arieș 1965 Referință Bibliografică: 394 NU MAI ÎNCERCA / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 581, Anul II, 03 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Mihai Leonte : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
394 NU MAI ÎNCERCA de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340867_a_342196]
-
și sub lumina cărora stăruie în rugăciune, firește, și credincioșii de rând: Cu șiragul de mătănii ce li se scurge printre degetele noduroase monahii Athoniți sfărâmă întunericul lumii. Uneori, drept răsplată pentru multa și trudnica pocăință, “Cerul coboară în sufletul descătușat,/ dezbrăcat de umbra lumii”. Alteori, însă, presiunea ambianței non-duhovnicești, “cursul lumii demente” devin de nesuportat. Și atunci, strigătul, gâtuit, sufocat, al ființei capătă accente de-a dreptul tragice, în simplitatea și sinceritatea lor: Cetatea e toată în vervă. Ciorile zburdă
BLAGOIE CIOBOTIN de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341886_a_343215]
-
prin Adevăr. Deschide-ți spiritul față de Adevăr. Lumina Adevărului va arunca din tine întunericul minciunii și dintr-o dată, vei fi liber. Primește lumina Adevărului, căci primești libertatea și din clipa când primești Adevărul, încrede-te în el și mergi înainte descătușat și liber.” Dintre mesajele transmise de Iosif Țon în acea perioadă, fac parte și cele care vorbeau despre lupta creștină, duhul lui Antihrist, semnele vremurilor, dar mai ales, lucrarea lui Dumnezeu în istoria și viața neamului românesc. „Adevărata biruință” „Poporul
MESAJE TRANSMISE LA RADIO BBC SI RADIO EUROPA LIBERA DE IOSIF TON de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 146 din 26 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344338_a_345667]
-
-mă-n sus! Du-mă ’nainte! Dă-mi balsam de oxigen, Lasă-mă să zbor cu tine, tu, căluțul meu sprintèn! S-aud vântul cum vuiește, prin timpane, dezlegat, Să-l simt rece-n nări și tare, să-l resimt descătușat, Liberă, să zbor cu tine și cu vântul cel tovarăș Și să-mi fiu din nou a mea, regăsită-n spațiu, iarăși! (Liubastra, 19.04.2013) Referință Bibliografică: C’ai - putere-n libertate / Liuba Botezatu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PUTERE-N LIBERTATE de LIUBA BOTEZATU în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/343006_a_344335]
-
teroare a țărilor musulmane strigă la fel. Revoluțiile sunt fenomene istorice extraordinare, asemănătoare unor avalanșe din munți, care mătură în calea lor totul, nivelând terenul pentru a răsări o lume nouă, mai plină de speranțe, mai liberă, mai fericită, mai descătușată. Revoluțiile se nasc greu, după o perioadă îndelungată de gestație, se hrănesc cu mult sânge și cu multe vieți, dar marchează răscruci în istorie, în viața popoarelor. Revoluțiile sunt adevărate operații chirurgicale, pe care istoria le face pe trupurile popoarelor
DUHUL LIBERTĂŢII de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343449_a_344778]
-
și pe M.Eminescu. Descoperind o descendență spirituală din Mefisto.( Friedrich Paulsen, Schopenhauer, Hamlet,Mephistopheles.Drei zur Naturgeschichte des Pessimismus.Dritte Auflage, Stuttgart und Berlin, 1911).Sub această mască și în ciuda ei, filosoful a meditat în voie, cu o exuberanță descătușată, despre fericire, despre veselie, despre optimism și bucuria de atrăi, despre hedonism. Despre acesta a scris mai mult punându-i o etichetă eudemonistă. În acest context, contradicțiile din opera lui Schopenhauer ascunde și o întorsătură de gând, cheia sufletului său
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343639_a_344968]
-
Ionel MARIN Picături de timp Uimit privesc prin... Picături de timp, Candela la porțile cerului. Șoapte răsar,devin...ecouri, Cuvinte din veșnicie Ne arata sensul tainic Al ceasornicului lumii. Sub greutatea veacului Valuri,valuri...plâng, Vlăstari de lumină Peste frunți descătușate, Săruta drumul...iubirii. Clipe de adevăr,clopote, Sparg în tăcere,amintiri, Tritețea amurgului. Din fântâni ale Constelației Bem cuvinte divine,umbre Din cupe albastre,misterioase. O nouă eră,o nouă lume Pictată de ochi arzând lacrimi, Dincolo de torțe ascunse, Așteaptă
PICĂTURI DE TIMP de IONEL MARIN în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/343689_a_345018]