570 matches
-
momentul? Cafeaua se răcise în timp ce admirase firava vietate, iar pata maro de pe bluză îi atingea pielea ca o monedă rece. Intră în casă, se schimbă și-și termină de băut cafeaua în fața ferestrei deschise. Florile din straturi, pe care le descotorosise de buruienile invadatoare, se lăsau dezmierdate de razele soarelui de primăvară. Se bucură și ea de căldura lui binefăcătoare. Terminându-și cafeaua în compania gândurilor și a soarelui și spălându-și cănița, își dădu seama că nu are nimic de
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
nu se credea În stare, i-a imobilizat mai Întâi mâna care ținea cuțitul, apoi l-a tras la pământ, căzând odată cu el, l-a izbit cu cotul În falcă, ăla a icnit surprins, s-a zbătut și s-a descotorosit de Vasile, apoi s-au privit În ochi respirând greu, cu ură. — Nenorocitule, a șuierat Căreală, tu de unde dracu’ ai apărut? Vă omor pe amândoi! — Omori pe mă-ta, a zis Vasile cu dispreț, și l-a izbit sălbatic În
Tratament împotriva revoltei by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1326_a_2709]
-
ochii. Am râs amândouă, dar apoi ne-am simțit tare deprimate. Din ziua aceea au tot venit la noi muncitori și a început împachetatul în vederea mutării. Și unchiul Wada ne-a făcut o vizită și ne-a ajutat să ne descotorosim de ceea ce era de vânzare. Eu și Okimi, servitoarea, eram foarte ocupate cu strânsul lucrurilor și arderea gunoaielor din grădină. Mama n-a mișcat un deget. Își petrecea zilele cu diverse fleacuri, în camera ei. La un moment dat, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
De asta am stat lângă tine fără să fac nici o mișcare. Și acum port papucii ăștia amărâți pentru că singurul meu gând a fost să cultiv zarzavaturile care-ți plac ție. Cum ai aflat că Naoji se întoarce, vrei să te descotorosești de mine. „Du-te și te angajează servitoare“, spui tu. M-am săturat! Ce-i prea mult e prea mult! Cuvintele mi s-au părut și mie oribile, dar nu le mai puteam stăvili, pentru că își aveau și ele propria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Un câine a hămăit de câteva ori și ușa s-a deschis: în privazul ei luminat s-a ivit o femeie tânără și, la spatele ei, un moșneag. - Stancio! a strigat femeia, c-o tresărire de nemăsurată bucurie". După ce se descotorosesc de echipamentul militar, înfrigurați, drumeții se aciuiază lângă cuptor, primiți cu dragă inimă de soția lui Stancio și de bătrânul Dediu Manole, figura care sintetizează cel mai bine omenia, deseori evocată în cartea lui G. Topîrceanu. Gazdele fac în grabă
G. Topîrceanu, memorialist by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8790_a_10115]
-
lucru în decembrie 1989, cu o perfectă minte rece, în momente în care un om obișnuit ar fi făcut măcar infarct, dacă n-ar fi intrat chiar în spitalul psihiatric. Ni-l amintim, de asemenea, cu câtă cruzime s-a descotorosit de Petre Roman, când a simțit că viteza de alergare a aceluia îi primejduia viziunea de tip "glasnost" și "perestroika". Trebuie să ignori cu desăvârșire aceste trăsături ale străvechiului activist pentru a nu face legătura cu harababura în care s-
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
lui Iliescu nu pot trăi decât din intrigi, conflicte și trădări. Asta ca să nu pun la socoteală incompetența monumentală. În fond, la ce se pricepe Ion Iliescu, în afara organizării ședințelor de partid? Iar dacă tot n-a putut să se descotorosească defintiv de această piază-rea, măcar ar fi trebuit să-și accepte cu mai multă demnitate previzibila înfrângere. Felul în care s-a comportat pe parcursul campaniei deșucheate a PSD-ului, dar și explicațiile jenante de după înfrângerea zdrobitoare, arată că, de fapt
Apoteoza sulfuroasă by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/9600_a_10925]
-
văzut atît de mulți actori În piesele clasicului rus, Încît În capul său „vuiesc o mulțime de Cehovi. Fiecare frază Îi este cunoscută, fiecare cuvînt l-a auzit rostit de un actor sau altul, i-ar fi greu să se descotorosească de această magmă vocală. În acest concert de voci, i-ar fi imposibil să găsească un ton al său.[...] Apoi, ca să pui În scenă Livada de vișini sau Pescărușul, trebuie o trupă pe măsură” (am citat din portretul/interviu semnat
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
plantă rea, trebuie să scapi de ea numaidecât, chiar în clipa în care ai descoperit-o. Pe planeta mea se află niște semințe îngrozitoare, semințele de baobab. De un baobab, dacă prinzi de veste prea târziu, nu te mai poți descotorosi niciodată. Invadează toată planeta, o străpunge cu rădăcinile lui și, dacă planeta e mică, nu mai rămâne nimic din ea. Secvența aceasta poate fi însoțită de ridicarea, în plan depărtat, a unei umbre amenințătoare de arbore uriaș. Apoi umbra va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
agenților corupți<footnote Anger, J. (2004), “Anti-corruption strategies in development cooperation”, în Corruption - Working Paper, No. 3, p. 13. footnote>; B) prin motivarea campaniei, de exemplu dacă ținta este să îmbunătățească eficiența administrației, sau să rectifice nedreptăți, sau să se descotorosească de adversarii politici; C) prin poziția agenților țintă, de exemplu dacă ei sunt situați în câteva sectoare sau se află în poziții înalte sau joase; D) prin efectul acceptabil al politicii; E) prin tipul de organizație care inițiază strategia anticorupție
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
de igienă, în sens rural, de ornamentică, aș zice. Praful la țară are un fel de funcție artistică. La oraș el se șterge, e antipatic. La țară evocă nostalgic, face parte din peisaj. Nu e nociv, nu trebuie să te descotorosești de el. E un strat printre altele, un fel de giulgiu provizoriu. Nu e obligatoriu poluant. Cînd acoperă rugina, de exemplu, se poate vorbi ca despre un strat protector. O haină veche în care s-a încălzit odată un pui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
grăsani, nu-mi mai spuneau mare lucru. Revistele Pif le urcasem undeva în pod, laolaltă cu niște soldați de plastic pe care i-am regăsit de curând și muream de ciudă că nu-mi aminteam acel moment când m-am descotorosit de ei. Ar fi fost un moment important, acela în care decizi că e cazul să devii matur, să treci într-o altă fază a existenței tale. Apropo de revistele Pif. Am intrat odată în casa unui vecin, probabil pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
văzut atît de mulți actori În piesele clasicului rus, Încît În capul său „vuiesc o mulțime de Cehovi . Fiecare frază Îi este cunoscută, fiecare cuvînt l-a auzit rostit de un actor sau altul, i-ar fi greu să se descotorosească de această magmă vocală. În acest concert de voci, i-ar fi imposibil să găsească un ton al său.[...] Apoi, ca să pui În scenă Livada de vișini sau Pescărușul trebuie o trupă pe măsură” (am citat din portretul/interviu semnat
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
future/And time future contained în time past...” Din nou la cimitir. În greaca veche, dormitor. Noi, cei vii, simpli vizitatori ai dormitorului. “Cred și acuma că, pentru fiecare dintre noi, vine o clipă când ne vedem obligați să ne descotorosim nu tocmai de amintirile comode, ca cele legate de Iozefina, ci mai mult, de cele incomode sau numai de anumite amintiri incomode, pe care de multe ori le simțim pe suflet ca pe niște pietre de moară. Așa îmi apare
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
pentru un nou urcuș, inedit, presupune multă, multă răbdare, mai cu seamă că nu știe ce-l așteaptă sus pe vârful așa-zisului munte. Acestea, în definitiv verzi și uscate, erau idei mai mult prefabricate de care nu mă puteam descotorosi ușor. Prejudecată și reproș. Iozefina risca să-mi cadă în dizgrație știind mai ales că n-avea cum să fie imaculată. Nu înțelegeam totuși, refuzul ei. Dar nu numai refuzul. Auzind propunerea mea, ea practic nu răspunsse la obiect. A
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Iozefina, în camera mea. Aceasta ar fi fost prima mișcare pe care ar fi trebuit s-o fac: s-o invit la mine în cameră. Poate că acolo eram mai liber. Poate că nu eram așa încordat. M-aș fi descotorosit pentru totdeuna, de anumite prejudecăți, recunosc, incomode. După vreo zece minute, Iozefina se ridică fără să mă mai privească, și se furișează cu un mers rebel, afară din odaie, după care, cu toate implorările gazdei mele de a mai rămâne
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
lucru, totuși, era limpede. Deși avusese ocazia s-o facă, nu ne ștersese, iar asta Însemna că puteam ieși fără grijă la suprafață. M-am Întors În partea din față a beciului. Vera se trezise și mormăia, Încercând să se descotorosească de sacii menajeri În care-o Înfofolisem. M-am aplecat s-o sărut, dar m-a Îndepărtat, cu o grimasă. — Iar ai băut, a zis ea. Și-a căutat cu gesturi nervoase pantofii printre butoaiele cu varză, apoi a Început
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
ar fi trebuit să fie, că a semănat mai degrabă cu o îngrămădire de boarfe strînse laolaltă de niște derbedei, că nici măcar un revoluționar n-a reușit să pună mîna pe o armă de foc. Ce prostie că m-am descotorosit și eu atît de ușor de pistolul din dotare, se căinează, din ieșirile astea zgomotoase și dezorganizate ale maselor nu se alege nimic bun niciodată. Noi sîntem mulțumiți că am fost acolo, spune Gulie, senzațiile alea meritau trăite măcar o dată
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cu niște pantaloni hippy și ghete de piele, cărînd pe umărul drept o sacoșă. La vîrsta ei tot așa de subțirică și sprintenă, merita să urc pe scări și numai să dau ochii cu ea, zice gîfîind în timp ce se se descotorosește de bagaj. — ’neața, zice domnul Președinte, scoțînd aburi pe gură, cercetîndu-l pe Sena din cap pînă în picioare, din tavan atîrnă un bec care aruncă pe pereți o lumină rece ca gerul de afară, tot nu te-ai lăsat de
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ai face o mare bucurie, îl ispitește luînd de pe masă o scobitoare, începînd să se se joace cu ea printre dinți. Îmi cereți prea mult, zice Poștașul, aș fi dispus să vi le pun la dispoziție oricînd, dar să mă descotorosesc de ele așa dintr-odată, chiar că nu m-am gîndit. Bine, bine, reia Bătrînul, înțeleg că te deranjează subiectul, totuși, acum că sîntem între patru ochi, ai putea să-mi spui cinstit dacă mai ești unul de-al lor
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și să plece cu coada-ntre picioare. Pe cîțiva i-am văzut eu scrîșnind din dinți de ciudă și i-am auzit înjurînd în gura mare în sîrbă sau rusă. O fi fost bine, o fi fost rău? Ne-am descotorosit de ei prea repede? Greu de spus, mai ales că în clipele alea numai la asta nu se gîndea nimeni, forțele de ordine începuseră deja să-și facă apariția, și din cauza lor mulți se speriaseră și părăsiseră manifestația. Cam în
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
Într-un morman mare de excremente de-ale lui și alunec În jos pe piciorul lui pe sub pantaloni. Pe urmă nu mai sînt În el. Se aude un țipăt sfîșÎietor... cineva suferă... așa cum a făcut și Celălalt cînd Gazda se descotorosea de el... l-am iubit pe Celălalt... acum Gazda s-a dus și nu mai pot face față. Nu mai pot supraviețui În afara corpului Gazdei... ca și Celălalt mă prăpădesc, mă prăpădesc laolaltă cu Gazda, lăsîndu-i pe ceilalți să țipe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
se aplecă iar peste integrame. — Cinci litere, cu „s“ la mijloc. „Wespe“, desigur. Își ridică privirea. Așa pronunță cuvântul, nu-i așa? Wespe? Aveam lucruri mai bune de făcut decât să-i corectez lui pronunția. Când, În sfârșit, m-am descotorosit de insectă, i-am amintit din nou portarului de camera 202. Se pare că se afla cu două nivele mai sus, la stânga. Am părăsit recepția chiar când l-a plesnit cu ziarul pe musafirul nepoftit, care se fâțâia pe calendarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Închizând ușa dintr-un șut, m-am debarasat de hainele care se lipeau de mine și m-am aruncat imediat pe pat, Întâmpinat de un somn care mă aștepta cu brațele deschise. Undeva În adâncul supus al somnului, Heino se descotorosi de pudelul său ciufulit. Acum Îl auzeam spunând: — Sper să treacă, indicând indignat spre Întuneric - dar nu spre câine, cum am presupus, urmărindu-i degetul Întins, ci spre un băiat care stătea pe un birou, plutind liber În noapte. Spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
mi-am dat seama că era aproape goală, pe când eu rămăsesem Îmbrăcat cu majoritatea hainelor: pantaloni, chiloți, șosete și pălărie. — De ce nu ți-ai dat jos sutienul? — Așa. Închizând ușa, Dora stinse lumina. Și acum e rândul tău să te descotorosești de restul hainelor. Libertate, egalitate și așa mai departe. Am așezat hainele pe un scaun. Dora era Îmbrăcată Într-un set În stil studențesc, inclusiv cu puloverul de culoarea vaniliei, cu marginile În dungi pe care l-am simțit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]