463 matches
-
refuzul poeziei, tragedia limbajului, scientismul poetic și multe altele. Semnalabil și în alte lucrări, comparativismul va monopoliza în Călătoriile epocii romantice (1972) structurarea materiei și perspectiva comentariului. Tendința autorului de a inventaria exhaustiv subiectul coboară pe alocuri observația critică în descripție factologică, fisurând densitatea stilului, care se va revigora abia în secțiunea de sinteză din final. Cultivată la romantici ca specie literară pentru comunicarea subiectivității, cartea de drumeție particularizează tipul călătorului instabil, multilateral și contradictoriu. Atenția exegetului se îndreaptă spre zonele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288911_a_290240]
-
1967), Pinacoteca unei lire (1971), Ceremonie în albastru (1975) -, poetul e sensibil mai cu seamă la imaginea plastică și aplică nedeclarat principiul ut pictura poesis. Statornicește peisaje, scene, monumente, obiecte, dar nu o face obiectiv, neutru, parnasian, ci subiectivează intens descripția, afișându-și atitudinea și inserând în tablou evocarea istorică, reflecția. Dar semnele distinctive ale geografiei românești sunt celebrate, de regulă, în spirit prea ostentativ patriotic. Efectele sunt, nu o dată, de natură mai mult retorică decât poetică. Poeticul autentic se realizează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
apare în 1967. Ca poet, B. a produs compuneri intimiste și calofile, de atmosferă și de expresie îngrijit-ingenioasă, convențională, vădind abilitate și „meserie”. Poemele lui sunt crochiuri, „pasteluri” ori „tablouri” (de interior, cu recuzită domestică etc.), montaje de imagini și descripții detaliate și consistente (uneori parcă „prea” insistent exploatate), dublate de mici solilocvii, de „declarații” ori comentarii lirice intermitente. La orizontul epocii în care a fost scrisă și publicată, este o poezie banală, „corectă”, nu dezagreabilă, nici impresionantă, incontestabil rutinieră și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
detaliată nu sunt susținute de aptitudinea construcției romanești. Prozatorul practică un descriptivism atent și omniprezent: se succedă peisaje, interioare, toalete și veșminte sau vestimentații, piese de mobilier și alte obiecte (artistice sau utilitare, tehnice sau artizanale etc.), toate supuse unei descripții minuțioase, ironic-vioi comentate. De același tratament au parte și fizionomiile sau trupurile umane (în special feminine). În fond, romanele lui B. sunt, în bună parte, formate din publicistică de observație - în sens larg - mondenă, travestită în proză de ficțiune. Vigoarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285680_a_287009]
-
ca inspirații ale momentului. În sfârșit, autorul se servește de toate prerogativele stilului epistolar, chiar de post-scriptum. Astfel, luând vânătoarea din anticitate, din evul-mediu, din vremea modernă, tablouri vii ce urmează când cu răpeziciune, când încetinel, îmbrăcate într-o melancolică descripție, până ce sfârșești cartea, fără să știi cum ai ajuns la capătul ei. Limba e curată și are farmecul noutății. O mulțime de cuvinte și forme idiomatice, până {EminescuOpIX 107} acum scrise puțin sau de fel, dar a căror origine întăritoare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și cu egală participare poetul dă glas melancoliei nocturn-autumnale într-un peisaj urban sumbru și ostil; se poate recunoaște o melancolie bacoviană (fără tragismul lui Bacovia), contemplativă. Trăiește însă și stări de jubilație în peisaj marin și însorit, stăruind în descripția, de un erotism rafinat, estetizant, a nudului feminin. Peisajul rustic, silvestru sau montan e valorizat liric fără idilizări convenționale, fiind corelat uneori cu evocări paseiste, menținute la nivelul sugestiei; destule poeme amintesc de Blaga, cel din În marea trecere (un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
obiect.” 8. q = „Există În afara intelectului un obiect mai mare decât p.” 9. (p → q) → Îp = fals! Așadar rămâne că singura afirmație adevărată este: 10. (p → q) → p = q.e.d.! Cum numele lui p, dacă se consideră p o descripție, este Dumnezeu, urmează că: 11. Dumnezeu este p și are calitățile I(p), O(p), C(p). Falsitatea enunțului 9 este evidentă În mod direct din consecințele sale, și anume, dacă enunțul 8 este adevărat, În același timp trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
Kisch, el reușește „a descoperi America pentru autorități” (T. Arghezi), denunțând condițiile inumane, bine camuflate, din lazaretul de la Lărgeanca, în Deltă, până la evadarea bolnavilor cu „lepră vagabondă”. O capodoperă este reportajul-parabolă Trenul fantomă, adică „trenul secolului [...] reprezentând panica unei epoci”. Descripția și portretistica subsumează mărcile stilistice ale poeticii avangardiste: vagabondul caută „pepita unei coji de pâine”, „visul zace ca un înger tăiat de tren” etc. Stilistica pregnantă a reportajelor sale, amestec de revoltă și toleranță, potențial tragic și lirism, incisivitate, sarcasm
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
după erupția realistă, într-o fază ce a fost numită livrescă, B. dezvăluie arta unui mare colorist, degustător de arome și împătimit calofil, dezgropând o limbă somptuoasă din hronice, pisanii și foleturi. Filoanelor cărturărești li se asociază cruditățile verbale. Coloritul descripției, opulența detaliilor, dezinvoltura imagistică și capacitatea de vizualizare fac din el un scriitor baroc, trădându-și obsesia cărturărească și gustul pentru ezoterism. Impulsul regresiv îl definește ca pe un „poet” al stărilor crepusculare, chestionând istoria sub pavăza parabolei. Departe de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285622_a_286951]
-
12; Alex. Ștefănescu, Sub semnul autenticității, RL, 1977, 49; Constantin Pricop, „Cerc de dragoste”, CRC, 1978, 12; Radu Enescu, Profesiune sau vocație?, F, 1978, 4; Nicolae Manolescu, Unde fugim de-acasă, RL, 1980, 47; Ovid S. Crohmălniceanu, Între parabolă și descripție realistă, RL, 1992, 11; Tania Radu, Resemnarea calului troian, LAI, 1992, 12; Monica Lovinescu, Alice în țara sârmei ghimpate, „22”, 1991, 21; Dicț. scriit. rom., III, 545-547; Popa, Ist. lit., II, 886-887; Manolescu, Enciclopedia, 548-549. N.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288589_a_289918]
-
vor merge și criticile aduse în cadrul filosofiei analitice. Vom aborda două dintre cele mai reprezentative contribuții la problema conceptului de existență: teoria lui Frege, conform căreia existența nu este o proprietate, ci un concept de treapta a doua și teoria descripțiilor a lui Bertrand Russell, care schimbă perspectiva de abordare a conceptului de Dumnezeu și a conceptului de existență. Interpretarea modală a argumentului ontologic reprezintă, în special în filosofia contemporană de factură analitică, o direcție fructuoasă de abordare a problemei, care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
7. ~O(p) = "p nu este un obiect" 8. q = "Există în afara intelectului un obiect mai mare decât p" 9. (p→q) → ~p = fals 10. (p→q) → q =q.e.d Cum numele lui p, dacă se consideră p o descripție, este Dumnezeu, urmează că: 11. Dumnezeu este p și are calitățile I(p), Q(p), C(p)65. Alexander Baumgarten face o analiză interesantă plecând de la afirmația "căci fără îndoială credem că tu ești ceva decât care nu se poate
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
că greutatea argumentului cade pe aceste două teze. Cât de mare e încrederea pe care o putem avea în ele?71. Una dintre dificultățile semnalate este că expresia: "ființa decât care altceva mai mare nu poate fi conceput" este o descripție definită, adică o expresie în care apare un substantiv articulat (ființa decât care altceva mai mare nu poate fi conceput); pe de altă parte, termenul "Dumnezeu" e considerat un nume propriu. Prin urmare, expresia (2) are următoarea formă: ea este
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
mai mare nu poate fi conceput); pe de altă parte, termenul "Dumnezeu" e considerat un nume propriu. Prin urmare, expresia (2) are următoarea formă: ea este o identitate în care membrul stâng e un nume propriu, iar cel drept o descripție și care ne spune că numele și descripția se referă la același lucru 72. Miroiu identifică și două căi prin care se poate depăși această dificultate: să se argumenteze că existența este cuprinsă în conceptul de Dumnezeu sau să se
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
altă parte, termenul "Dumnezeu" e considerat un nume propriu. Prin urmare, expresia (2) are următoarea formă: ea este o identitate în care membrul stâng e un nume propriu, iar cel drept o descripție și care ne spune că numele și descripția se referă la același lucru 72. Miroiu identifică și două căi prin care se poate depăși această dificultate: să se argumenteze că existența este cuprinsă în conceptul de Dumnezeu sau să se argumenteze că existența decurge din alte atribute divine
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acord că "există" trebuie analizat ca un predicat de nivelul al doilea, nu este foarte clar de ce nu putem să susținem că existența este o proprietate de nivelul I169. Frege a reușit o distincție clară între numele proprii logice și descripțiile definite: un nume propriu logic se referă la un obiect și funcționează doar pentru a introduce acest obiect în enunțul exprimat prin propoziția ce conține acel nume iar înțelesul numelui este obiectul pe care îl descrie. Descripțiile definite sunt în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
proprii logice și descripțiile definite: un nume propriu logic se referă la un obiect și funcționează doar pentru a introduce acest obiect în enunțul exprimat prin propoziția ce conține acel nume iar înțelesul numelui este obiectul pe care îl descrie. Descripțiile definite sunt în mod esențial informative: înțelesul lor este asigurat nu prin obiectele ce satisfac predicatul ci prin proprietățile semnificativ atribuite. Multe din numele proprii nu sunt nume proprii veritabile ci descripții definite 170. Frege a recunoscut că un nume
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
înțelesul numelui este obiectul pe care îl descrie. Descripțiile definite sunt în mod esențial informative: înțelesul lor este asigurat nu prin obiectele ce satisfac predicatul ci prin proprietățile semnificativ atribuite. Multe din numele proprii nu sunt nume proprii veritabile ci descripții definite 170. Frege a recunoscut că un nume propriu poate avea un sens și totuși să nu aibă nici o referință, iar o propoziție declarativă care ar conține acel nume ar exprima un gând dar i-ar lipsi valoarea de adevăr
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
declarativă care ar conține acel nume ar exprima un gând dar i-ar lipsi valoarea de adevăr. Strawson îmbrățișa această idee 50 de ani mai târziu și spunea că existența unui referent este presupusă și nu implicată. Pentru Frege o descripție definită este un nume propriu, iar valoarea de adevăr a unei propoziții ce conține o descripție definită este determinată aproape în același fel ca și cea a unei propoziții care conține un nume. Era important pentru Frege (1893) ca o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
adevăr. Strawson îmbrățișa această idee 50 de ani mai târziu și spunea că existența unui referent este presupusă și nu implicată. Pentru Frege o descripție definită este un nume propriu, iar valoarea de adevăr a unei propoziții ce conține o descripție definită este determinată aproape în același fel ca și cea a unei propoziții care conține un nume. Era important pentru Frege (1893) ca o descripție definită să desemneze ceva iar o propoziție care conține o astfel de descripție definită trebuie
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
definită este un nume propriu, iar valoarea de adevăr a unei propoziții ce conține o descripție definită este determinată aproape în același fel ca și cea a unei propoziții care conține un nume. Era important pentru Frege (1893) ca o descripție definită să desemneze ceva iar o propoziție care conține o astfel de descripție definită trebuie să aibă valoare de adevăr. Cu timpul poziția lui Frege s-a dovedit a fi neconcludentă 171. Apar unele complicații atunci când ne referim la o
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
conține o descripție definită este determinată aproape în același fel ca și cea a unei propoziții care conține un nume. Era important pentru Frege (1893) ca o descripție definită să desemneze ceva iar o propoziție care conține o astfel de descripție definită trebuie să aibă valoare de adevăr. Cu timpul poziția lui Frege s-a dovedit a fi neconcludentă 171. Apar unele complicații atunci când ne referim la o aserțiune sau negare singulară despre existență. Atunci când spunem "Homer există" sau "Homer nu
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
lui Frege combate argumentul ontologic clasic, dar nu și argumentul ontologic modal, care pune în prim plan conceptul de existență necesară. În continuare vom urmări consecințele unei alte terorii care a făcut carieră în filosofia analitică asupra argumentului ontologic: teoria descripțiilor a lui Bertrand Russell. La fel ca și Kant, Russell a fost preocupat să facă o distincție între propozițiile despre proprietăți sau caracteristici (propoziții predicative) și propozițiile despre obiecte care posedă aceste proprietăți. Teoria descripțiilor a lui Bertrand Russell, susținută
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
analitică asupra argumentului ontologic: teoria descripțiilor a lui Bertrand Russell. La fel ca și Kant, Russell a fost preocupat să facă o distincție între propozițiile despre proprietăți sau caracteristici (propoziții predicative) și propozițiile despre obiecte care posedă aceste proprietăți. Teoria descripțiilor a lui Bertrand Russell, susținută într-o formă concentrată în articolul "On denoting"176 și în lucrarea sa fundamentală de logică "Principia Mathematica" (scrisă împreună cu A.N.Whitehead)177 a avut consecințe dintre cele mai interesante asupra problemei filosofice a
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
ca un obiect spre care se îndreaptă gândurile noastre. Numerele, zeii homerici, himerele, toate au viață pentru că dacă nu ar fi entități de un anumit fel nu am putea face nici o propoziție despre ele; existența este prerogativul ființelor 179. "Teoria descripțiilor" propusă de Russell a apărut ca un răspuns dat filosofului austriac Meinong, care a fost interesat de statutul anumitor lucruri care nu există, considerând că anumite propoziții precum "pătratul rotund nu există" sunt propoziții folositoare. A considerat de asemenea că
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]