155 matches
-
ar atinge, ars de dor, tărâmul acela sărac și îmbelsugat, aspru și mângâietor. Că ar îmbrățișa strâns copilul care nu mai există. Căruia i-a uitat chipul, ochii, glasul,aritmiile, bucuriile, fricile. Dar, ori de cate ori îi regăsește scrisul, slova rotunjită în descumpănire, i se pare că-i zărește sufletul, cu vociferările și tăcerile lui. Și i se pare că sufletul necopt îl privește pe cel adult, uimit să vadă că poartă încă - necuviincios - aceeași măsură. Referință Bibliografică: COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ / Carmen Lăiu : Confluențe
COPILĂRIE REÎNCĂRCABILĂ de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359467_a_360796]
-
semne trasate de o mâna obișnuită cu respectivul desen. Și ciobanul îl îndemnă pe tânăr să respecte întocmai planul, oferit anume pentru a-i sfârși chinul dovedit în zilele la care păstorul îi fusese asistent pasiv. După o pauză a descumpănirii, locotenentul își revine și insistă să afle noima acestei întâmplări. Ciobanul micii turme de pe Dealul Balaurului îl asigură pe comandantul de pluton că știe ce face, că nu e chiar un amator. O vreme, turma și ciobanul ei absentară din
CUM UN TOIAG DE CIOBAN UZURPĂ LOCUL BASTONULUI DE MAREŞAL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/343134_a_344463]
-
cel al iubirii de neam și țară. Zbaterile, rănile tot mai profunde, deziluziile, neputința poporului ce strigă prin condeiul poetului, dau naștere capitolului trei, denumit de către acesta Pro patria. Poetul este încercat de sentimente din cele mai diverse: dezamăgire, sensibilitate, descumpănire, întrebându-se retoric: „Ce-i aceea dragoste de țară, / Ce-i cu noțiunea de „popor”, / Dacă patima imaginară / Nu mai leagă inima de dor?”( Dilemă)... pentru ca mai apoi să rămână drept în credință și cu speranța în Dumnezeu - „Așa că-n
LA BRAȚ CU IUBIREA PRIN LUME de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381475_a_382804]
-
amenințător că Poseidon („apoi mai trăgeam pe roata câteva morți/ și iar mi se făcea dor de pământ”). Căruță din inima mea am stat la rand și-am așteptat dragoste nicio palmă de pământ n-am primit și la fiecare descumpănire decupam pentru mine o bucată de cer cu păsări cu tot o băteam în cuie pe coastele inimii făcându-i coviltir curat apoi mai trăgeam pe roata câteva morți și iar mi se făcea dor de pământ și așteptăm să
CĂRUȚA DIN INIMA MEA de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2217 din 25 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372901_a_374230]
-
celeilalte ? Oare nu l-a cuprins niciodată neliniștea pentru femeia pe care trebuia să o iubească sub același acoperiș? Secretul îl cunoaște fiecare, atârnă ca o crustă uscată, o plagă adâncă a unei răni. Aiala trece printr-un moment de descumpănire. Deseori e stăpânită de gânduri optimiste, acum trăiește momentul de spaimă. Apoi un gând liniștitor alungă spaima, lăsându-i surâsul pe buze. Amândouă femeile realizează că scaunele goale le așteaptă să se așeze. La masa rotundă, vezi străduința fiecăreia de
SECRETUL LUI RODIN de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1909 din 23 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/348618_a_349947]
-
Armenescu Publicat în: Ediția nr. 738 din 07 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Gânduri viscolit-au cu atingeri Fața valurilor Cuibul vulturilor Stâncile Dincolo de care Se ascunde în taină mare Larma sufletului. Tot ce-am atins cu mirarea Cu râvna, descumpănirea Cu gestul sculptat Cu sângele cuvintelor nerostite Nu valorează nimic, nimic. Gânduri viscolit-am cu aprinderi Fața valurilor Cuibul vulturilor Stâncile Dincolo de hotarul urcării În fântâna începutului gândului Când deodată... Fulgerător Cremene și iască reușesc să ivească Fără rostire Scânteiere
LARMA SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348930_a_350259]
-
lor forță cinică, și dublă răutate, în comparație cu fiara, la oamenii de valoare, atacându-le imaginea, prestigiul, onoarea... S-a perfecționat abilitatea, chibzuința de a face praf un om de valoare, discreditându-l, îngreunându-i starea spirituală, inducându-i nervi, dezolare, descumpănire. Curată nebunie! Tacticieni în a declina echilibrul celor mai stabili și tari caractere, unii oameni de presă au tăvălit în glodul degradării personalități pe care alte țări le-ar fixa la efigia națională. S-au răsturnat asupra lor torente de
LEGE ÎN LUMINILE RAMPEI STRADALE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377930_a_379259]
-
trebuiau să plece în cel mai scurt timp spre Ierusalim iar acesta care se interesase deja de rute îi spuse că găsise o caravană ce urma să plece curând într-acolo. Între timp, magistrul nu-și putea aduna gândurile și descumpănirea pusese stăpânire pe dânsul. Apoi se gândi să lase toate calculele pe care le știa spunându-și că trebuia să se gândească la altceva iar acel altceva erau tocmai veștile despre moartea și învierea lui Iisus din Nazaret, Fiul Celui
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
mai mari conducători militari ai Imperiului. Atâta doar că nu ați încetat niciodată să vă îndoiți. Iar eu am văzut deja ce se întîmplă atunci când suntem nevoiți să acționăm fără voi. Nu vreau să se mai repete. Sesizând momentul de descumpănire al celorlați, Durdrin începu să vorbească repede. - Aprobarea Regulamentului militar de conduită se mai impune și din alte considerente, pe care nu aveam cum să vi le comunicăm prin psiac. Ne așteaptă o confruntare extrem de complicată. Se pare că l-
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
a cărui eficacitate este infailibilă, presupune ținte fixe, puține la număr și de putere scăzută cu excepția imobilizării unor mijloace considerabile. Filtrarea undelor hertziene este de-a dreptul o tîmpenie; pînă și sateliții de difuzare directă, alăturați antenelor parabolice, eludează bruiajele. Descumpănirea statelor din Lumea a Treia unde rețelele hertziene și centrele de emisie se află sub controlul statului în momentul confruntării lor cu revoluția video seamănă într-atît cu cea din statele Vechiului Regim în momentul confruntării lor cu revoluția tipăriturilor, încît
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
paișpe nări /.../ ...e atât de simplu și de omenește Să-ncerci odată sa iubești un zmeu!” (Rugă) În orizontul totodată firesc și mirific al poeziei Ilenei Mălăncioiu toate apar pline de sensuri ce nu se lasă totdeauna înțelese, ceea ce produce descumpănire sau teamă: „Și-o ceață albă care mă desparte / De-aceste locuri unde vreau s-ajung / Și pasărea îmi cântă mai departe” (Cioica). Tărâmul inițial al poetei e unui țărănesc, dar un țărănesc ca să zic așa „ecumenic”, un „țărănesc” al
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
convertirii la creștinism -, și obligațiile pe care se simte dator să și le asume în raport cu propria identitate etnică. Rămâne din aceste pagini, pe care vremea nu le-a cruțat, tabloul, reușit mai ales în detalii, al societății ieșene de la 1900: descumpănirea ultimilor mari boieri, care se simt amenințați de evoluția inevitabilă spre capitalism, confruntările dintre grupările politice, antisemitismul unor tineri intelectuali, atmosfera din redacțiile gazetelor, viața trudnică a celor săraci, exotismul înecat în suferință și lipsuri al cartierelor evreiești. Linia epică
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
schimba viața, iar atitudinea ei nu este a unei ființe de rând. De-abia se conturează această imagine și noi scene vin să lumineze alte laturi ale psihologiei protagonistei, care contrastează atât de violent cu cele dezvăluite anterior, încât provoacă descumpănire la început, apoi crispare. Își face apariția un personaj nou, Rudy, care, din primul moment, se arată a fi un tânăr ușuratic, prefigurându-l pe Cellino din Act venețian de Camil Petrescu. Tofana se îndrăgostește inexplicabil de „omulețul ăsta”, un
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
necesară Într-un anumit moment istoric și care a marcat orientarea politicii noastre externe timp de trei decenii, Încetase de a mai exista, În noile Împrejurări fiind stânjenitoare realizării aspirațiilor naționale. Potrivit anumitor mărturii, Carol I, Într-un moment de descumpănire, s-ar fi gândit la abdicare <footnote id="191"> 191 Regina Maria afirmase că Regele Carol I i-ar fi declarat soției sale: „N-am poftă deloc să părăsesc pământul acum, mă interesează prea mult deznodământul războiului, țin să văd
CAROL I ŞI POLITICA EXTERNĂ A ROMÂNIEI (1866-1914). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by SORIN LIVIU DAMEAN () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1251]
-
și a contextului în care trăiește pacientul. Astfel, aceștia își refuză instrumente terapeutice prețioase cum ar fi alianța terapeutică, persoanele apropiate și oportunitățile de viață. In plus față de intervențiile tehnice, strategiile stilistice permit echilibrarea comunicării dintre terapeut și pacient, sau descumpănirea ușoară a acestuia din urmă, și îi provoacă conștientizări benefice. Umorul - bine dozat - și descoperirea de sine - de bună credință - facilitează, de asemenea, travaliul terapeutic. La fel, expunerea la situații și exercițiile împrumutate de la gestalt-terapie conferă o dimensiune experiențială binevenită
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
ardelean, care poate extrage zolist „documente” din viața periferiei brașovene (Țica lui Coderiște), se simte în largul lui și când scrie despre satele și oamenii din Ialomița. Lirismul discret, narațiunea lentă, întârziată prin exploatarea unor stări dramatice neostentative, difuze, precum descumpănirea, nedumerirea, dar și buna motivație în ceea ce privește gestul, felul de a vorbi al personajelor trimit către o posibilă înscriere a lui P. în familia prozatorilor câmpiei românești. Istorisirea din Cale grea poate figura ca text-probă. Câteva traduceri, din H. Sienkiewicz, din
PANŢU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288660_a_289989]
-
cucernic, episoade biblice, luminate de „profetica minune”. E o trăire poetică, înainte de a fi una mistică. Hipnotizat de „tainica țintă”, dreptcredinciosul și-ar dori să pipăie, arghezian, bolta ce adăpostește misterul veșnic. Un murmur de vecernie îngână, în ora de descumpăniri și de nădejdi, „cântecul lăuntric”. Pe lângă psalmi, a mai compus sonete, versuri laice, adumbrite de „gânduri necăjite”, poezii patriotice și stihuri pentru copii. În 1940, i se anunța volumul de versuri Pe treptele Altarului. Proza, de un tezism ireductibil, reia
BUTNARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285965_a_287294]
-
lui Marin Preda, cu oamenii? Vladimir Tismăneanu: Cu oamenii se Întâmplă mai multe lucruri. Eu sunt mai puțin pesimist, dar am scuza distanței, care este uneori un avantaj, alteori un dezavantaj. Eu cred sincer că există o stare de profundă descumpănire... Mircea Mihăieș: Frustrare. Vladimir Tismăneanu: Este o frustrare, dar din punct de vedere axiologic. De aceea spun descumpănire. Românii sunt foarte derutați. Mircea Mihăieș: Descumpănirea Înseamnă și descentrare. Vladimir Tismăneanu: Da, e vorba și de un sistem care aparent are
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
pesimist, dar am scuza distanței, care este uneori un avantaj, alteori un dezavantaj. Eu cred sincer că există o stare de profundă descumpănire... Mircea Mihăieș: Frustrare. Vladimir Tismăneanu: Este o frustrare, dar din punct de vedere axiologic. De aceea spun descumpănire. Românii sunt foarte derutați. Mircea Mihăieș: Descumpănirea Înseamnă și descentrare. Vladimir Tismăneanu: Da, e vorba și de un sistem care aparent are un centru, există un partid ce se ocupă de toate. În realitate, predomină sentimentul abandonului. Marea majoritate a
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
uneori un avantaj, alteori un dezavantaj. Eu cred sincer că există o stare de profundă descumpănire... Mircea Mihăieș: Frustrare. Vladimir Tismăneanu: Este o frustrare, dar din punct de vedere axiologic. De aceea spun descumpănire. Românii sunt foarte derutați. Mircea Mihăieș: Descumpănirea Înseamnă și descentrare. Vladimir Tismăneanu: Da, e vorba și de un sistem care aparent are un centru, există un partid ce se ocupă de toate. În realitate, predomină sentimentul abandonului. Marea majoritate a celor cu care am stat de vorbă
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
cu două. Misionarul nu uitase nici acum să-i vorbească de rău pe iezuiți. Loviți într-un punct slab, japonezii se cufundau din nou în tăcere. Dacă tăcerea de adineauri era doar un șiretlic, de data aceasta ea semăna cu descumpănirea celui lovit pe neașteptate, gândi misionarul. Ar fi doar un sigur lucru de făcut... Ca pentru a le reda speranța de a-și reveni după lovitura pe care le-o dăduse, misionarul adaugă: — Pentru a îndupleca Spania să consimtă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
de nimic. încruntat, în culmea uimirii, Balamber reflecta acum la ce ar fi trebuit să facă; cu degetele mari înfipte în brâul verde ce-i încingea mijlocul, își trecu privirea peste chipurile războinicilor ce-i înconjurau și pe toate citi descumpănire, frică, nesiguranță. De undeva de jos, dinspre războinicii care nu-și putuseră da seama de ceea ce se întâmpla în fața sihăstriei, începeau, între timp, să vină primele proteste. Abatele era acum hotărât să tragă toate foloasele posibile din situația neprevăzută, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
într-adevăr, cu câteva zile înainte, pe omul pe care îl căutau - îl întâlnise într-un post de gardă și atunci acela, vorbind despre șansele de salvare a cetății, spusese tot felul de lucruri ce semănau în jur îngrijorare și descumpănire; adăugă, totuși, că mai târziu nu se mai arătase la pază, ca de altfel și ceilalți care păreau să-i fie însoțitori și subordonați. După mărturia aceea, care confirma o dată în plus ceea ce deja știau, nu reușiră să mai înainteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în tabăra fortificată, la câteva mile mai în față, într-un loc numit Campus Mauriacus. O să-l găsiți negreșit: de pe drum se văd focurile. Ochii lui Balamber îi căutară automat pe cei ai tovarășilor săi și citi în ei aceeași descumpănire. Vrei să spui că... Ardarich zâmbi: — Așa e. Adevărata bătălie încă nu a început. Se lăsă un moment stânjenitor de tăcere, în care se auziră doar chemările răniților și strigătele războinicilor, care, în mici grupuri, rătăceau pe câmpul de luptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
înaintau printr-un lan mare de orz, dând pinteni cailor și întinzând înainte armele, dar într-o liniște absolută. Se auzea doar vuietul crescând, din ce în ce mai apropiat, al galopului lor amenințător. îi văzură și ceilalți hiung-nu. Răsunară mai întâi exclamații de descumpănire, apoi un tumult și strigăte de alarmă: — Adăpostește-te după car! îi strigă Balamber lui Go-Bindan și, imediat după aceea, dădu același ordin războinicilor săi. Pregătiți arcurile! Toți în spatele carelor! Mandzuk! Ține-i uniți! Cât despre el, slobozi deja prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]