201 matches
-
o populațiune de 890 de suflete țărani români.” La 27 aprilie 1912 guvernatorul țarist al Basarabiei a aprobat consiliul comunei Cazangic format din 9 persoane, primar fiind Grigore Novițchi. În 1914 în sat se organizează un punct agronomic cu 40 desetine de pământ. În 1915 conform datelor statistice în sat locuiau 727 bărbați și 658 femei, 112 persoane frecventau școlile laică și parohială, redeschise după evenimentele din 1905 - 1907. După reunirea Basarabiei cu România în 1918 în sat funcționează o filială
Cazangic, Leova () [Corola-website/Science/305189_a_306518]
-
deschide o școală de alfabetizare. Între anii 1896 și 1898 a ffost înalțată noua biserică de piatră. În 1904 Cărlătenii făceau parte din volostea Slobozia-Bălți. În sat erau 169 case, cu o populație de 1245 suflete. Țăranii posedau pământ 2277 desetine. Sătenii se ocupă cu albinăritul. Împrejurul satului era ocupat de vii și livezi. Către anul 1923 populația satului a juns până la 2,5 mii de persoane în 850 de case. În sat funcționa o școală primară, o moară, o băcănie
Corlăteni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305200_a_306529]
-
anul 1897, aici locuiau 1136 evrei, 456 români, 72 ucraineni, 58 ruși și 17 polonezi. La începutul secolului XX în Ungheni erau 580 case, cu o populație de 2898 persoane: români, evrei și ruși. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 409 desetine. Vechiul proprietar al satului, C. Buznea, avea 912 desetine. Vama de la Ungheni a Înregistrat în cursul anului 1901 un import de 341.852 puduri, mărfuri în valoare de 849.760 ruble și 12.274 vite mari și mici; iar exportul
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
ucraineni, 58 ruși și 17 polonezi. La începutul secolului XX în Ungheni erau 580 case, cu o populație de 2898 persoane: români, evrei și ruși. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 409 desetine. Vechiul proprietar al satului, C. Buznea, avea 912 desetine. Vama de la Ungheni a Înregistrat în cursul anului 1901 un import de 341.852 puduri, mărfuri în valoare de 849.760 ruble și 12.274 vite mari și mici; iar exportul în același ani a fost de 47.217 puduri
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
în componența orașului. Cartierul se află pe malul Prutului, la gura de vărsare a râului Bălăești. Între secolele XIX și XX avea 277 case, cu o populație de 1715 persoane, țărani împroprietăriți sub Constantin D. Moruzi, care au primit 915 desetine de pământ. Moștenitorii lui Constantin D. Moruzi aveau 3381 desetine. Fiul lui Constantin D. Moruzi a înființat o colonie de germani aduși prin contract; Cartierul Berești - localitatea de altădată inclusă în anul 1973 în componența orașului. Cartierul este amplasat pe
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
gura de vărsare a râului Bălăești. Între secolele XIX și XX avea 277 case, cu o populație de 1715 persoane, țărani împroprietăriți sub Constantin D. Moruzi, care au primit 915 desetine de pământ. Moștenitorii lui Constantin D. Moruzi aveau 3381 desetine. Fiul lui Constantin D. Moruzi a înființat o colonie de germani aduși prin contract; Cartierul Berești - localitatea de altădată inclusă în anul 1973 în componența orașului. Cartierul este amplasat pe malul Prutului. Numărul caselor în 1902 era de 44; populația
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
aduși prin contract; Cartierul Berești - localitatea de altădată inclusă în anul 1973 în componența orașului. Cartierul este amplasat pe malul Prutului. Numărul caselor în 1902 era de 44; populația satului constituia 498 de persoane. Țăranii posedau pământ de Împroprietărire 380 desetine, iar moștenitorii Smarandei Bantaș au 467 desetine. Satul era înconjurat de vii și livezi cu pomi; Cartierul Mânzăteștii-Vechi - altă denumire: Vasilica, fost sat inclus în 1968 în satul Berești, ulterior unit cu Ungheniul. La începutul secolului XX în Mânzăteștii Vechi
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
altădată inclusă în anul 1973 în componența orașului. Cartierul este amplasat pe malul Prutului. Numărul caselor în 1902 era de 44; populația satului constituia 498 de persoane. Țăranii posedau pământ de Împroprietărire 380 desetine, iar moștenitorii Smarandei Bantaș au 467 desetine. Satul era înconjurat de vii și livezi cu pomi; Cartierul Mânzăteștii-Vechi - altă denumire: Vasilica, fost sat inclus în 1968 în satul Berești, ulterior unit cu Ungheniul. La începutul secolului XX în Mânzăteștii Vechi locuiau 357 de persoane în 42 de
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
Mânzăteștii-Vechi - altă denumire: Vasilica, fost sat inclus în 1968 în satul Berești, ulterior unit cu Ungheniul. La începutul secolului XX în Mânzăteștii Vechi locuiau 357 de persoane în 42 de case. Țăranii posedau pământ cu o suprafață totală de 432 desetine. Proprietarul, grecul Arghiropulo, care a cumpărat moșia lui Nacco, avea aici 218 desetine; Cartierul Tineretului - acesta este construit recent, în anii 1980. Ungheni este unul din cele mai active orașe din Republica Moldova, în ce privește atragerea resurselor financiare din proiecte, alocarea granturilor
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
unit cu Ungheniul. La începutul secolului XX în Mânzăteștii Vechi locuiau 357 de persoane în 42 de case. Țăranii posedau pământ cu o suprafață totală de 432 desetine. Proprietarul, grecul Arghiropulo, care a cumpărat moșia lui Nacco, avea aici 218 desetine; Cartierul Tineretului - acesta este construit recent, în anii 1980. Ungheni este unul din cele mai active orașe din Republica Moldova, în ce privește atragerea resurselor financiare din proiecte, alocarea granturilor și investițiilor pentru dezvoltarea economiei și infrastructurii orașului. Au fost create zone libere
Ungheni () [Corola-website/Science/297405_a_298734]
-
aspri (moneda turcească de argint). Satul fusese „domnesc” adică proprietatea domnului și dat lui Ștefan camanarul (dregătorul care strângea „camăna”, dare pe băuturile spirtoase), dar acesta rămânând dator la Visteria domneasca cu 6000 de aspri de când a avut loc „o desetina la Soroca” (desetina era zeciuiala ce se lua pe stupi și porci).După moartea camanarului Ștefan, domnitorul a scos satul, care avea și un văd de moară în apă Prutului, la vânzare. L-a cumpărat, cum am arătat, Mănăstirea Galata
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
de argint). Satul fusese „domnesc” adică proprietatea domnului și dat lui Ștefan camanarul (dregătorul care strângea „camăna”, dare pe băuturile spirtoase), dar acesta rămânând dator la Visteria domneasca cu 6000 de aspri de când a avut loc „o desetina la Soroca” (desetina era zeciuiala ce se lua pe stupi și porci).După moartea camanarului Ștefan, domnitorul a scos satul, care avea și un văd de moară în apă Prutului, la vânzare. L-a cumpărat, cum am arătat, Mănăstirea Galata, care era ctitoria
Șivița, Galați () [Corola-website/Science/301224_a_302553]
-
ani 70. Iar în anul 1947 s-au format două școli: de 7 ani și primară. La începutul sec. XX, Sângera avea 100 de case, cu o populație de 782 suflete, țărani români, o școala elementară rusă. Locuitorii posedau 912 desetine de pamant. proprietarul, boierul C. Russo avea 616 desetine. Potrivit izvoarelor bisericești, în anul 1912, de renumitul pictor rus Peskariov (?), a fost zidita din piatră, Biserica Adormirea Maicii Domnului din orașul Sîngeră. Actualmente în oraș mai funcționează un locaș sfînt
Sîngera () [Corola-website/Science/305253_a_306582]
-
două școli: de 7 ani și primară. La începutul sec. XX, Sângera avea 100 de case, cu o populație de 782 suflete, țărani români, o școala elementară rusă. Locuitorii posedau 912 desetine de pamant. proprietarul, boierul C. Russo avea 616 desetine. Potrivit izvoarelor bisericești, în anul 1912, de renumitul pictor rus Peskariov (?), a fost zidita din piatră, Biserica Adormirea Maicii Domnului din orașul Sîngeră. Actualmente în oraș mai funcționează un locaș sfînt cu hramul Sfinții drepții Părinți Ioachim și Ana. Din
Sîngera () [Corola-website/Science/305253_a_306582]
-
de agricultori, juridic liberi dar fără pământ în proprietate) și număra 39 gospodării, Șeptelul de animale: 9 cai, 90 boi, 65 vaci, oi - lipsă. Se cultivau în special cereale, pomicultura, viticultura și apicultura nu se practicau. Moșia satului constituia 3800 desetine terenuri agricole, cu productivitate la desetină (1 desetină = 1,09 ha) semănat/cultivat: grâu - 6/60 chile (1 chilă = 4,57 hectolitri), secară - 5/50 chile, orz - 2/180 chile, porumb - 4/180 chile. Ovăz și mei nu se cultivau
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
pământ în proprietate) și număra 39 gospodării, Șeptelul de animale: 9 cai, 90 boi, 65 vaci, oi - lipsă. Se cultivau în special cereale, pomicultura, viticultura și apicultura nu se practicau. Moșia satului constituia 3800 desetine terenuri agricole, cu productivitate la desetină (1 desetină = 1,09 ha) semănat/cultivat: grâu - 6/60 chile (1 chilă = 4,57 hectolitri), secară - 5/50 chile, orz - 2/180 chile, porumb - 4/180 chile. Ovăz și mei nu se cultivau. În anul 1827 noul proprietar al
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
proprietate) și număra 39 gospodării, Șeptelul de animale: 9 cai, 90 boi, 65 vaci, oi - lipsă. Se cultivau în special cereale, pomicultura, viticultura și apicultura nu se practicau. Moșia satului constituia 3800 desetine terenuri agricole, cu productivitate la desetină (1 desetină = 1,09 ha) semănat/cultivat: grâu - 6/60 chile (1 chilă = 4,57 hectolitri), secară - 5/50 chile, orz - 2/180 chile, porumb - 4/180 chile. Ovăz și mei nu se cultivau. În anul 1827 noul proprietar al moșiei Temeleuți
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
la 1867, satul figura deja după moșierul Crupenschi. Următoarele informații disponibile țin de anii 1871-1875, când în Basarabia are loc implementarea reformei agrare din 14 iulie 1868, conform căreia țăranii urmau a fi împroprietăriți cu între 8 și 13,5 desetine de pământ de familie. Potrivit acestor informații țăranii din sat urmau să răscumpere de la moșierii D.E. Dimitriu și A.E. Robu pământul cu care au fost împroprietăriți. Însă, fiind nemulțumiți de faptul că în suprafața de împroprietărire au fost incluse
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
în "Dicționarul Geografic al Basarabiei "(1904), semnat de Zamfir Arbore, Temeleuții numărau 204 case, cu o populație de 2390 suflete, țărani români. Funcționa o școală într-o clădire specială, unde se învață numai rusește. Locuitorii posedau pământ de împroprietărire 2841 desetine. Proprietarul, Vasile Cucicov avea 400 desetine. Tot aici posedau pământ încă 65 familii de țărani români din satele Temeleuți, Vălcineț și Căbăiești, pământ cumpărat la" Fundul Bâcului "(Temeleuțul-de jos) corpul de 300 desetine de pământ. La Temeleuți-de-jos, proprietarul Pantelimon Ilașcov
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
semnat de Zamfir Arbore, Temeleuții numărau 204 case, cu o populație de 2390 suflete, țărani români. Funcționa o școală într-o clădire specială, unde se învață numai rusește. Locuitorii posedau pământ de împroprietărire 2841 desetine. Proprietarul, Vasile Cucicov avea 400 desetine. Tot aici posedau pământ încă 65 familii de țărani români din satele Temeleuți, Vălcineț și Căbăiești, pământ cumpărat la" Fundul Bâcului "(Temeleuțul-de jos) corpul de 300 desetine de pământ. La Temeleuți-de-jos, proprietarul Pantelimon Ilașcov avea 310 desetine; Pavel Cucicov - 200
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
rusește. Locuitorii posedau pământ de împroprietărire 2841 desetine. Proprietarul, Vasile Cucicov avea 400 desetine. Tot aici posedau pământ încă 65 familii de țărani români din satele Temeleuți, Vălcineț și Căbăiești, pământ cumpărat la" Fundul Bâcului "(Temeleuțul-de jos) corpul de 300 desetine de pământ. La Temeleuți-de-jos, proprietarul Pantelimon Ilașcov avea 310 desetine; Pavel Cucicov - 200 desetine și Gheorghe Buhăescu - 6 desetine. Totuși, conform datelor Zemstvei județului Chișinău, la 1 ianuarie 1906, în satul Temeleuți se numărau 721 de locuitori, dintre care 72
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Cucicov avea 400 desetine. Tot aici posedau pământ încă 65 familii de țărani români din satele Temeleuți, Vălcineț și Căbăiești, pământ cumpărat la" Fundul Bâcului "(Temeleuțul-de jos) corpul de 300 desetine de pământ. La Temeleuți-de-jos, proprietarul Pantelimon Ilașcov avea 310 desetine; Pavel Cucicov - 200 desetine și Gheorghe Buhăescu - 6 desetine. Totuși, conform datelor Zemstvei județului Chișinău, la 1 ianuarie 1906, în satul Temeleuți se numărau 721 de locuitori, dintre care 72 de vârstă școlară (8-11 ani), iar în localitate nu exista
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
Tot aici posedau pământ încă 65 familii de țărani români din satele Temeleuți, Vălcineț și Căbăiești, pământ cumpărat la" Fundul Bâcului "(Temeleuțul-de jos) corpul de 300 desetine de pământ. La Temeleuți-de-jos, proprietarul Pantelimon Ilașcov avea 310 desetine; Pavel Cucicov - 200 desetine și Gheorghe Buhăescu - 6 desetine. Totuși, conform datelor Zemstvei județului Chișinău, la 1 ianuarie 1906, în satul Temeleuți se numărau 721 de locuitori, dintre care 72 de vârstă școlară (8-11 ani), iar în localitate nu exista școală primară. Se preconiza
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
65 familii de țărani români din satele Temeleuți, Vălcineț și Căbăiești, pământ cumpărat la" Fundul Bâcului "(Temeleuțul-de jos) corpul de 300 desetine de pământ. La Temeleuți-de-jos, proprietarul Pantelimon Ilașcov avea 310 desetine; Pavel Cucicov - 200 desetine și Gheorghe Buhăescu - 6 desetine. Totuși, conform datelor Zemstvei județului Chișinău, la 1 ianuarie 1906, în satul Temeleuți se numărau 721 de locuitori, dintre care 72 de vârstă școlară (8-11 ani), iar în localitate nu exista școală primară. Se preconiza doar instituirea unei școli primare
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
ha. Satul Elizaveta a fost întemeiat pe moșia boierului Catargiu în anul 1846. În perioada țaristă făcea parte din volostea Slobozia-Bălți. În 1902 în Elizaveta erau 135 case, ave o populație de 1057 persoane. Țăranii posedă pământ de împroprietărire 1120 desetine. Proprietarul satului era Catargi. În anul 1961 este deschisă prima școală din localitate, iar în 1972 și grădinița. Primarul satului este Pelagheia Balțat din partea Partidului Comuniștilor din Republica Moldova care a câștigat alegerile din 5 iunie 2011, obținând 56,92% din
Elizaveta, Bălți () [Corola-website/Science/305125_a_306454]