1,251 matches
-
europene și nord-americane. Astfel, ni se semnalează, generos, o mare varietate de ,spații deschise": al inocenței (Melville), al pietății (Rabelais), al ,feeriei de o magică frumusețe" (Tolstoi), al salvării și al irealității (Dostoievski), dar și al ,secătuirii sufletești, al deșertăciunii desfătărilor terestre" (Balzac). Mai departe, un spațiu al angoasei (Goethe - Faust), al ,depresiunii și disoluției implacabile" (Bacovia), al ,terifiantului solar" (Gogol), al deznădejdii, excelent ilustrat cu drama regelui Lear, spațiu văzut la modul superlativ, la care criticul apelează adesea. Alte și
Informații false și false informații by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/12868_a_14193]
-
Eusebie de Caesarea Palaestinae<footnote Eus., Or., 1: „M-am înfațișat aici nu spre a depăna povești sau spre a istorisi cu vorbe meșteșugite și cu glas de sirenă cine știe ce lucruri plăcute auzului; și nici nu voi oferi iubitorilor de desfătare, în potire de aur ornate cu frumusețea de ornamente a întorsăturilor de cuvinte, cine știe ce licoare menită să le facă plăcere” (PSB 14, 189; PG 20, col. 1316-1317). footnote>, Grigore de Nyssa<footnote Greg. Nyss., Eun., 1, 11 (ed. rom., 91
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
pământul, aerul și toate celelalte lucruri, pentru că unii le-au înțeles rău, adorând făpturile lui Dumnezeu, în loc de a-L adora pe Dumnezeu Însuși, tot așa trebuie să cultivăm cele ce ne sunt de folos (xrv¿simon) pentru viața și pentru desfătarea sufletului și să fugim numai de cele primejdi oase pentru mântuire, nepunând creatura mai presus de Creator, cum fac cei nebuni... La fel, când este vorba de știință, primim tot ceea ce contribuie la educația noastră și la contemplare, respingând doar
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
preajmă I se adună: Sînt penitentele, O tandră ceată, Și-ngenunchează Sorbind eter, Iertare cer. Celei intangibile, Ție-ți vin, Mărită, Lesne accesibile, Prinsele-n ispită. Greu, în slăbiciunea lor, Se menesc salvării; Cui să rupă-i fu ușor Lanțul desfătării? Pasu-alunecînd nu-l simți Pe-un teren oglindă? Glas, ochi nu te scot din minți, Cînd și suflu-alintă? Corus mysticus Pururi-vremelnicul Pildă e numai; Aici neprielnicul Faptă acuma-i; Aici își dă plinul Tot ce-i de nespus; Etern-femininul Ne
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
pasiune, dăruire, sacrificiu, uitare de sine, Teatrului În care se regăsesc Îngemănate valoarea operei de artă, modestia adevăratului creator și respectul permanent față de spectatori, Teatrului pe care-l faci, desigur, și pentru bucuria și Împlinirea ta, dar, mai ales, pentru desfătarea și satisfacția celor mulți, care vin, cu inima deschisă, să te vadă, să te admire, să-și Încarce mintea și sufletul cu vorbele, cu ideile, cu sentimentele ce pornesc de pe scenă pentru a inunda sala - cum Îl apreciază unul dintre
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
care învăluie sufletul răpit în extaz subliniază totdeauna supraabundența bucuriei care face sufletul să iasă din sine. Ea se datorește unei intense participări la viața dumnezeiască, ceea ce Sfântul Grigorie, după cuvântul psalmistului, simbolizează prin grăsimea casei lui Dumnezeu și râul desfătării (Ps. 35, 8<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 989C. footnote>), din care se adapă cei duhovnicești. El arată că precum orice beție produce un extaz (ieșire) al minții, luată în stăpânire de vin
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
desfășurau la mare distanță, acolo unde luptaserăm amândoi să făurim o lume mai dreaptă și mai bună și unde visele noastre au fost în mod brutal spulberate, iar tinerețea noastră marcată de anii petrecuri în detenție. Reverberațiile acelor clipe de desfătare sufletească au pătruns adânc în conștiința mea și au dat naștere unei profunde prietenii. Ne-am întâlnit câțiva ani la rând și bucuria revederii, cât și încărcătură emoțională a despărțirilor în care au curs câteva lacrimi mi-au întărit convingerea
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
și o enormă sete de cunoaștere urmată de un fragment plin de nostalgie introdus de oboi. În continuare, urmează un Allegro agitato e appassionato, ce zugrăvește apetitul lui Faust pentru plăcerile vieții, și o melodie la oboi și clarinet sugerând „desfătările dureroase” ale eroului. Ultima temă este pentatonică și are un caracter hotărât, toate aceste reprezentări tematice creionând un portret grandiose, În care unii critici Îl recunosc pe Liszt Însuși. Cea de-a doua parte redă portretul Margaretei (Gretchen), fiind mult
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
crește din noi, rău săvârșit prin libera voință a omului, odrasla poftei” (Sfântul Chiril al Ierusalimului)<footnote Nicolae Moldoveanul, „Dicționar de înțelepciune patristică Comori dezgropate. Cugetări din vechii scriitori creștini”, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 397. footnote>; „traiul în desfătări și în desfrâu”<footnote Clement Alexandrinul, „Stromatele”, stromata a II-a, cap. XV, 62.2., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. „Părinți și Scriitori bisericești”, vol. V, Editura Institutului Biblic și de Misiune al
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
nu se îngrijește nici de vindecarea ei”<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Omilii la Postul Mare, Cuvânt la Duminica întâi a Sfântului și Marelui Post”, p. 50. footnote>. La cei începători în viața duhovnicească, căderile se ivesc totdeauna din desfătarea pântecelui, la cei de mijloc, și din mândrie, deși aceasta se întâmplă și celor începători. Iar la cei ce se apropie de desăvârșire, numai din osândirea aproapelui<footnote Sf. Ioan Scărarul, „Scara”, cuv. 15, cap. 15, în „Filocalia...”, vol. IX
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
trăit nici o dată momente mai frumoase în repetiții de orchestră. La București, cînd aveam o repetiție, mă duceam eu înainte indispus și plictisit la gîndul ce mă aștepta; aci nu am cum să ajung mai repede la această plăcere și desfătare. Ce sensibilitate în orchestră! Ce precizie! Ce acustică! Ce minune de Teatru! Închipuiește-ți o execuție în care nu s-a comis nici pe scenă, nici în orchestră, toată seara, nici o singură greșeală, nici măcar cea mai mică? A fost într-adevăr
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
chip căci era asemănarea frumuseții celei dintâi, firea lui era slobodă de pătimire, neatinsă de patimi, omul fiind creat după chipul Celui neprihănit, care nu cunoaște pătimirea, deschis la suflet și încrezător, ca unul care singur a avut bucuria și desfătarea să vadă pe Dumnezeu față către față”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, Oratio catehetica magna, VI, PG XLV, col. 29B. footnote>. Asemănarea cu Dumnezeu i-a fost dată omului numai ca o înclinare, în potență, însă înfăptuirea ei, așa cum există
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
ori a câștigat vreun pământ oarecare prin jurământ mincinos, sau trăiește cu vreo femeie în preacurvie, sau cutează să facă orice altceva din cele ce le făcea înainte de botez, socotește că s-a eliberat din robia păcatelor, rămânând totuși în desfătarea de obișnuințele sale cele rele și după baia botezului, nevăzându-se pe sine spus răilor stăpâni. Un astfel de stăpân sălbatic și furios este patima desfrânării care îmboldește gândul robit, cu plăcerile ei ca cu niște bice. Un alt stăpân
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
când omul, creat după chipul lui Dumnezeu și împodobit cu toată virtutea, fiind în Rai, aproape de Dumnezeu, contempla pe Dumnezeu, mintea lui era plină de vederi cunoscătoare, predominând ce era spiritual în el și fiind într-o bucurie și o desfătare nematerială și cerească. El primise de la Dumnezeu o fire bună și fusese înzestrat cu toate darurile spirituale și materiale. Cauza creării omului și a lumii o arată Sfântul Maxim Mărturisitorul când spune : Dumnezeu, Cel supraplin, n-a adus cele create
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
ne naștem din acela, ca pe un ospăț fără sfârșit, această lume văzută ca pe un al doilea rai, nu mai mare ca acela în ceea ce privește mărimea harului, dar plin de toată putința de a fi contemplat și de a produce desfătare<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Vederea duhovnicească a raiului, în Filocalia..., vol. VI, Edit. Humanitas, București, 1997, p. 346. footnote>. Dumnezeu l-a creat pe om pentru o viață fericită, sădind în el chipul Său, dar l-a înzestrat și cu
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
un leagăn<footnote Preot Prof.Dr. Dumitru Stăniloae, op. cit., p. 285. footnote>. Omul, fiind creat după chipul lui Dumnezeu, era împodobit în Paradis cu intelect, simțire și voință liberă, putând privi astfel la Dumnezeu și să afle în El întreaga sa desfătare. La început, când a făcut Dumnezeu pe om, l-a așezat pe el în rai, cum spune dumnezeiasca Scriptură, împodobindu-l cu toată virtutea. Și i-a dat lui poruncă să nu mănânce din pomul din mijlocul raiului. Și el
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
a făcut Dumnezeu pe om, l-a așezat pe el în rai, cum spune dumnezeiasca Scriptură, împodobindu-l cu toată virtutea. Și i-a dat lui poruncă să nu mănânce din pomul din mijlocul raiului. Și el se afla în desfătarea raiului, în rugăciune, în vedere duhovnicească, într-o slavă și cinste mijlocie, având simțurile întregi și nevătămate și aflându-se în starea cea după fire, precum a fost zidit. Căci Dumnezeu l-a făcut pe om după chipul și asemănarea
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
nu se afla la capătul final al slavei, ci numai la mijlocul ei.<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 1030, în Filocalia..., vol. IX, p. 478. footnote> El se afla într-o slavă și cinste mijlocie, era în desfătarea Raiului, în rugăciune, în vedere duhovnicească, cu simțurile întregi, nevătămate și aflându-se în starea cea după fire, precum a fost zidit. Omul a fost înzestrat de Creator cu facultăți care aveau menirea de a-l ajuta să ajungă la
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
desăvârșirea deplină. În starea de origine, primordială, omul are o fire îndumnezeită, peste care s-a revărsat mult har, har care face parte din identitatea chipului și nu e ceva adăugat naturii umane, omul contemplând slava lui Dumnezeu, într-o desfătare și într-o bucurie duhovnicească, necoruptă. Ființa umană se distinge prin acea frumusețe originară obținută prin participare la Dumnezeu<footnote Pr.Prof.Dr. Ion Bria, Tratat de Teologie Dogmatică și Ecumenică, Edit. România Creștină, p. 109. footnote>. Starea primordială consta în nerăutate
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
din acela (Adamn.n.), ca pe un ospăț fără sfârșit, această lume văzută ca pe un al doilea rai, nu mai mare ca acela în ce privește mărimea harului, dar plin de toată putința de a fi contemplat și de a produce desfătare<footnote Cuv. Nichita Stithatul, op. cit., p. 319. footnote>. Vorbind mai întâi de raiul cel sensibil, Cuviosul Nichita Stithatul spune că în mijlocul acestuia a fost sădit pomul vieții care este Dumnezeu Însuși, Făcătorul tuturor, precum s-a scris: Dumnezeu în mijlocul ei
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (I). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/122_a_141]
-
mă întreabă cineva: ce lucru mare a făcut Hristos? Eu voi lăsa cerul, pământul, marea, învierea multor morți și alte minuni și voi arăta doar crucea, care este mai slăvită decât toate. Crucea este vrerea Tatălui, slava (Fiului) Unuia Născut, desfătarea Sfântului Duh, podoaba îngerilor, siguranța Bisericii, mândria lui Pavel<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Despre Cruce, 2, P.G., XLIX, col. 396-397. footnote>. În alt loc, același Sfânt Părinte zice: Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
mă întreabă cineva: ce lucru mare a făcut Hristos? Eu voi lăsa cerul, pământul, marea, învierea multor morți și alte minuni și voi arăta doar crucea, care este mai slăvită decât toate. Crucea este vrerea Tatălui, slava (Fiului) Unuia Născut, desfătarea Sfântului Duh, podoaba îngerilor, siguranța Bisericii, mândria lui Pavel<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Despre Cruce, 2, P.G., XLIX, col. 396-397. footnote>. În alt loc, același Sfânt Părinte zice: Pentru aceasta Îl numesc pe Hristos Împărat, pentru că Îl văd răstignit. A
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
bloc și își sting nostalgia gospodăriei la țară cu vechile apucături de hrănit orătănii și alte animale domestice. O fac însă nu în ograda proprie, ci pe stradă, pe trotuare, pe spații verzi menite altor scopuri, printre care delectarea și desfătarea ochiului, iar nu oripilarea lui. Mizerie de nedescris vezi adesea în parcări ale complexelor de magazine. Coșurile de gunoi dau pe dinafara ori sunt deșertate de conținut, care e apoi împrăștiat pe jos. După petrecerile în aer liber, gunoaiele stau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93902_a_95194]
-
o lesă fantezistă. Calea Victoriei era străbătută de la un capăt la celălalt de un zgomot plăcut, iscat de glasuri estompate, deloc supărătoare, cu toată dovada mișcării neîntrerupte a celor care se plimbau cu nonșalanță de colo pînă colo, într-o agreabilă desfătare. Toată lumea părea fericită și poate că și era, altfel cum s-ar fi explicat populația atît de densă care umplea strada principală. Acesta era Bucureștiul anilor în care am poposit, după așezarea mea definitivă în capitala țării. De atunci Calea Victoriei
Evocări spontane by Ioana Postelnicu () [Corola-journal/Imaginative/14168_a_15493]
-
până la refuz Sala Voievozilor. Mai puțin notabilitățile urbei. Nu spun, Doamne ferește, că activități mai prozaice, dar infinit mai presante, nu le vor fi solicitat prezența, împiedicându-le să ia parte la eveniment. În fond, arta e, cum ne învață esteticienii, desfătarea ceasurilor de liniște, de care aleșii noștri, insomniaci de povara grijilor obștești, nu prea au parte. Spun numai că, oricât de numeroase și de neamânat vor fi fiind trebile ce le umplu agenda cotidiană, inclusiv în zilele de repaos, ei
Vederi din Iași by Alexandru Dobrescu () [Corola-journal/Imaginative/14204_a_15529]