111 matches
-
primit de soția sa, iar el dacă găsește femeia desfrânându-se să o gonească de la casă. Chiar el recunoaște că este greu de înțeles acest lucru. Prin canonul 9 al Sfântului Vasile cel Mare se arată clar că bărbații care desfrânează să se țină de acele femei. Bărbatul lăsat nu ar fi atins de vină decât numai femeia care l-a lăsat, care trebuie să rabde cât mai mult din neplăcerile lui. Cel lăsat de femeie este iertat și cea care
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
l-a lăsat, care trebuie să rabde cât mai mult din neplăcerile lui. Cel lăsat de femeie este iertat și cea care l-a luat nu se pedepsește. Numai când bărbatul își lasă femeia și se duce la alta este desfrânat. Prin canonul 35 se va ține seamă de motivele pentru care femeia l-a lăsat. Conform canonului 37 este socotit desfrânat și acela care e căsătorit dar care greșește cu alta străină (poate logodnica altuia) față de aceasta nu este vinovat
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
alta străină (poate logodnica altuia) față de aceasta nu este vinovat, dar este vinovat față de cea dintâi. În canonul 77 al Sfântului Vasile de Mare se arată că cel care își lasă femeia sa legitimă și se duce la alta este desfrânat și supus unui canon de 7 ani (nu se va împărtăși). De asemenea se socotește desfrânată femeia a cărui bărbat nu a murit și ea totuși se căsătorește cu altul (canon 34, 36 al Sfântului Vasile cel Mare). Femeia care
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
asemenea se socotește desfrânată femeia a cărui bărbat nu a murit și ea totuși se căsătorește cu altul (canon 34, 36 al Sfântului Vasile cel Mare). Femeia care s-a măritat din neștiință cu cel lăsat de soția lui a desfrânat din neștiință. Ea cu acesta a fost căsătorită legal. dar când el se întoarce din nou la soția sa, căsătoria a doua se consideră desfăcută. Din cele arătate mai sus observăm că Biserica are canoane destul de aspre și reguli pentru
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
eviți. „Îți trebuia musai una frumoasă -i-a zis cu tristețe în glas mama când i-a găsit în geantă fotografia colegei de bancă dintr-a zecea, Ilenuța -, că alta cuminte și cinstită nu găseai.“ Pentru mama lui Marinel, frumoasele erau desfrânate, cheltuitoare și arțăgoase, pe când urâțelele, dacă mai erau și sărace lipite pământului, ofereau garanții maxime de loialitate, chibzuință și iubire. Cea mai radicală cugetare privind relația dintre infidelitate și electricitate venea tot de la tanti Sofița, care-și apăra, chiar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
cu șapte capete și zece coarne”, este vorba de fiara marină descrisă în capitolul 13. Podoabele desfrânatei fac trimitere atât la veșmântul preoțesc (Ex. 28 și 29), cât și la podoabele statuilor zeilor din panteonul roman. Atribuirea epitetului infamant de „desfrânată” anumitor cetăți inamice Israelului este întâlnită în mai multe pasaje din Vechiul Testament: Is. 1,21 (pentru Sion); 23,15‑17 (pentru Tyr); Ier. 3,3 (pentru Ierusalim); Naum 3,4 (pentru Ninive). Există aici suficiente date sau aluzii de ordin
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
35. În această primă perioadă a predicării sale, lezechiel anunța apropiatul sfârșit al Ierusalimului, urmare ineluctabilă a necredinței lui Israel. O alegorie (cap. 23) compară Israel și Samaria (Iuda) cu două surori care, deși erau iubite de către Iahve, "s-au desfrânat în Egipt, din tinerețile lor" și și-au continuat adulterul cu asirienii și babilonienii. Lezechiel revine continuu la tema femeii adultere pe care totuși Iahve întârzie să o părăsească din considerație pentru numele ei (cf., de exemplu, cap. 20). Situația
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
cererile îndreptățite ale credincioșilor împotriva regelui Henric și a lucrărilor sale nebunești, aprins de rîvna lui Dumnezeu, l-a excomunicat pe sus-numitul rege, în principal pentru vina de simonie". Scriitorii contemporani sînt de acord cu descrierea lui Henric ca fiind desfrînat din toate punctele de vedere, în viața sa particulară și un despot față de supușii săi, care comitea sacrilegii față de Biserică. Totuși, scriitorii din secolul trecut l-au susținut, căci pentru ei Grigore este ticălos Grigore cel drept, care cu atîta
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
măsuratul, „recele“ Cezar Baltag din viața cea de toate zilele nu-și cenzura, în poezie, clamările patetice: Cu o prăpastie în loc de suflet mă voi ridica și voi începe să alerg tot mai repede, prăbușind o amiază, spulberând cu copitele orele, desfrânat nechezându-le norilor, galopând,galopând, galopând, până tac amintirile... Debutul convențional cu placheta Comuna de aur (1960), repudiat de Baltag în mai multe rânduri și ultima dată în postfața la antologia din B.P.T. (1996), când scria: „A fost prețul nemilos și
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
acasă pentru ca cei din familie să angajeze un doctor onest și obiectiv care să mă controleze, dacă nu acum în momentul acesta sar la geamurile voastre și le sparg și țip și tulbur toată pușcăria voastră”. În acel moment anchetatorul desfrânat la faptă și la vorbă n-a mai implicat în anchetă un asemenea subiect. Partea finală a anchetei s-a referit la: „Ai zis că vin americanii ca să vă scape de comuniști, ai zis că armatele capitaliste sunt mai puternice
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
prima dată! - În „creierul lui Kant”! Iată, nu-i așa, o altă forma a religiei, a acceptării misterului, un fel, de fapt, de a ne da curaj nu numai În momentele de criză ale rațiunii sau ale socialului dezlânat și „desfrânat”, ale istoriei brutale, „iraționale”, dar curaj și În mijlocul unei nopți clare, cristaline, de august, cum mi se Întâmplă și mie - și foarte multora, pe toate meridianele! - când ridic privirea admirativă, uimită și Înspăimântată, spre firmamentul sclipitor și teribil, ce Încearcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
excepțiile o constituie căpitanii prea cruzi sau prea curajoși), erau conservatori și imitatori, preluând aspecte din viața comercianților, a aristocraților, dar mai ales a marinarilor civili și a militarilor. În viața privată, puteau dovedi afecțiune, loialitate, rafinament, așa cum puteau fi desfrânați, brutali, iraționali și risipitori, stimulați de permanența unei bogății obținute periodic și fără mare efort. Cele mai importante mituri despre pirați nu au acoperire integrală în realitatea istorică, rămânând doar creații ale scriitorilor. Pirații nu aveau comori îngropate, de pildă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
scrisoare neexpediată care e chiar romanul. Truc literar ingenios, dar situație neverosimilă. Cu ce au ratat bărbații lui Ibrăileanu, Ivasiuc, Sebastian se pot scrie enciclopedii erotice! În schimb, la Titus Popovici, un puști își posedă verișoara mai mare și cam desfrânată fără atâtea complicații psihologice. La fel, un abia adolescent din Întâmplările... lui Blecher, care alege o femeie mai experimentată, iubind-o într-un magazin. Dar, într-un roman de Marin Sorescu, Trei dinți din față, o tânără deloc inocentă, căsătorită
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Firea poetului-om este surprinsă în Geniu pustiu cum nu se poate mai bine: Așa e felul meu. În visurile mele mă cred în stare de-a deveni un tiran carnivor, setos de sânge și omor, avar de aur șu desfrânat ca un Eliogabar, când în realitate neci nu sânt în stare să mă mâniu cumsecade. Atâta timp sânt și eu mânios pe-un om cât ține el mânie pe mine275. Trăsătura aceasta a firii se combină cu una pur reală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
drum public sau executantul unei lucrări pe partea carosabilă, care nu ia măsurile corespunzătoare pentru semnalizarea obstacolelor sau a lucrărilor pe drumurile publice, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație.” PORUNCA A VII-A “Să nu fii desfrânat!” (Ieș. 20, 14) Toate celelalte 9 Porunci se referă la păcate din afara trupului, în timp ce păcatul desfrânării este un păcat pe care omul îl săvârșește în trupul său: “Fugiți de desfrânare! Orice păcat pe care-l va săvârși omul este în afară de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
Mortală; nimic nu vei găsi în ea Decît doar Moarte, Disperare și Veșnică Melancolie-n tristă cugetare cufundata. De groază-înnebuni-vei dacă vei Cerceta acestfel 50 Fiece clipă-a ceasurilor mele-ascunse. Da, știu Că am păcătuit, ca Emanațiile mele ajuns-au desfrînate. Deja sînt tulburat de-ale lor fapte și de mă mai uita-voi Mult la ele, Disperarea la sinucidere-mi va duce sufletul. O Enion, tu însăți ești o rădăcină-n iad crescînd, 55 Deși așa ceresc de frumoasă, încît
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
doboară toate aste-ngrădituri! Căci îngrășați cu sînge Omenesc și îmbătați cu-al vieții vin este cu mult mai bine Decît toate aceste trude ale secerișului și-ale culesului vitei de vie. Vezi rîul, Roșu de sîngele Oamenilor, se úmflă desfrînat în jurul genunchilor mei de stîncă; Nourii mei nu-s norii cîmpurilor verzi ori ai dumbrăvilor cu fructe, 385 Ci Nori ai Sufletelor Omenești 30: nările mele sorb viețile Oamenilor". Satele se Tînguie: neputincioase cad, pește cîmpie-ntinse. Vaier da roată Văilor
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rătăcită. Soțul, prefăcându-se înduioșat, lăsă să i se smulgă promisiunea unei ultime întâlniri; indică ascunzătoarea fugarei. Bietul prelat fugi acolo cu toată viteza cailor săi. Abia ajunse, că intră soțul, înarmat până-n dinți, reproșează seducătorului încercările sale de a desfrâna o femeie cinstită (sic) și declară că vinovatul nu va ieși viu fără a plăti o amendă de 14 000 ducați 91. Prelatul nu avea decât 10 000 de ducați în casetă; fu silit să-și trimită feciorul să-i
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
care își va pierde și capul 30. Nu știm dacă Gheorghe Ștefan a făcut penitență pentru fapta sa (Canonul 22 al Sfântului Vasilie cel Mare recomanda ca răpitorului să i se dea „epitimia” pentru desfrâu: „Iar epitimia pentru cei ce desfrânează este hotărâtă la patru ani; și trebuie ca în cel dintâi să se scoată de la rugăciuni și a se tângui ei înaintea ușii bisericii; iar al doilea an a se primi la ascultare; iar în al treilea spre pocăință; iar
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să apere interesele socrului său. Mergând să depresoare o Suceavă asediată de Gheorghe Ștefan, dușmanul Lupului, Timuș a găsit vreme și pentru o „plimbare de jaf” prin Bucovina: „Timuș, cum au sosit la cetate, de a doa dzi s-au desfrânat la parcurile mănăstirilor, și întâi asupra Dragomirnei mănăstirii cu pușci au mărsŭ și au bătut mănăstirea. Și dacă i s-au închinat, toate odoarăle, veșmintele în jocŭ au dat, și câți bieți neguțitori era închiși acolo și mulți den boieri
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Moldovei, și altul în țara Muntenească, și ginere-său hatman în Ocraina. Că el își ținè lucrul prè sus. Curtea lui, masa lui, cheltuiala lui, ca un craiu ținè...”406) - care „și-au lărgit mâinile spre lăcomie”, „că i se desfrânase și i se lărgise mațele”, generator al unui sindrom ucigaș (scriitorul - „Pseudo-Nicolae Costin” - merită aici laude: „aceștia au murit de o boală ce-i zicea Duca-Vodă, adecă de supărul Ducăi-Vodă”), iubitor de fast (căci fusese „elev” al lui Vasile Lupu
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
să dodiească, den porunca lui Hmil-hatmanul” - Miron Costin), ucrainenii lui Timuș Hmelnițki, mergând să despresoare o Suceavă asediată de Gheorghe Ștefan, își oferă și o „plimbare” prin Bucovina: „Timuș, cum au sosit la cetate, de a doa dzi s-au desfrânat la jacurile mănăstirilor [în acest rând „cenzura” impusă de Bogdan Hmelnițki n-a mai funcționat], și întâi asupra Dragomirnei mănăstirii cu pușci au mărsǔ și au bătut mănăstirea. Și dacă i s-au închinat, toate odoarale, veșmintele în jacǔ au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ținută (2); admirabil; admirație; afacere; afaceri; apreciere; aranjat; avere; bani; barbă; băiat; băiat elegant; bărbat educat; bărbați; bine; bogătan; boschetar; bostan; Cantemir; capabil; căsătorie; chipeș; cineva; a citi; colind; conducere; costum de gală; credință; cultură; Cuza; da; decent; decență; demnitate; desfrînat; diplomat; diriginte; divin; dominație; domn; domnesc; domnie; domnișor; domniță; drept; dulce; extraordinar; fabrică; fată; film; frac negru; generos; grad; haină; hmm; impecabil; impresie; infidel; inteligență; interes; înălțime; încîntător; învățător; întîmplare; lapte; liniște; lux; maestru; manierat; maree?; măgar; mecanic; minciunos; miop
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Pe o blană de lup ne-am desenat sîngele / Cu o dîră de nisip ceresc" (Baladă veche). Sau: " Ca vinele la încheietură, sub zăpezi / Ne-au zvîcnit cărările în labirint" (ibidem). Sau: "Cum după o lungă hibernare simțurile-mi / Se desfrînează la un banchet ceresc" (Aievea). Sau: "Zeii scăpătați potcovesc armăsari păgîni" (ibidem). Sau: "Răsufletul meu află funingini de infern" (ibidem). Sau: "țițeiul instinctelor se năpustește / Cu gîturi de berbeci descăpățînați" (ibidem). Sau chiar: În numele adîncului pețesc o icoană / Nervii-țipari sar
Miza spirituală by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8810_a_10135]
-
scrisoare neexpediată care e chiar romanul. Truc literar ingenios, dar situație neverosimilă. Cu ce au ratat bărbații lui Ibrăileanu, Ivasiuc, Sebastian se pot scrie enciclopedii erotice! În schimb, la Titus Popovici, un puști își posedă verișoara mai mare și cam desfrînată fără atîtea complicații psihologice. La fel, un abia adolescent din Întîmplările... lui Blecher, care alege o femeie mai experimentată, iubind-o într-un magazin. Dar într-un roman de Marin Sorescu, Trei dinți din față, o tînără deloc inocentă, căsătorită
"Amorul e un lucru foarte mare" by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10315_a_11640]