159 matches
-
scumpă și la noi se obișnuiește să fie spălată prin sânge.[...] Noi suntem arabi adevărați și nu putem să lăsăm rușinea să ne păteze așa. Noi obișnuim să o omorâm pe păcătoasă pentru că tradiția cere să nu o lăsăm pe desfrânată să trăiască printre noi. Ea este ca o pată care trebuie să dispară.[...] Am omorât-o pe necredincioasă pentru că a păcătuit și nu din alt motiv. Apăram onoarea pătată a familiei mele.[...] Noi suntem oameni modești, onorabili, vrem sa trăim
Crimă de onoare () [Corola-website/Science/318352_a_319681]
-
va restaura umanitatea noastră luând-o cu totul întru Sine. Atunci când se referă la modul necuprins al zămislirii Domnului, Părinții precizează că Hristos S-a făcut semănătorul propriului Său trup, și S-a născut după trup din firea noastră cea desfrânată în chip nepăcătos, din Duhul Sfânt luându-și sufletul ca din sămânță bărbătească, iar trupul formându-l din sângele feciorelnic, nerușinându-Se de noi Domnul Hristos, ci umilindu-Se pe Sine și luând asupra Sa pe omul căzut sub patimile
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
cu Ludovic al XIV-lea la Marly cu privire la amantă însărcinată a Ducelui de Chartres, Marie-Louise de Séry, în fața lui Françoise Mărie.. Socrul și în același timp unchiul ei n-o plăcea pe Françoise Mărie. În timp ce soțul ei ducea o viață desfrânata, Françoise Mărie trăia liniștită, fără scandaluri, spre deosebire de surorile sale, Prințesa de Conți și Ducesa de Bourbon și de fratele ei mai mare, Ducele de Mâine. Plină de duh și de farmec, Françoise Mărie a preferat compania verișoarei ei Ducesa de
Françoise-Marie de Bourbon () [Corola-website/Science/312846_a_314175]
-
nu uitați să stingeți lumina. O să urc pe scările întunecoase cu o lumânare mică în mână. Vreți? V-am luat prea repede, presupun. Îmi plac desfrânații, în special cei cu etichetă. Aș vrea să mă schimb, să fiu și eu desfrânată. Se pare că nu mi-a mai rămas altceva de făcut. Naoji mi-a spus că sunteți socotit desfrânatul numărul unu al Japoniei, că sunteți necinstit și antipatic, că lumea vă urăște și că adeseori vă atacă. Asemenea povești mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
fi zăcut în patul cald mâncând rulouri cu smochine, coruptă și leneșă, trimițând pe fereastră mesaje băieților tineri și arătoși? Și dacă tatăl ei era cumva un șnapan, iar frații ei niște golani și niște trișori, iar maică-sa o desfrânată și o cheltuitoare? Cinci Proprietăți voia să se asigure, și nu-i lipseau nici avertismentele și nici sfaturile de la soră-sa, care, cu zece ani mai mare decât el, putea deschide ochii asupra pericolelor americane și femeilor americane unui băiat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
dacă ar fi fost un popă, mai că aș fi Înțeles, dar un polițai... Vocea Îi căpătă alt ton de Îndată ce cârmi spre curiozitate ordinară. — Și, ia zi, te-a Încurcat casca? — Nu purta uniformă, tâmpitule. Nu sunt chiar atât de desfrânată. Era În haine obișnuite. La propriu. Și-o să-ți placă la nebunie chestia asta: are o prietenă pe care o cheamă Daphne. Nu se poate! Nu glumești? — Nu. — Daphne, spuse Tom, meditând. Pare genul de reprezentantă a elevilor În consiliul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
lui Chatterton din British Museum - "disperare-întunecată". To Miss C. / Către dra C. - "inimă aflată-n suferință"; "Al Dragostei spin mai ascuțit". The art of puffing / Arta laudei mincinoase - "sărmana Libertate-n Lanțuri"; Meritul nu mai există". The whore of Babylon / Desfrînata din Babilon - "Conștiința e o Desfrînată pe bani"; "Ci toate lucrurile omenești se-învîrt în jurul credinței; Și, (sau asta-i ce visează Înțelepții Filosofi,) / Nimica nu-i cu-adevărat așa cum ar putea părea. / Credința e-o Lentilă menită să ne dreagă
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
To Miss C. / Către dra C. - "inimă aflată-n suferință"; "Al Dragostei spin mai ascuțit". The art of puffing / Arta laudei mincinoase - "sărmana Libertate-n Lanțuri"; Meritul nu mai există". The whore of Babylon / Desfrînata din Babilon - "Conștiința e o Desfrînată pe bani"; "Ci toate lucrurile omenești se-învîrt în jurul credinței; Și, (sau asta-i ce visează Înțelepții Filosofi,) / Nimica nu-i cu-adevărat așa cum ar putea părea. / Credința e-o Lentilă menită să ne dreagă Văzul, / Și să ne-nvețe să
[Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
care face din împărtășanie un simbol, o simplă metaforă, consideră transsubstanțierea catolică drept o scamatorie rușinoasă și condamnă imaginile în mod mult mai riguros decât Luther. El are oroare de relicvele sfinților și compară statuile colorate ale Fecioarei cu niște "desfrânate de bordel". Orice imagine a lui Christos este în ochii lui un idol, iar arta, spune el, nu poate dezvălui nimic din invizibil. Ea nu poate și nu trebuie să arate decât "lucrurile pe care le vedem cu ochii". Distanțarea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cutremurul, și că nimic nu-l mâhnea mai tare pe Dedal decât transformarea în pulbere a operelor sale ridicate ici-colo. Deasemeni, își imagina că cererea avea s-o compromită iremediabil în ochii atenianului, făcând-o să-i apară drept o desfrânată excentrică; totuși, nu avu de ales. În întregul ei regat numai el, străinul, s-ar fi priceput să găsească o modalitate practică pentru îndeplinirea neobișnuitei împreunări odată cu delicatețea discreției depline. Și într-adevăr, cu tot ascuțitu-i simț al autenticității
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
de sunetele harpei. Când instrumentele tac, ele se transformă în imagini ale îndolierii și durerii celor surghiuniți. Ambivalenta instrumentelor muzicale menționate în Biblie, vine din contextul în care apar. La Isaia 23, 15-15, întâlnim chitară în momentul în care femeia desfrânata, uitată de toți, rătăcește pe străzi cântând referene cunoscute pentru a-și putea duce traiul. Această imagine populară este folosită pentru a ilustra căderea Tirului. Ia chitară, da ocol cetății, tu desfrânata! Cântă mai bine, reia cântările că lumea să
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
15-15, întâlnim chitară în momentul în care femeia desfrânata, uitată de toți, rătăcește pe străzi cântând referene cunoscute pentru a-și putea duce traiul. Această imagine populară este folosită pentru a ilustra căderea Tirului. Ia chitară, da ocol cetății, tu desfrânata! Cântă mai bine, reia cântările că lumea să-și amintească de tine!" (Isaia 23, 15-16) Dar tot din cartea lui Isaia vom afla că "Din dragoste pentru poporul său, Dumnezeu reface raiul". Bucuria și mulțumirea se împletesc cu muzica omniprezentă
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
naturale către aventură și viață ușoară, pentru ca peste ani, zărind-o întâmplător pe stradă, Tullio să se simtă vinovat că a părăsit-o, dar și cuprins de îngrijorare la gândul că femeia ar fi devenit oricum, chiar alături de el, o desfrânată. Altminteri, de nu i-ar fi rămas recunoscătoare și "supusă ca o roabă", ce rost vor fi avut clipele petrecute alături de asemenea, josnică, făptură? În fond, iluzia persistenței sentimentelor "curate" ale fostei amante reprezintă unica justificare a "remușcării" lui Tullio
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
ale ghitarei. Alte confirmări nu lipsesc: lascivitatea figurilor, conotația evidență a anumitor titluri (Știuletele, Berbantul), circumstanță (...) că îl dansau pe la colțuri de stradă doar cupluri de bărbați, din pricina că femeile din popor nu voiau să participe la un dans pentru desfrânate. Evaristo Carriego a fixat această circumstanță în Misele eretice: În stradă, privitorii își revarsă/grosolăniile măgulitoare, / căci, în ritm de tango, doi șmecheri / ondulează agil din șold și din picioare"127. A asocia tangoului atributele metafizicii era considerat de anumiți
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
dramatice „Să nu-ți faci idoli!...” și Apollonius din Tyane, vetuste chiar la apariție și prin subiect, și prin maniera teatrului în versuri. Protagonistul celei de-a doua piese este un ascet intransigent și un misogin feroce, care clamează împotriva desfrânatei dansatoare Chimena ca Ioan Botezătorul împotriva Herodiadei, dar îi cade victimă. Cuprins de remușcări, indignat, Apollonius blestemă lumea decăzută și, drept urmare, cetățenii Alexandriei încep subit să moară. Îngroziți, cei rămași în viață încearcă și prin implorări, și prin violență să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
romancier, observator și psiholog, Gaston de Lamarthe se consacră în Notre coeur studierii persoanelor mondene, făcându-le portrete ironice. El pretinde a cunoaște și analiza femeile cu o agerime infaibilă și unică. Scriitorul o clasează pe doamna de Burne printre desfrânatele contemporane, al căror tip îl schițează în românul sau Une d'Elles. El este primul care a descris această nouă rasă de femei agitate, cu nervi de isterice rezonabile, animate de mii de dorințe contradictorii care nici nu reușesc să
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
este de la Aricești-Rahtivani, o comună de unde avusesem un coleg de clasă, V. B. N. Acesta, după război, propulsat de favoarea care se făcea fiilor de muncitori (tatăl său fusese sondor) precum și celor cu origine sănătoasă, copii din flori, săraci, puturoși, desfrânate etc., a intrat în partid, a devenit repede ofițer, apoi colonel. În 1968 convocase colegii la întâlnirea de 25 ani de la absolvire. Pe mine nu m-a invitat. De fapt eu nu absolvisem, fiind arestat în cursul ultimului an, dar
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
păcatele în templu, în fața lui Dumnezeu, bătându-și pieptul: „Dumnezeule, milostiv fii mie păcătosul!”; Zaheu înaintea lui Hristos, în casa sa, care devine, când intră Mântuitorul în ea, Casa lui Dumnezeu: „Astăzi s-a făcut mântuire casei acesteia!”; păcătoșii și desfrânatele s-au aruncat la picioarele Mântuitorului, cerând îndurare: „Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul!”. Iuda își mărturisește și el, cu părere de rău, păcatul iubirii de arginți, care l-a dus la vânzare, dar nu o face
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
6, 20). În al doilea rând, omul aparține lui Hristos, ca mădular al trupului tainic al Fiului lui Deus, Biserica: „Au nu știți că trupurile voastre sunt mădularele lui Hristos? Luând deci mădularele lui Hristos le voi face mădularele unei desfrânate? Nicidecum! (I Corinteni 6, 15). Trupul, deci, trebuie păstrat neîntinat. Ori nimic nu întinează mai mult pe om și trupul lui Hristos decât desfrâul. În al treilea rând, omul în aceeași alcătuire, aparține Sfântului Duh, Sfințitorul: „Nu știți că trupul
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
în Belgia, în vara anului 1904, confirmate și de rapoartele poliției belgiene din aceeași perioadă, se refereau la faptul ca ședințele asociației se ținuseră în localuri de rea faima, că între membri săi superficiali, neserioși, ușuratici, ce duceau o viață desfrânata, fără nicio responsabilitate, nefiind interesați decât de cursele de cai -, existau multe neînțelegeri, căci nu se ocupau decât să se vorbească de rău unii pe alții, acuzându-se reciproc de fraude de tot felul, căutând tot timpul scandalul și, prin
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
14), care adună „împărații lumii întregi” (16,14) pentru confruntarea decisivă a „zilei celei mari a lui Dumnezeu” în locul numit Armaghedon. Lupta este descrisă în capitolul 19,19‑21, după episodul, deosebit de important pentru lucrarea noastră, al judecării și condamnării „desfrânatei celei mari”, cetatea Babilonului (cap. 17-18). Oștirea îngerilor condusă de Cuvântul lui Dumnezeu spulberă oștirea celor trei personaje malefice. Fiara din mare și profetul mincinos sunt prinși și aruncați de vii în „iezerul de foc și de pucioasă” (19,20
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
Ultimul act al confruntării cosmice nu este victoria asupra diavolului, ci victoria asupra morții. Doar în momentul în care moartea și iadul ajung în „focul cel veșnic”, Dumnezeu consideră victoria sa absolută. Să revenim însă la capitolul 17, care descrie „desfrânata cea mare” (17,1), „Babilonul‑cel‑mare”, „mama desfrânatelor și‑a urâciunilor pământului” (17,5). Capitolul poate fi împărțit în două secțiuni: vedenia propriu‑zisă (vv. 1‑6) și tâlcuirea vedeniei făcută de un angelus interpres (vv. 8‑18). Între
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
diavolului, ci victoria asupra morții. Doar în momentul în care moartea și iadul ajung în „focul cel veșnic”, Dumnezeu consideră victoria sa absolută. Să revenim însă la capitolul 17, care descrie „desfrânata cea mare” (17,1), „Babilonul‑cel‑mare”, „mama desfrânatelor și‑a urâciunilor pământului” (17,5). Capitolul poate fi împărțit în două secțiuni: vedenia propriu‑zisă (vv. 1‑6) și tâlcuirea vedeniei făcută de un angelus interpres (vv. 8‑18). Între cele două secțiuni există un verset de legătură. „Desfrânata
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
desfrânatelor și‑a urâciunilor pământului” (17,5). Capitolul poate fi împărțit în două secțiuni: vedenia propriu‑zisă (vv. 1‑6) și tâlcuirea vedeniei făcută de un angelus interpres (vv. 8‑18). Între cele două secțiuni există un verset de legătură. „Desfrânata cea mare”, replică, in negativo, a Femeii din capitolul 12, trăiește în deșert, „șezând pe o fiară roșie”. Ea este „îmbrăcată în purpură și în stofă stacojie, și împodobită cu aur și cu pietre scumpe și cu mărgăritare” (17,4
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
stacojie, și împodobită cu aur și cu pietre scumpe și cu mărgăritare” (17,4) și ține în mâna sa „un pahar de aur, plin de urâciunile și de spurcăciunile desfrânării ei”. Pe fruntea sa stă scris: „Babilonul‑cel‑mare, mama desfrânatelor și a urâciunilor pământului” (17,5). Femeia este „beată de sângele sfinților și de sângele mucenicilor lui Isus” (17,6). Ea stă pe o fiară „cu șapte capete și zece coarne”, este vorba de fiara marină descrisă în capitolul 13
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]