811 matches
-
parfumuri pentru patru zone erotice. "Să fie de iasmin, de santal, de ginestra, de caprifoi". Toate textele lor sunt echivoce, sugerează și neagă, relevă și ascund în aceeași clipă, virtutea îți intră seara în casă și până dimineața ia chipul desfrâului: Dacă mă chemi, vin și mâine". Seara Mai ales seara, seara când lumea pare un vulcan stins și aerul o rugăciune către îngeri, mai ales seara îți promit o plimbare cu barca pe plânsul femeilor... "Numai din cauza ta", îmi răspunse
Flori de câmp by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/14820_a_16145]
-
păsări, și flori, și lacuri, dând târcoale fermelor rare, vânând uneori, cu eleganță și cruzime tropicală, bietele oi de Shetland. Prima iarnă trebuie să fi fost cea mai grea. Ca o frumoasă aristocrată, scăpătată sau zvârlită în mizerie de cine știe ce desfrâu al mulțimii, de cine știe ce tulbure răzmeriță, încălzindu-și cu greu degetele fine și trupul fragil la umila sobă de tuci în care ard câțiva cărbuni murdari, privind mereu la copilul delicat, cu trup de înger, care-și ascunde nevinovăția sub
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
veți pune în vitrina în care creierul meu dă mâna cu Einstein căci ceea ce este fraged învăluit de ceea ce este negru de-a pururi negru va rămâne dar Ofelia tu nu ești și nu ești veverița dezordinii nu ești nici măcar desfrâul din răbdarea băștinașilor ,mi-a scris cucuvaia: fă-mi propuneri" toamna - zic la urma urmelor toamna pe care cocorii cu un singur țipăt o lasă borțoasă , Noaptea florida tangoul" Orb ca o ploaie de noiembrie care a dormit o sută
Poezie by Eugen Suciu () [Corola-journal/Imaginative/11204_a_12529]
-
timpului se resimte prea insistent: "Anului 1906 i se poate asocia imaginea unei cupe în care suferințele țăranilor continuă a se aduna, revărsarea dincolo de margini devenind iminentă. Dar acestei culminații a durerii i se contrapune o alta: culminația huzurului și desfrîului cultivate de clasele posedante cu cinică nepăsare; 1906 este anul serbărilor jubiliare prilejuite de împlinirea a patru decenii de la instaurarea Hohenzollernilor." Ce se mai salvează din text este o mică descoperire de istorie literară, anume că satira lui Caragiale Mare
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
moravurile tinerilor studenți. Părintele Dumoustier făcu ochii mari. - Din acest motiv a ajuns la Bicętre. Dar, după cum v-am spus, familia nu a vrut să rămână acolo. S-au găsit printre lucrurile sale niște... (își căută cuvântul), niște instrumente ale desfrâului. Este un om care a îmbătrânit în rele, a cărui prezență aici, să spun drept, nu-mi face nici o plăcere...
Anne Parlange, Vincent Lestréhan by Sabina Chisinevski () [Corola-journal/Journalistic/10282_a_11607]
-
pentru cei care și acum, după predicarea Evangheliei, se tăvălesc în mocirla patimilor, pentru cei care doresc să ducă o viață asemănătoare poruncilor, pentru cei care nu se pot stăpâni de a-și strica trupul și sufletul în locașurile de desfrâu. Pentru aceștia, deci, căsătoria este de mare folos, căci îi scapă de necurăție, îi scapă de umblatul din femeie în femeie și le dă putința să trăiască în sfințenie și castitate<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p.
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nu-i pot potoli setea de infinit<footnote V.V. Zenkovsky, op.cit., p. 50. footnote> căci ceea ce găsește în patimă este un infinit de proastă calitate<footnote Ibidem. footnote>. De aceea, căsătoria a fost și este considerată remediul ideal pentru îndepărtarea desfrâului și a desfrânării<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre feciorieă, p. 33. footnote>, iar curăția în căsnicie înseamnă iubirea celuilalt în Dumnezeu și iubirea lui Dumnezeu în celălalt<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 485. footnote>. Un cuvânt foarte frumos
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
și nici convorbiri îndelungi pentru că mai ușor poți să înviezi morții decât să nu cazi în vreun păcat cu vreuna. 4. Să te ferești de omul desfrânat, pentru că se gândește să te ducă și pe tine cu el pe calea desfrâului. 5. Să nu stai acolo unde se sfătuiesc despre desfrâu, se povestește sau se săvârșește păcatul desfrâului. 6. Să te ferești de a asculta cântece lumești și de lăutari și jocuri<footnote Fer. Ieronim apud apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
morții decât să nu cazi în vreun păcat cu vreuna. 4. Să te ferești de omul desfrânat, pentru că se gândește să te ducă și pe tine cu el pe calea desfrâului. 5. Să nu stai acolo unde se sfătuiesc despre desfrâu, se povestește sau se săvârșește păcatul desfrâului. 6. Să te ferești de a asculta cântece lumești și de lăutari și jocuri<footnote Fer. Ieronim apud apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
păcat cu vreuna. 4. Să te ferești de omul desfrânat, pentru că se gândește să te ducă și pe tine cu el pe calea desfrâului. 5. Să nu stai acolo unde se sfătuiesc despre desfrâu, se povestește sau se săvârșește păcatul desfrâului. 6. Să te ferești de a asculta cântece lumești și de lăutari și jocuri<footnote Fer. Ieronim apud apud Prof.Univ.Dr.Doc. Pandele Olteanu, Floarea darurilor sau Fiore di virtu, studiu, ediție critică pe versuri, după manuscrise, traducere și glosar în context
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
lucrul născut, ci îl împiedică să fie născut. Și pentru aceasta Sfântul Ioan pune acest păcat nu numai asupra femeii care poartă copilul, ci și asupra bărbatului. Pentru Sfântul Părinte, avortul apare ca o urmare firească a beției și a desfrâului, de aceea întreabă: pentru ce nu o lași pe desfrânată să fie o simplă desfrânată, ci o faci și pe ea o criminală?<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilia 24 despre Epistola către Romani, în NPNF seria I, vol
Avortul – rana de moarte a iubirii. In: Theologos by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/118_a_180]
-
să ne întrebăm: oare azi mai este actual mesajul său? Fără îndoială că este absolut necesar, poate mai mult ca oricând în decursul istoriei, în lumea atât de decăzută în care trăim, în lumea irozilor și a irodiadelor, în lumea desfrâului, a corupției, a înșelăciunii, a minciunii, a dezbinării, a urii și a tot felul de alte nelegiuiri și abateri de la regulile elementare de bună conviețure între oameni. Chemarea lui: „Pocăiți-vă, că s-a apropiat împărăția Cerurilor! “ (Matei 3, 2-3
Agenda2004-25-04-stire () [Corola-journal/Journalistic/282565_a_283894]
-
numerelor practicată de poeții simboliști) și expresionism (izvorînd ca o sevă din dispoziția întunecată a poetului, din înclinația sa spre decorul apocaliptic): "Nevăzutul călător/ pornește ploaia/ care oxidează resturile/ din viața mea/ și isteria clopotelor/ și tristețea unui furnicar/ și desfrîul minții// apoi șterge urmele/ celor plecați să aducă/ smerenie/ apoi urlă plînge pentru/ moartea nebunului/ mare cît tot cartierul// mai sînt și alte cuvinte/ cu miros de bălegar de urină/ care își așteaptă/ înălțarea la cer/ ca nevăzutul călător!// oare
Înfășurat în "mantia damnării" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17350_a_18675]
-
trebuie să mărturisesc că greșeală mea e și mai gravă. Nu întreba care este; am scris o Artă absurdă (Ars amandi, n.n.). Această carte mă împiedica să consider că mîinile mele sînt curate. Dacă am înfăptuit altă greșeală (cea tăinuita, - desfrîul, sau desfrînarea Iuliei) te rog să nu-mi ceri s-o spun; țin că în Arta mea să se vadă întreaga mea greșeală. Carmen et error!" Or, Ars amandi apăruse la Romă cu opt ani în urmă. Și Arta nu
Cînt lucruri triste,fiind trist by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/18091_a_19416]
-
căsătoriei, care dacă nu apare ca destinație dincolo de care eroii dispar, ca final fericit în comedii, cu siguranta e pretext de parodiere, privită fiind cu ochii cinici ai celui care o plasează în imediata vecinătate a adulterului, a minciunii și desfrîului. Nu e ușor să pledezi, împotriva unei tradiții stăpînite de Romeo, Julieta, Tristan și Isolda, pentru o legitimitate estetică a iubirii pusă sub auspiciile căsătoriei. Sören Kierkegaard o face totuși, cu un patos echivalent cu acela al iubirii romantice, într-
Revansa lui Don Juan by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18092_a_19417]
-
îi inspiră lui Bataille o teorie a erotismului, prin faimoasele sale vorbe: Nu există mijloc mai bun de a ne familiariza cu moartea decît acela de a o asocia cu o idee libertina." Libertinajul, în cazul lui Sade, ar fi desfrîul erotic la care se dedau personajele sale. Bataille stipulează, însă, pornind de la această asociere dintre moarte și sex, ceea ce ar constitui componentele esențiale ale erotismului: interdicția și transgresiunea. Actul erotic e provocat de o interdicție care incită și excită, iar
Viclenii la sfîrsitul lumii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17577_a_18902]
-
Iacob Roman e un poet stăpîn pe ceea ce scrie, capabil să scoată acorduri plăcute din presărarea aparent întîmplătoare a rimelor în peisajul arid al versului alb (cum procedează, pe de altă parte, și Doru Ilana): "Umblă și lasă gîndul la desfrîu/ cam peste două zile vei întîlni un rîu/.../ Corabia va rămîne pe loc,/ tu vei ieși în larg sprijinit de delfini/ și peste toate va domni un foc." Autorul acestui volum se lasă și el, ca și Liubița Raichici furat
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
sociologie. Adevărurile paradoxale ale lui Pessoa țâșnesc din analiza doctrinelor politice fundamentale, din teoria liberalismului și conservatorismului, a teratologiei comuniste, discuție în care tonul devine violent și stilul sarcastic. Comunismul e considerat "un dogmatism fără sistem", bazat pe "brutalitate și desfrâu", un "gunoi moral și mental", o "antidoctrină sau o contradoctrină". Surprinzător însă, comunismul apare ca derivat al liberalismului extrem, fiind în esență pretenția de privilegiere a plebei. Analiza principiilor de bază ale doctrinelor, teritoriu unde originile lor și motivațiile sufletului
Terapia eliberării by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/17019_a_18344]
-
de cunoaștere și definire. Insulele relatărilor de călătorie din îndepărtatele timpuri medievale, renascentiste dar și căutările paradisului terestru din secolul al XVIII-lea (multe astfel de scrieri ajunse astăzi între bunurile comune, nediscutabile) surprind extremele evazioniste ale autorilor: sfințenia extremă, desfrîul fără margini, sau ciudate forme hibride și cuprind "tot felul de vieți experimentale" (Lucian Boia - Desfrîu și sfințenie: doi poli ai imaginarului insular, p. 23). Căutarea Insulelor Fericiților printre formațiunile insulare reale deplasează deseori descrierea în fantazare adăugînd bogății fabuloase
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
paradisului terestru din secolul al XVIII-lea (multe astfel de scrieri ajunse astăzi între bunurile comune, nediscutabile) surprind extremele evazioniste ale autorilor: sfințenia extremă, desfrîul fără margini, sau ciudate forme hibride și cuprind "tot felul de vieți experimentale" (Lucian Boia - Desfrîu și sfințenie: doi poli ai imaginarului insular, p. 23). Căutarea Insulelor Fericiților printre formațiunile insulare reale deplasează deseori descrierea în fantazare adăugînd bogății fabuloase sau, după caz, monștrii cunoscuți și necunoscuți ori obiceiuri monstruoase cadrului de multe ori real al
Despre insularitate ca spațiu central by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17072_a_18397]
-
căzută în timp se află Piața Victoriei, Calea Victoriei, Radiodifuziunea. Iar în mijlocul ei, cea mai importantă gară a țării: Gara de Nord. Cui îi pasă? Trenurile vin și pleacă. Rămîn ruinele unor case, superbe cîndva, astăzi adăpost pentru gunoaie și aurolaci, martore ale desfrîului pe doi lei și ceva. Afară plouă. Ștergătoarele mătură sacadat parbrizul. Se opresc. Nu mai văd nimic. Decît apa care șterge murdăria de pe geamul mașinii. Unde mi-or fi ochelarii? Uite-i! Da' portofelul? Nu-i... Afară plouă. Ca-n
Actualitatea by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15751_a_17076]
-
neprevăzut. Puiul o va înhăța imediat. Sînt inși care nu percep lumea decît prin accelerarea ideii sau gestului. * 29 mai 1969. Faut se debarasser de cette... freine?...Dostoievski. Il faut être malhonnête pour être écrivain... la tentation de la débauche... ispita desfrîului... Îngerul și demonul, complementari. Alioșa... Rusia utopică. * 29 mai 1969. Sar speriat din pat la unu și treizeci noaptea, și notez: Zombi, cadavrele înviate de vrăjitori din cimitire și transformate într-un fel de roboți de carne salvați de la putrefacție
Chinul facerii by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16394_a_17719]
-
după ce quakerii și-au încheiat ședința. Că ei vor să fie altfel decît ceilalți, decît toată lumea; la mijloc, mi se pare o ipocrizie... Romanul și negresa, Des Moines. 28 decembrie 1978. Clima dulce și iresponsabilă chemînd la nepăsare, lene, lux, desfrîu, trai fără de muncă, existență de culegători, de unde o sete și-o foame neîntrerupte de procreere, de împerechere... De exemplu, eroul Costică americanizat și pe care l-am vîrît într-un roman, trăiește cu o negresă, o cumătră grasă, grea și
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
presupune efort; a-l linguși pe principe fără a avea vreun sentiment față de el, este o practică curentă. (...) Să-ți fie pildă Nero pe care, orgolios peste măsură datorită seriei de predecesori, l-a răsturnat de pe culmile puterii barbaria și desfrâul său. Noi, aduși la putere prin luptă și datorită opiniei publice, vom fi întovărășiți de invidie, indiferent cât de străluciți ne vom dovedi. (...) Nero a fost întotdeauna regretat de către perverși: noi trebuie să acționăm astfel încât să nu se ajungă să
Eșecul lui Galba by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11896_a_13221]
-
binevoitoare. Cînd cu cîțiva ani în urmă compuneam o muzică pentru percuție, m-am simțit ispitit de bravura unor tineri interpreți, de actualitatea și virtualitatea talentului și vocației lor. Lucrarea avea să se numească Luxuria, ceea ce însemna că erau vizate desfrîul, neînfrînarea. Un desfrîu ca libertate stilistică; o neînfrînare ca patos, dar și ca hybris tehnologic. Ce legături există între Alexandru Matei, "Game" și Luxuria? Ei bine, cel mai mic numitor comun este percuția ca formă de exprimare, iar cel mai
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]