70 matches
-
ceramică dacică, care par să fi fost modelate manual. Ne aminteam de perioada, când pe valea Grădiștei, copii fiind, ne jucam făcând diferite figurine din lutul albicios pe care îl găseam cu ușurință pe malul apei. Era acolo o zonă despădurită, străbătută de două trei pâraie de pe dealul numit "dos", aceasta era cunoscută drept "lutăriile", adică locul unde se găsea lutul, cel cu multiple utilizări; modelarea oalelor dar și sursă a Babei Râmba, doftoroaia din Fundata, în lecuirea unor "boli", cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
Luca și D. Șuegan). DUȘAN BAISKI Lucrări de împădurire l Responsabilizarea proprietarilor Începând cu data de 1 august, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale a inițiat, prin Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic și Vânătoare, o acțiune de identificare a suprafețelor despădurite și neregenerate, aparținând persoanelor fizice. Această acțiune se va finaliza la mijlocul lunii viitoare, în data de 15 septembrie. Ulterior, în perioada 16-30 septembrie, proprietarii de păduri vor fi somați pentru executarea împăduririi suprafețelor indicate. În cazul în care proprietarii nu
Agenda2005-33-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284072_a_285401]
-
negative. De fiecare dată când mănânci o bucată de carne, tu contribui la încălzirea globală. Nu din cauza gazelor emanate de vite, ci din cauza alimentelor pe care aceastea le consumă: cereale cultivate cu o cantitate mare de pesticide existente pe terenurile despădurite. Autor: Anca Murgoci Un studiu publicat de Environmental Research Letters estimează că ar fi necesar diminuarea consumului de carne cu 50% până în anul 2050 pentru a evita un dezastru climatic. Eric Davidson, coordonatorul studiului, speră că țările dezvoltate să dea
Consumul de carne duce la dezastre climatice - STUDIU () [Corola-journal/Journalistic/66952_a_68277]
-
într-un mediu al visării și neantului, descriind scufundarea întregii Irlande sub zăpadă, deși în Irlanda zăpada aproape că nu cade niciodată: „Da, aveau dreptate ziarele: zăpada acoperise toată Irlanda. Cădea pretutindeni în câmpiile mohorâte din centru și pe dealurile despădurite, cădea ușor pe Mlaștina lui Allen, iar mai la vest cădea la fel de ușor peste valurile întunecate și rebele ale Shannonului. Cădea, de asemenea, peste cimitirul părăsit de pe deal, unde fusese îngropat Michael Furey. Zăpada se așternuse din belșug pe crucile
Joyce și alți clasici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4485_a_5810]
-
numeau ,oboseala dinților". Noroc că tânăra generație nu mai știe nimic despre însângeratul trecut al Patriei, în chinul ei de a nu se islamiza, iar urmașii acesteia, pe tot globul răspândiți - că doar n-au să fluiere într-o paragină despădurită - nu vor cunoaște nici atât. Pe când în Occident meșteri pietrari ridicau catedrale, la noi, ca să trăiești în oarecare siguranță în ciuda unor prea dese vizite - dar să nu turnăm gaz peste foc - trebuia să alegi cu maximă grijă un pisc țuguiat de
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
vârsta strâns în clește, Mai termină, mai stai, mai odihnește. Suntem în prag de iunie, zac sub două pături și mi-e frig. Altceva? Altceva, nimic. Plouă întruna de câteva zile, străzile băltesc, țara putrezește, pământul o ia la vale, despădurit. „Acum, o zei nemuritori, să deschid gura sau mai bine să tac?” După această frază minunată, Erasmus face un raționament ca un sacrificiu la șah: înțeleptul e condus de rațiune, prostul de patimi; dar, fără patimă nu ajungi pe culmi
Însemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3968_a_5293]
-
unde începe și unde sfârșește. Neavând nici un reper, nu putem aprecia viteza. Înaintăm, dar nimic nu se schimbă. Parcă n-am pluti, ci am visa. În arhipelagul grecesc aveam impresia contrarie. Noi insule răsăreau întruna pe cerul orizontului. Spinarea lor despădurită delimita cerul, malurile stâncoase contrastau limpede cu marea. Nici o confuzie nu era cu putință; totul devenea reper în lumina necruțătoare. Și, de la o insulă la alta, pe micul nostru vapor care înainta leneș, aveam impresia că săltăm zi și noapte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85071_a_85858]
-
dar chiar în cuprinsul întregii Românii: la Sud și la Vest se întind ca o ramă înaltă și împădurită dealurile Alistarului, Pleșului și Dobrinei, a căror altitudine variază între 250-350 m. Aceleași dealuri înalte se preling și-nspre Nord, însă mult despădurite. Spre răsărit din contră, înălțimile sunt mult mai reduse - cel mult 200 m. - prezintându-se tot sub forma unor culmi paralele de direcție NW-SE, ce merg de se sting în apa pâr(âuluiă Huși ori a Prutului, pădurea lipsind aici
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
cca 860 m. Regiunea satului de origine apoi, este bogată în izvoare și pâraie de munte, iar pădurea de brad și fag ocupă mari suprafețe. Satul Rădiu lângă care au venit și s-au așezat este situat pe un platou despădurit, de la marginea cea mai de vest a stepei deluroase a Fălciului și la o altitudine absolută de abia 240 m. Izvoarele sunt puține, iar rețeaua hidrografică o formează câteva pâraie care în cea mai mare parte a anului sunt seci
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
general, se poate spune că la contactul dintre complexul nisipos superior și cel inferior, argilo - marnos, se găsește o puternică pânză de apă, care urmărește baza cornișei. Această pânză este puternic drenată prin ravenele care au fragmentat adânc baza cornișei despădurite, alcătuită din complexul superior nisipo - grezos. În cuprinsul complexului inferior argilo - marnos se mai găsesc pânze care au un caracter local, în funcție de întinderea mai mare sau mai mică a lentilelor de roci acvifere. În general, aceste ape sunt dulci, afară de
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
Această a doua defrișare prin foc se numește palviki. După strângerea recoltei, aceste câmpuri sunt lăsate între opt și doisprezece ani a se reîmpăduri ca altădată și se reia apoi același procedeu” (Haxthausen, 1847, vol. I, 238). Principiul folosirii terenului despădurit se regăsește și la români. Despădurirea unui teren prin incendiere (așa-numita tehnică a arșiței sau a jariștei) sau prin alte procedee era realizată în vederea cultivării, dar și a creării de pajiști pentru animale. H.H. Stahl consemnează numele dat culturilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
și a creării de pajiști pentru animale. H.H. Stahl consemnează numele dat culturilor de cereale ce se succedau pe un loc despădurit prin foc (numit runc): prosie, răsprosie și samulastră. Faza finală, după părăsirea culturii, era aceea în care locul despădurit devenea pășune pentru animale. Apoi, când mlădițele se înmulțeau, terenul era părăsit, iar pădurea își reintra în drepturi (Stahl, 1998, vol. I, 248-254, 272-278). Această tehnică a dat naștere atât în regiunile rusești, cât și peste tot acolo unde a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
în scop comercial. Acțiunile întreprinse în procesul de exploatare a pădurilor sunt reglementate la nivelul operațional și la cel al alegerii colective. Nevoile economice ale familiilor de băștinași se bazau pe nevoia existenței unui număr cât mai mare de terenuri despădurite. Astfel s-a ajuns la supraexploatarea și la limitarea cantității de resursă disponibilă. Pentru a se evita un scenariu de tipul tragediei bunurilor comune, s-a recurs la impunerea unor reguli de exploatare. Regulile de exploatare au fost diferite de la
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din Lisa, reprezentând nu o "anexă" funerară, ci partea cea mai apropiată de eternitate a vieții satului. Mult înainte de deschiderea primei facultăți de filosofie, am avut o metafizică a noastră... Mă opresc aici. Văd că se coboară. Podișul Anatoliei. Munți despăduriți, pământ sărac, localități rare. Măslini. Piatră. Ziduri care au, toate, pecingine. Efes. Filosoful Apolonius, vorbea într-o grădină din Efes, în fața celor veniți să-l asculte. Deodată, s-a oprit, a privit speriat în pământ, a făcut trei pași înainte
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
mai potrivit. Căpriorii, poate, sperând într-o minune, și un lopătar... aveau să treacă peste marginea de sus a crestei. El le cunoștea poteca, spre izvor la adăpătoare. Mistreții o străbăteau chiar prin mijloc, vulpea și lupul ocoleau însă locurile despădurite. Privi în jur... căută un loc cât mai potrivit să se posteze. Peste pădure se așternu o tăcere ciudată, și, doar cu un piuit în surdină, timid, țopăia un pițigoi din loc în loc, sus de tot în vârful unui fag
ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
de urale și de strigăte de „Poliția e cu noi!“. Ajuns sus, semizeul În uniformă și-a tras puțin sufletul, iar apoi și-a dat jos chipiul, dezvăluind mulțimii un val de strălucitoare transpirație care izvora dintr-o țeastă parțial despădurită și care, În irizările acelei amieze Însorite, constituia un adevărat nimb al măreției. Cezar Însuși, dac-ar fi vorbit atunci poporului, anunțând cucerirea Galiei, descoperirea Americii și aselenizarea Într-un singur discurs, n-ar fi fost Întâmpinat cu atâtea urale
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
urmă, așa că puteam să pierd două-trei zile doar ca să-l atrag pe Enkim În cursă. Tot mergând așa Însă, deodată am ajuns la poalele unor munți Înalți. Mărunțeii se speriară, dar ne urmară voinicește până ce ajunserăm pe o culme stâncoasă, despădurită. Era o zi Într-atât de senină Încât Îmbrățișarăm, dintr-o singură privire, mai mult pământ decât văzuserăm toți laolaltă În toate viețile noastre puse cap la cap. La Răsărit, hăt, peste munți și câmpii, se prevedeau câmpii, dealuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
curcan, limpezime; * tehnician, inelar, cel ce, oricum, redescoperire, viceprimar, lampă fumegândă, ghiocel, CNCS, lupoaică; * două mii, nici una, extraordinar, perfecțiune, scrie frumos, așa-zis, Ioan Slavici, interjudețean, răzgândi, DN; * cinci sute, nici unul, nepromovat, orișicum, comunicare, spune verde, nesigur, papă-lapte, concetățean, coșar; * patruzeci, despădurit, fiecare, de prin, doctorat, vice-prim-ministru, doarme buștean, copăcel, pieptiș, inuman; * treisprezece, careva, dezamăgit, Cluj-Napoca, chirurgie, al patrulea, tace chitic, Prâslea cel Voinic, încetinel, de pe la; * cărticică, PC, cineva, hard-disk, medicinist, inspector-adjunct, se ține scai, antecameră, atotștiutor, de pe lângă; * înaripat, SRL, niciodată, revenire
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
la fiecare din mărimile caracteristice de apărare și zonele stabilite pentru inundare dirijata în situații deosebite, pentru apărarea unor localități și obiective, luate la nivel județean. Caracterizarea fizico-geografică și regimul hidrometeorologic se vor prezenta foarte pe scurt menționându-se zonele despădurite unde se produc violente scurgeri de pe versanți, cu afectarea de obiective, zone în care s-au produs ploi cu intensități excepționale, debite istorice înregistrate pe cursurile de apă din județ. 4. schemă sinoptica a sistemului informațional hidrometeorologic și operativ pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167878_a_169207]
-
Mărțișoare pentru mama - materiale diverse “*” Costume de carnaval-saci de hârtie și de plastic, ziare, reviste- pictate, decupate, cusute “*” Excursii și drumeții - în timpul cărora au fost constituite grupe « Micii ecologiști » ce au avut de realizat următoarele sarcini : observarea și notarea zonelor despădurite, sesizarea surselor de fum din localitatea natală și din localitățile străbătute în excursii/ drumeții, semnalarea existenței deșeurilor - aruncate la întâmplare sau depozitate incorect, urmărirea comportamentului ecologic adecvat . Să salvăm Pământul ! - acțiuni de ecologizare a curții șolii/ grădiniței, a împrejurimilor, de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Răican Georgeta () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1220]