649 matches
-
să se întrunească. Dar și-a pierdut popularitatea. Burghezia participase prea puțin la agitația politică condusă de nobili și cler și Adunarea notabililor. Era rândul burghezilor ai stării a treia. Au început să bănuiască că ordinele privilegiate s-au opus despotismului ministerial pentru că voiau puterea. Au cerut dublă reprezentare pentru starea a treia și vot individual în locul celui pe stări. Știau că vor deține majoritatea, întrucât mulți reprezentanți ai stării întâi, preoți săraci, vor sprijini starea a treia. Agitația a fost
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
nobili erau dispuși să renunțe la privilegiile fiscale și 39% erau în favoarea votului individual. Manifestau o dorința de schimbare și declarau că erau gata să admită meritul și nu originea, trebuia să decidă accesul la funcțiile înalte. Atacau guvernul pentru despotismul sau, pentru ineficientă și injustiția să. În caietele parohiale ale stării a treia erau reflectate cu acuratețe doleanțele țăranilor, care voiau egalitate fiscală, reglementarea comerțului cu cereale, desființarea dijmei și a drepturilor feudale. Burghezia, când le-a întocmit, a preferat
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
la mit, la pozitivism, o afirmare a ceea ce este, care anulează „individul” într-o lume administrată și „față de puterile economice”. Horkheimer și Adorno reacționează astfel la faptul că masele educate tehnologic sunt gata, într-un mod bizar, să se supună despotismului ideologiilor totalitare. Ei au catalogat acest comportament drept „prăbușire a civilizației umane” și scufundare într-un „nou gen de barbarie”. Horkheimer și Adorno au recapitulat în prima jumătate a secolului al XX-lea că sub semnul Iluminismului omenirii nu i-
Dialectica Iluminismului () [Corola-website/Science/308197_a_309526]
-
cuceriri teritoriale) s-a dovedit, dimpotrivă, foarte dificilă. Continentul asiatic a rămas, în mod substanțial, impermeabil penetrării creștinismului. Iluminismul a influențat profund politica ecleziastică a statelor, care - în numele binelui comun - au afirmat propriul drept de a interveni în domeniul religios (despotismul luminat, iozefinismul, jurisdicționismul). Renașterea precedase și pregătise Iluminismul prin Umanism, retrezind interesul elitelor culte ale Europei pentru comorile culturii clasice "păgâne" și pentru studiul obiectiv și metodic ("ad fontes") al acestora și, de fapt, al oricărui alt text, fapt care
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
pontificale se întindeau la nord, din Romagna până în Câmpia romană, trăind în două Italia peninsulară. Papa Grigore al XVI-lea, întâmpinat în 1830, cu ocazia alegerii sale, de o răscoală reprimată însă repede de austrieci, aplică pe acest teritoriu un despotism fără slăbiciuni, care nu este cu nimic mai prejos decât cel al Bourbonilor din Neapole și care îndepărtează orice inovație de ordin economic, politic sau social, susceptibilă de a provoca vreo revoltă. În sfârșit, cea mai mare parte a regiunilor
Revoluția de la 1848 în Italia () [Corola-website/Science/314320_a_315649]
-
acel cineva le-ar spune că ei n-au schimbat esențial natura guvernământului lor, el i-ar uimi peste măsură; si cu greu i-ar face să înteleagă că nlocuirea unui despot răuvoitor cu unul binevoitor lasă, totuși, în picioare, despotismul. Astfel se justifică si paradoxul cu care a început; conservatorismul si liberalismul s-au ivit, la origine, unul din vremurile statului militar, iar celalalt, din industrialism. Se întelege că, întrucât ceea ce se numește acum liberalism a extins sistemul restrângerii, el
Herbert Spencer () [Corola-website/Science/302814_a_304143]
-
el aduce noi opresiuni pentru cel slab și noi puteri pentru cel bogat. Pentru a le apără libertatea, popoarele își aleg împărați, dar aceștia cu timpul se transformă din ajutoare ale statului în stăpânii lui. Abuzul conducătorilor statului culminează cu despotismul, care este treapta extremă a inegalității, „punctul final care închide cercul și atinge punctul de la care am pornit: aici toți particularii devin egali, pentru ca nu sunt nimic în raport cu despotul... aici totul ajunge sa se rezume doar la legea celui mai
Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni () [Corola-website/Science/306985_a_308314]
-
angajaților securității. Multora li era frică de dânsul și se străduiau să-l ocolească pe cât era posibil”. În anul 1975, Civertko a fost destituit în urma unor plângeri depuse de ofițerii de securitate, care l-au acuzat de comportament brutal și despotism. I-a succedat în funcția de șef al securității moldovenești Arkadii Ragozin. După 10 ani la conducerea KGB-ului din RSS Moldovenească, fiind recunoscut ca un bun profesionist în contraspionaj, Civertko a fost trimis ca împuternicit al K.G.B.-ului în
Piotr Civertko () [Corola-website/Science/311149_a_312478]
-
al II-lea, care șoca în epocă observatorii din Occident) și modul asemănător în care și regimul-moștenitor, postrevoluționar, condus de bolșevici, a înțeles să guverneze țara timp de mai bine de șapte decenii după aceea. Dacă la finele Evului Mediu despotismul devastator al unui Ivan cel Groaznic era deja anacronic, tentațiile autocratice ale ultimilor doi țari într-o Europă modernă și devenind din ce în ce mai democratică, cu un Nicolae al II-lea care mai credea că un mare stat în secolul XX se
Nicolae al II-lea al Rusiei () [Corola-website/Science/298304_a_299633]
-
de altfel citirea publică a scrisorii lui Belinskii către Gogol, în care criticul face o clară distincție între Hristos și învățătura lui pe de-o parte și Biserica Ortodoxă pe de cealaltă, aceasta din urmă percepută fiind drept stâlp al despotismului autocratic și al superstiției. Mai târziu însă, spre sfârșitul vieții (după 1867), Dostoievski va apăra tradițiile religioase simpliste ale țărănimii și mai mult chiar, le va împărtăși chiar superstițiozitatea: scriitorul manifestă astfel credința în ideea că visele au valoare premonitorie
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
îndrăzneață în apărarea poporului: Expresia cea mai viguroasă a acestei satire demascatoare, cu un puternic caracter politic, apare în fabulele „"Adunarea obștească"”, „"Oile bălțate"”, „"Ospățul"” și mai cu seamă în „"Danțul peștilor"”, în care autorul demască nedreptățile sociale, fățărnicia și despotismul regimului țarist. În "Danțul peștilor", tipul satrapului țarist capătă o largă generalizare artistică. Contemporanii lui Krîlov au recunoscut cu ușurință în figura Leului pe Alexandru I, iar în aceea a sutașului fățarnic și servil pe favoritul țarului - ministrul Arakceev - devenit
Ivan Andreevici Krîlov () [Corola-website/Science/309370_a_310699]
-
dormit doar două ore pe noapte - și apoi somn adânc timp de treisprezece zile la rând [ 4 ] El a dat subtitlul , " o lucrare în . care încercările clandestine și mizerabil de Princes a ruină Liberty sunt subliniat , iar scenele îngrozitoare a despotismului dezvăluite " . Acesta ia adus statutul de membru onorific al societăților patriotice ale Berwick , Carlisle și Newcastle . Newcastle Bibliotecă Societății literare și filozofice [ 5 ] are o copie , si Tyne and Wear Arhivele Serviciul deține trei prezentate la diferite bresle Newcastle . Un
Jean-Paul Marat () [Corola-website/Science/310852_a_312181]
-
pentru publicare oficială . În special , academicienii au fost îngrozit de curajul sau în acord cu (până acum uncriticized ) Newton . Benjamin Franklin l-au vizitat de mai multe ori și Goethe descris respingerea să de către Academia că un exemplu grăitor de despotism științifice . În 1780 , Marat a publicat " de lucru preferat " , un Plan de législation criminelle . Inspirate de Rousseau și Beccaria , o polemică de reformă a sistemului judiciar , a intrat într-un concurs organizat de Academia de la Berna , a susținut pentru o
Jean-Paul Marat () [Corola-website/Science/310852_a_312181]
-
istorică. Păstrându-se în tiparele romantice, piesa are în centru înfruntarea dintre Stan Plăieșul, considerat reprezentant al bunului simț popular, și Despot Vodă. Anticipând cu aproape patru decenii personajul omonim al lui V. Alecsandri, acesta e un amestec straniu de despotism și toleranță, predispus mai curând să filosofeze asupra vieții decât să conducă țara. Iubire, crimă, complot, adulter alcătuiesc schema piesei lui, ilustrativă totuși pentru anul în care a fost scrisă.
Theodor Codrescu () [Corola-website/Science/298310_a_299639]
-
singurul care poate atinge absolutul, el este singurul potrivit să conducă o societate, după spusele lui Platon. Platon acordă o importanță majoră statului ideal în cartea sa. Platon vorbește despre patru forme greșite de guvernări: timocrația, oligarhia, democrația și tirania (despotism). TIMOCRAȚIA Socrate definește timocrația ca o societate condusă de oameni care iubesc onoarea. El crede că această formă de guvernare rezultă din urmașii părinților care au alte mentalități caracteristice. Onoarea, baza acestei forme de guvernare strălucită duce la dorințe de
Republica (Platon) () [Corola-website/Science/303364_a_304693]
-
au prădat./ Iar cărțile armenilor în foc le-au ars." Pe lîngă factorul religios, în prigonirea armenilor un motiv determinant l-a constituit factorul social, întrucât armenii, prin puterea lor economică, riscau să amenințe autoritatea unei monarhii cu tendință spre despotism. După Ștefan Rareș, Alexandru Lăpușneanu i-a persecutat și el pe armeni. Cronica armenilor din Camenița, o sursă istorică foarte prețioasă, consemnînd evenimentele petrecute în perioada 1410-1652 inclusiv pe teritoriul Moldovei, scrie despre acest domnitor „crud, de zece ori mai
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
multe ori aflându-se sub influența amfetaminelor. O temă recurentă în "Exegesis" o reprezintă ipoteza lui Dick că istoria s-a oprit în secolul 1 e.n. și că "Imperiul roman nu a dispărut". Pentru el, Roma era apogeul materialismului și despotismului care a păstrat dominația asupra lumii. Dick credea că VALIS le vorbea lui și altora, pentru a-l discredita pe președintele Richard M. Nixon, pe care Dick îl considera încarnarea actuală a împăratului Romei. Într-un eseu din 1968, intitulat
Philip K. Dick () [Corola-website/Science/304149_a_305478]
-
adere la ceea ce consideră că e corect. El pretinde astfel că datorită superiorității sale el cunoaște ceea ce vor cu adevărat ceilalți, doar că ei nu știu, înrobiți fiind de necunoaștere, lipsa rațiunii. Acest punct de vedere poate conduce la dictatură, despotism, autoritarism. Al treilea sens al libertatii pozitive este cel prin care libertatea individului înseamnă ascultarea de propriile legi, legi ce au ca scop binele general. Această concepție are la bază premisa că nu există decât o soluție pentru fiecare problemă
Isaiah Berlin () [Corola-website/Science/303118_a_304447]
-
sa. „"În cea ce a reprezentat o luptă pentru putere și influența, preoția a pretins a fi singura în măsură să vorbească în numele religiei. Rezultatul a fost unul catastrofal atât pentru religie cât și pentru politica, aceasta reprezentând însăși fundamentul despotismului"” „"Conflictul nu este unul religions, și nici măcar unul între religie și conceptul de secularism. Este un conflict politic, între o populatie care se zbate pentru libertate și demnitate, pentru împărțirea puterii și a resurselor, si un lider corupt absolut, care
Rāšid al-Ġannūšī () [Corola-website/Science/329078_a_330407]
-
de pe râul Ugra” din 1480. Istoricii au dezbătut problema influenței pe termen lung a dominației mongolilor asuora societății rusești. Mongolii au fost blamați pentru distrugerea Rusiei Kievene, pentru ruperea în trei a vechii națiuni rusine și pentru introducerea conceptului de "despotism oriental" în Rusia. Mulți istorici au căzut de acord asupra faptului că Rusia Kieveană nu era omogenă din punct de vedere politic, cultural sau etnic și că intervenția lor nu a făcut decât să accelereze fragmentarea care începuse cu mult
Invazia mongolă în Rusia Kieveană () [Corola-website/Science/302208_a_303537]
-
sociale. Conform lui, tot ceea ce există are legile sale, „Divinitatea“ are legile sale, „lumea materială“ și „substanțele superioare omului“ au, la rândul lor, legi proprii. Cartea este un studiu comparativ, concentrat asupra a trei tipuri de guvernare (republică, monarhie și despotism), fiind realizat sub influența ideilor lui John Locke. Una din teoriile majore prezentate în lucrare este cea a separării puterilor în stat, conform căreia puterile guvernului trebuie separate și echilibrate pentru a garanta libertatea individului. Cartea își păstrează și în
Charles de Secondat, baron de Montesquieu () [Corola-website/Science/298720_a_300049]
-
Romanov, ș.a.m.d.. Absolutismul monarhic va fi înlăturat în apusul Europei prin revoluțiile burgheze din Țările de Jos (secolul XVI), Anglia (secolul XVII), Franța (secolul XVIII). În centrul și estul Europei, absolutismul se va menține îmbrăcând forma absolutismului luminat (despotismul luminat) care, prin reforme, va prelungi în timp și existența monarhiei absolutiste, dar și a formelor feudale. În Țările române, un astfel de despot luminat a fost Constantin Mavrocordat care, între 1730 - 1769, în cele 10 domnii, a întărit puterea
Absolutism () [Corola-website/Science/299022_a_300351]
-
aceste principii pot fi implementate și menținute. În opera sa cea mai cunoscută, "Principele" (1513), descrie metodele prin care un principe poate dobândi și menține puterea politică. Acest studiu, care a fost privit, adeseori, ca o sprijinire a tiraniei și despotismului unor conducători, precum Cesare Borgia, este bazat pe credința lui Machiavelli că un suveran nu este constrâns de normele etice tradiționale: “"Se pune astfel problema dacă este mai bine să fii iubit decât temut, sau invers. Răspunsul este că ar
Niccolò Machiavelli () [Corola-website/Science/302459_a_303788]
-
Se opuneau luxului și se dedicau antrenamentelor grele și pedespelor dure.Hopliții spartani erau înarmați cu săbii, scuturi grele și sulițe din fier. Atena era dedicată culturii, Confruntarea avea să decidă viitorul lumii occidentale în lupta dintre democrația ateniană și despotismul persan. Pentru că Atena a sprijinit cetățile grecești din Asia Mică în revoltele ionice, regele-zeu, Darius I, decide să pedepsească polisurile. A trimis soli în orașele grecești cerându-le supunere, precum și “pământ și apă”.Atena și Sparta au fost printre singurele
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
zile de asediu, iar liderii tebani care s-au alăturat persilor au fost executați. Deși luptele au continuat până la pacea de la Callias încheiată în 448 î.e.n., victoria de la Plateea a fost decisivă pentru menținerea democrației grecești și triumful acesteia asupra despotismului persan. Războaiele medice, asemeni confruntării dintre David si Goliat, ne-au arătat că nu întotdeauna superioritatea numerică învinge, ci ingeniozitatea și organizarea, precum și idealul pentru care luptăm: libertatea. La o generație dupa bătălie, atenienii au votat pentru construirea unui monument
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]