73 matches
-
adevărată federațiune a popoarelor, în care unul să stea pentru toți și toți pentru unul; - o federațiune care să garanteze dezvoltarea liberă a fiecărui popor și care să apere dreptul special al fiecărei țări, întru cât însă acest drept nu desprețuiește interesele celorlalți. De li va succede popoarelor ca să fundeze această federațiune, atuncea fiece guvern o va primi de programa a sa și va trebui să lucreze în spiritul ei. Atuncea nu trebuie să mai așteptăm o incertitudine nesigură, atuncea vom
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ar zice, căci în urma urmelor fiecare e în stare ca să moară pentru stindard și pentru... chivirnisală. Dar acuși mă pomenesc c-un ziar roșu țipînd: Domnule! D-ta batjocurești opiniunea publică. D-ta calomniezi țara! D-ta, cinic și corupt, desprețuiești presa! D-ta insulți națiunea! Națiunea! Hoho! Națiunea va să zică. Un rău au partidele noastre: că se identifică fiecare din ele cu națiunea. "Sîntem națiunea... nu mai sânt partide-n țară! Toată țara-i numai o partidă: națiunea! " Iată ce zic
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
alt popor mai tare, iubitor De cele ce-au trecut, ce-s rădăcina Și gloria celor ce sunt". - "Ah! ce-am dorit în ora morții mele, Roma să guste pîn-în fund paharul Mizeriei și-a decăderii, într-atăt Încât să se desprețuiască ei pe sine, Asta s-a împlinit...Romanii vechi și mândri Învingătorii lumii, au devenit Romunculi... Dar cu ce s-ocupă ei? Or fi crescând căței, or fi-nvățînd {EminescuOpIV 106} Să strige ca cucoșii... un popor Ce se desprețuește pe
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
se desprețuiască ei pe sine, Asta s-a împlinit...Romanii vechi și mândri Învingătorii lumii, au devenit Romunculi... Dar cu ce s-ocupă ei? Or fi crescând căței, or fi-nvățînd {EminescuOpIV 106} Să strige ca cucoșii... un popor Ce se desprețuește pe el însuși trebui S-ajungă la d-acestea. - "Nu, vorbesc franțuzește și fac politică" - "E tot atîta". "De unde vii? " - întreabă Odin blând. - "Am răsărit din fundul Mărei-negre, Ca un luceafăr am trecut prin lume, În ceruri am privit și
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
o haină-n generații - Sacrifici și mândrie, și minte, ș-aspirații. {EminescuOpIV 258} O, moarte, dulce-amică - sub mantia ta largă 30Acoperi fericiții - și magica ta vargă Atinge cîte-o frunte de om, ce te dorește: Îl face ca Titanii, de tot desprețuește, Desprețuește lumea, pe sine - și-n-sfîrșit - Desprețue gândirea că e desprețuit, Privește astă viață ca pas spre mântuire, Ocazie durerei, o lungă adormire În inimi spăimântate - un chin și o povară, Ce veacuri ce trecură pe umeri i-ncărcară. A vieții
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
aspirații. {EminescuOpIV 258} O, moarte, dulce-amică - sub mantia ta largă 30Acoperi fericiții - și magica ta vargă Atinge cîte-o frunte de om, ce te dorește: Îl face ca Titanii, de tot desprețuește, Desprețuește lumea, pe sine - și-n-sfîrșit - Desprețue gândirea că e desprețuit, Privește astă viață ca pas spre mântuire, Ocazie durerei, o lungă adormire În inimi spăimântate - un chin și o povară, Ce veacuri ce trecură pe umeri i-ncărcară. A vieții comedie mișcată e de aur - - Când scena astei viețe e-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
transforma imaginile literare și miturile în valori științifice și tipar obiectiv al unui adevăr irecuzabil", însă în timp ce utopia se axează pe o tematică sociologică, SF-ul insistă pe descoperirile științifice, speculând pe marginea lor, plasându-se la periferia câmpului literar, desprețuind trecutul și încercând să-l înlocuiască cu un viitor fasonat după standardele sale. De fapt, Alexandru Cioranescu subliniază că deși SF-ul folosește metoda utopică în aparențe, nu are intențiile acesteia.366 Ilie Gyurcsik nota și el că literatura SF
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
prin acest răzbel, fără voia ei făcut. Și dacă ei, iluștrii bărbați politici, spun Europei, chiar printr-o programă, că mama lor este atât de "tîmpită" și de "coruptă", cine nu vede că puterile străine sunt îndemnate, silite de a desprețui această națiune și a o repune sub un jug oarecare? Așadar d-lor susțin că, dacă guvernul ar fi putut face războiul fără voia nației, atunci această din urmă e tâmpită și coruptă. Cine, Doamne iartă-ne, le dă voie
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Pînă când românii stăpânesc Chilia și Cetatea-Albă, iară ungurii Belgradul sârbesc, până atunci nu vom putea birui pe creștini! " (Vezi...... sec. II. tom. V, Warszawa 1828). Prin urmare sultanul Mahomet știa bine că acest lambeau de terre nu-i de desprețuit, și dacă el zicea aceasta la 1490, de ce să n-o zicem noi la 1878? Mutatis mutandis zicem: Pe câtă vreme Basarabia este în mînile noastre, Rusia nu va putea cuceri Orientul. Căci, după cât dăm noi cu socoteala din ciudatele teorii a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
a nu ceda Basarabia; ne-a spus că raposatul, fost milionar de mai multe ori și născut baron, a risipit avere, a lepădat titlu și rang, și-a părăsit țara, fiindcă era democrat și voia să trăiască ca democrat, fiindcă desprețuia deșertăciunea lumească și își iubea națiunea. Cât de trist e a vedea un poet mort și a-i asculta panegiricul, în care numai despre poet nu se vorbește!? În o viață atât de bogată si atât de zbuciumată, d. N.
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
susție, cine știe pentru ce, acest nenorocit proiect de lege, d. Ghica nu s-a înjosit, și aceasta-i face onoare, să adune din pulberea în care le-a aruncat opozițiunea armele sfărâmate ale d-lor Sturza-Costinescu. El le-a desprețuit! Un lucru încă care-i face onoare este că a recunoscut că strămutarea domiciliului Societății la București este imposibilă, așa încît tot auditorul s-a convins că strămutarea domiciliului societății în București nu era decât un pișicherlâc al d-lui
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
mâna apropiată de piept, o depărtează și iar o apropie, repetând aceeași mișcare de la actul întîi până la fine. În scena dintre ea și fiul generalului, unde ar trebui să izbucnească disprețul unuia și ura altuia, ei se urăsc și se desprețuiesc fără aprindere, fără violență. La finele actului al doilea, când servul lui Keronan [î]i spune unde se află copilul Luisei, cu toată graba și bucuria infernală să pună mai iute mâna pe copil, zice: "vino - vino cu mine" cu
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lucrul public. Corpurile legiuitoare au regulat modul plății către comună a sumei de 10 milioane acordate Iașului de Camera Constituantă. Consiliul, prin fraze cari atrăgeau asupra Corpurilor legiuitoare și asupra guvernului ura și disprețul cetățenilor ieșani, a nesocotit acea lege, desprețuind bunavoința cu care țara a oferit să facă mai mult pentru Iași, decât se hotărâse la început, și a refuzat totul, căutând d-nii consilieri să probeze că numai d-lor singuri voiesc binele localității. {EminescuOpXII 262} Acest act al consiliului
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
exprimarea unei simple păreri de rău sau altfel...? Forma e indiferentă. Când vedem pe unul proclamând azi căderea monarhiei și instituirea republicei, iar mâne solicitând o funcție de încredere de la acelaș monarh, cată să admitem că suveranul s-a deprins a desprețui oamenii din țara aceasta. Căci, în adevăr, ce opinie își poate forma cineva despre un individ care, pentru o pensie ori o funcție, își renegă tot trecutul, își {EminescuOpXII 418} abjură credințele? "Man muss es in diesem Lande nicht so
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prefacă încetul cu încetul listele de alegători în liste de funcționari plătiți, au știut să întindă sistemul corupției și cumpărării de voturi ca o mreajă de fier asupra țării întregi. Orice - ar gândi oamenii despre guvernul roșu, oricât l-ar desprețui în fundul inimei, ei sunt legați prin mii de interese create în mod factice de guvern și nu pot lucra altfel. Dar daca o țară se poate guverna astfel, daca prin săturarea unor serii de interese private se poate amorți și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sânt altceva decât ceea ce cred ei. Lauda lor nu mă lingușește, pentru că ei laudă o individualitate care nu-i identică cu a mea batjocura lor nu m-atinge, pentru că ei batjocoresc un individ pe care eu nu-l cunosc ... Îi desprețuiesc pe oameni ... m-am săturat de ei257. Conștiința de sine a geniului apare și mai explicit în Geniu pustiu: să fiu inima lor plină de geniu, capul cel plin de inspirațiune, preot durerilor și bucuriilor, bardul lor258. Freudian, visul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
luat căciula mea de blană din cap și i-am pus-o lui278... Transformându-l pe același Ioan din Geniu pustiu într-un alter ego, acesta devenise tăcut și respingător... neâncrezător către orice. Își râdea de cer și de Dumnezeu; desprețuia oamenii, încât ți s-ar fi părut că sub zdrențele lui râde un rege sceptic și crud ca Satana 279. Iubita îl caracterizează și ea, portretizând în tușe concentrate: Părul tău pare a fi de eben și ochii tăi diamanți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sablé etc. De observat că, afară de Cotnar, nimic românesc nu figurează pe listă. La ora 4, cotilionul fantastic. La ora 7, toată lumea merge iarăși la masă, iar la 8, plecarea. Nu se petrecea rău la 1887. Nici opoziția activă nu desprețuiește banchetele. Un asemenea banchet îl oferă Nicolae Filipescu, directorul Epocii, pentru sărbătorirea a 2 ani de la apariția acestui ziar. Filipescu prezida, având la dreapta pe Alexandru Lahovary și la stânga pe Nicolae Fleva. La acest banchet, Gheorghe Ressu de la Galați a
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
argint și de aur ungurești și turcești. Monede necunoscute nu se primesc. * II. Tatarii locuitori în Moldova sunt datori domnului cu oști, care luptă de multe ori și cu Tatarii din afară. Națiune foarte sălbatecă. Mânâncă numai carne de cal, desprețuiesc altfel de mâncări, oricât de delicate. * II. Cetatea Romanul-nou, așezată în șes, lângă Siret. Târgu-Romanului iarăși cetate. Siretul le desparte: una pe un mal, alta pe alt mal. Altă cetate, Neamțul. * II. Orașe: Suceava Hotin Neamț Romanu-nou Târgu-Iași Vaslui Soroca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
duce viață fără programe, unde ca supuși are un întreg popor de vietăți ce nu-i cer slujbe. Ascultam aceste cuvinte ale lui rostite cu accentul sincerităței și mi se părea omul acesta atât pe suspus pe scara lumei, deoarece desprețuia o domnie, încât în ochii mei lua proporțiile unei ființi extraordinare, supraumane. O, da ! Era fără îndoială atunci cel mai mare om al Moldovei. Poet tânăr, recunoscut și sărbătorit de toți, el a dezgropat limba noastră de sub dărâmăturile trecutului, i-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
cei fără mijloace. Numai așa se vor înmulți la noi operile de artă în toate direcțiunile și se va face în mod natural selecțiunea între ele, ieșind viguroase la lumină adevăratele talente și căzând fructele seci. Nu trebuie, deci, să desprețuim à priori orice lucrare iesă dintr-un cap românesc și să o aruncăm necetită în coșul hârtiilor netrebnice, căci se poate întâmpla să aruncăm în gunoaie și mărgăritare. Dar pe lângă public, care este marele factor dătător de viață al acestor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Că-n primăvara a vieții mele, Tu m-ai ferit de strâmbe căi și rele Și m-ai condus pe calea virtuoasă. Tu-n sân mi-aprinzi făclia luminoasă, M-ai adăpat l-Astreei fântânele, Și când vieața-mi îndulcesc prin ele, Desprețuiesc chiar soarta fioroasă. Ca să doresc a vieții nemurire Mă-ndeamnă raza-ți care-n cer se vede, Cum statornică urmează-a ei rotire. De la țărmul fatal vasul purcede, Ș-amu plutind prin marea de pieire, A ta rază la port
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la fel de păgubitoare în societatea româ nească față de fenomenul artistic contemporan: („Am observat încă și de astă dată că în societatea românească trăiesc două curente puternice și predominătoare. Unul, al așa-zisei aristocrații, care găsește rău tot ce este românesc și desprețuiește scena românească cu desăvârșire, și altul al șovinismului, al patriotismului absurd care găsește bună orice inepție, destul să fie românească.“ Foarte tânărul gazetar, aflat la începutul unui drum care va dura 54 de ani, se orienta cu destulă siguranță și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]