608 matches
-
Acasa > Poeme > Devotament > BABĂ IARNĂ, CÂND PLECI? Autor: Angelina Nădejde Publicat în: Ediția nr. 1520 din 28 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Of, iarnă, cât mai stai la noi? Te uită! Plictiseala-i mare! Ai început să te despoi În stări prea lungi, apăsătoare. Te rog... ți-ajunge cât ai stat! Fă loc ninsorilor cu floare, Cu tine aici ne-au înghețat Speranțele în buzunare. − De ce-aș pleca? Nu-i încă timpul Să cearnă cerul munți de floare
BABĂ IARNĂ, CÂND PLECI? de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1425145606.html [Corola-blog/BlogPost/374686_a_376015]
-
Hristos, capul tuturor, se află căpățâna lui Adam. Pricina pentru care locul în care a fost răstignit Domnul se numește Locul Căpățânii este aceasta: pe vremea potopului, căpățâna lui Adam a fost scoasă afară din pământ și colinda de colo-colo despuiată de carne și stingheră; era o vedenie îngrozitoare pentru cei care o vedeau. Solomon, din respect pentru strămoș, împreună cu toată oastea, a acoperit-o cu foarte multe pietre. De asta a și fost numit de atunci locul acela: Pardosit cu
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
nimănui, ci le va consulta pe toate; va considera dar diversele împrejurări, va cântări cu imparțialitate drepturile și trebuințele ambelor clase; fiindcă nu poate fi nici o îndoială, că pe atât ar fi de trist, ca cu această ocaziune să se despoaie o clasă de averea sa, pe atât ar fi de trist, ca cealaltă să ajungă a depinde de la întâmplare și de la buna voință a celei dintâi, atunci când este vorba de nutrimentul de toate zilele și de împăcarea acestor două clase
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARESTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUI ALEXANDRU IOAN CUZA(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 917 din 05 iulie 2013 by http://confluente.ro/Dr_mite_maneanu_boierii_si_varvara_magdalena_maneanu_1373019556.html [Corola-blog/BlogPost/363929_a_365258]
-
din 29 noiembrie 2016. Un zburător Închisă e fereastră și falduri jucăușe de perdea Învăluie molatec făptura-mi, de gânduri ostenita; Stelele cern în noapte priviri pe munți de catifea... Iar vântul nu mai cânta, si luna-i adormita. Tu, despuiat de gânduri cenușii și de iluzii-amare Descaleci azi din vise, înfășurat în noapte... Un zburător - ce tatuezi pe trup dorințe arzătoare, Sorbind sărut cochet și rătăcind printre-ale mele șoapte... Puzderie de umbre se năpustesc cu zâmbetul șăgalnic, Ca să elibereaze visul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corina_negrea/canal [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
pe-ntinsele câmpii. Citește mai mult Un zburătorînchisă e fereastră și falduri jucăușe de perdeaînvăluie molatec făptura-mi, de gânduri ostenita;Stelele cern în noapte priviri pe munți de catifea... Iar vântul nu mai cânta, si luna-i adormită.Tu, despuiat de gânduri cenușii și de iluzii-amareDescaleci azi din vise, înfășurat în noapte...Un zburător - ce tatuezi pe trup dorințe arzătoare,Sorbind sărut cochet și rătăcind printre-ale mele șoapte...Puzderie de umbre se năpustesc cu zâmbetul șăgalnic,Ca să elibereaze visul, rămas
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corina_negrea/canal [Corola-blog/BlogPost/375778_a_377107]
-
Fără îngeri” (2009). Ce au în comun aceste volume și ce aduce inedit, fiecare dintre ele? - În mod cert, toate poemele mele au în comun personalitatea mea, frământările autodefinirii mele psihologice, sociale, literare. Mai au în comun imagistica, atunci când mă despoi de traiul de zi cu zi și mă întorc în poezie simt și trăiesc lucrurile într-un anume fel, pe care încerc să-l redau cât de fidel pot cu ajutorul versului. La capătul fiecărui poem nu rămâi cu nimic, decât
DESPRE POEZIA CONTEMPORANA INTR-UN DIALOG CU POETA SANDA PANAIT de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 120 din 30 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Despre_poezia_contemporana_intr_un_dialog_cu_poeta_sanda_panait.html [Corola-blog/BlogPost/350821_a_352150]
-
bolborosindu-și păsatul, speriind cu stropii înălțați grămăjoara mălaiului pus deasupra, gata să-ngroașe fiertura. Și parcă o și văzu pe mamă-sa pe-un scăunel sprijinind ceaunul între tălpile goale ale picioarelor, având apărătoare numai doi coceni de porumb despuiați de boabe. Aievea o zări făcăluind fiertura aromitoare! Și-n scurtă vreme, mămăliga, după ce mai dădu-n clocot de câteva ori, se găsi răsturnată pe măsuța rotundă unde adăstau o strachină cu brânză sfărâmată, iar în alta, ardei perpeliți în
PREMIUL AL II-LEA PENTRU PROZĂ SCURTĂ LA FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ “AGATHA GRIGORESCU BACOVIA” de ANGELA DINA în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/angela_dina_1444544241.html [Corola-blog/BlogPost/344139_a_345468]
-
un soare care scaldă și luna cu-o privire luceafăr viu ce arde în focuri mult prea dese o stea care mângâie, pământul ,fără să-i pese. Că-și pierde nemurirea din zborul însingurat rotindu-se spre soare cu raiul despuiat de sufletul ce bate în sentiment curat cu dorul care crește în trupul de-mparat. Privirea lui veghează o preafrumoasa față ce-n ochi arde luceferi, cu față preacurată cu părul ca un soare ce râde în primăveri cu buzele
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
ca spicele secerate. Și nu știe ce sunt oamenii, nici cum trăiesc oamenii. Cât despre veșminte, poartă straie ca ale zeului Sumukan...”. Ghilgameș îi trimite una dintre cele mai frumoase curtezane din suita sa: Fiica plăcerii își dezvălui sânii, Se despuie, farmecele să-i stăpânească; fără sfială îi sorbi răsuflarea, își lepădă veșmintele și trupul lui o acoperi îi arătă astfel fiarei cu chip de om ce-nseamnă femeia, și dorința lui o învălui în mângâieri. Șase zile și șapte nopți
”AMARNIC GHILGAMEȘ MI-L PLÂNSE PE ENKIDU” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2131 din 31 octombrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1477872550.html [Corola-blog/BlogPost/370721_a_372050]
-
Era destul să dorm câte 15 minute pe zi... ? Câtă plăcere apoi, de la aceste sute de pagini scrise, care de parcă se țineau de mine și nu vroiau să plece la teatru prin orchestră. Ele îmi fac impresia că m-am despuiat de haine grele, c-am aruncat din mine niște pietre sau apăsări din piept. Când iau în mâini aceste grele caiete și le privesc, le văd ca pe niște tablouri minunate, sau precum o mulțime de oameni dragi ce sunt
MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU UN INTERVIU ! (III) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1444214406.html [Corola-blog/BlogPost/371018_a_372347]
-
-l plecați ca sabia să nu-l reteze?... Sau lumea-n cap voi v-o luați printr-o revoltă mai aparte ce-n jocul lor infect e parte, când faptele îi recomandă să fie grabnic alungați. Dar nu oricum, ci despuiați de bunurile tâlhărite, ca-n ceas de cumpănă să-nvețe pe pielea lor ca de toval, că gol pe lume omul vine și gol apoi în lut se-ntoarnă oricât ar fi de sus pe val... Români, e ceasul deșteptării cum
BALADA AFLĂTORILOR ÎN TREABĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_balada_afla_george_petrovai_1373155819.html [Corola-blog/BlogPost/363925_a_365254]
-
A fost atâta veselie printre copii când l-au văzut pe Dany „bandajat” la cuculeț, încât a ajuns de pomină în toată gașca lor de neastâmpărați. Pe acele vremuri, nu exista atâta rușine între copii, de aceea fetițele se scăldau despuiate alături de băieți, chiar și cele de 10 - 12 ani, cărora de acum începea să le crească năsturașii sânilor și să le apară pe ici pe colo câte un firișor din viitoarea mătase pubiană. Parcă cele mai mari aveau costum de
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ana_fiica_muntilor_roman_c_stan_virgil_1389606962.html [Corola-blog/BlogPost/363789_a_365118]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > ȘUNT CODRUL DESPUIAT Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 1250 din 03 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Șunt codrul despuiat de frumusețe, Căci iarnă nemilos m-a văduvit. Și-n nopți tîrzii plini de tristețe, Am plîns cu frunze ce-au cernit. Și vîntul suier-a singurătate, În nopți puștii cu lacrimi din destin. Și n-am răspuns și nu
SUNT CODRUL DESPUIAT de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Lucia_tudosa_fundureanu_1401775673.html [Corola-blog/BlogPost/344679_a_346008]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > CĂZUT DIN CER Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 418 din 22 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Mă îndepătez despuiat de frunze cu urechea surdă la cântecul inimii unde locuiesc păsările chipeșe cu ciripitul plin de atâtea priviri. Ochii adorm obosiți în orbite și mâinile caută cu disperare întregul. Sunt speriat de ghearele lumii; îmi ascund carnea sub pielea copacilor
CĂZUT DIN CER de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 418 din 22 februarie 2012 by http://confluente.ro/Cazut_din_cer_llelu_nicolae_valareanu_1329904336.html [Corola-blog/BlogPost/346811_a_348140]
-
diplomele fabricate date de facultățile-fantomă (unele la „fără ghiozdan”). Cu ce să se potrivească, cu drogurile vândute la colț de stradă, cu furturile din conturi bancare de pe Internet, cu spoiala de cultură din viața artistică a țării, cu trupurile feminine despuiate de prin ziare sau de la televizor, cu manelele, îndrăgite chiar de unii politicieni (care fac o „politică” a lor și numai în favoarea lor), cu dezmățuri în cluburile de noapte, cu rulete unde se pierd și se câștigă sume cutremurătoare, cu
TRAGETI PE DREAPTA, BĂTRÂNI! de ION C. HIRU în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 by http://confluente.ro/Trageti_pe_dreapta_batrani_ion_c_hiru_1337524260.html [Corola-blog/BlogPost/358404_a_359733]
-
și eu cu toate puterile mă împotrivesc mă fac mototol-rostogol cu viscerele strânse... Zidul tău se sfarmă pe zi ce trece tot mai mult se vede din mine de-afară, până la bust, până la mijloc, până la șolduri, genunchi și glezne mă despoi de marmură. Doar nisipul rămâne și acela în mușuroaie mărunte care așteaptă un vânt dinspre nord să se spulbere. Cine să le adune boabele să le prefire prin gâtul clepsidrei, de vreme ce clepsidrarul e plecat de un timp să sufle în
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_ii_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/356247_a_357576]
-
cum să-ți alegi cărarea/Și cum să fii văzut dintr-o oglindă/ Când rătâcirea lumii o să-ți prindă/De suflet și de minte întrebarea(Gânduri pentru fiul meu Octavian).Ideile se simt commode încorsetate în chinga versului clasic care despuiate de fenomenal și cultivând imaginea hieratică a contururilor, eul liric e suspendat de rețeaua imaginii închingată în versul clasic cu rimă încrucișată.Dar,uneori,anihilat de aspectul sticlos al metaforei: Se va găsi,cânva,un camp/Să-ți conturez din
SUDUL TÂRZIU, CRONICĂ DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Sudul_tarziu_cronica_de_al_florin_tene.html [Corola-blog/BlogPost/361806_a_363135]
-
Și nu pot să-mi opresc suspine Și mâna-mi tremură ciudat Când gându-mi zboară către tine La viața-n doi cât ne-a fost dat ... Aș vrea să nu mai plouă seara Și ramuri să nu se mai despoaie Și să-și ascundă goliciunea Sub picuri mici și reci de ploaie ... Aș vrea natura-mpodobită Cu cușmă albă de zăpadă Și-as vrea să văd copii cum zburdă Prin curți prin parc și-n plină stradă ... Iar mie mi-aș
CELEI CE NU MAI ESTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Celei_ce_nu_mai_este.html [Corola-blog/BlogPost/364650_a_365979]
-
minții, duce o luptă cu miile de felurite chipuri, și cu cele, adică cele ce poartă o anume formă exterioară, o înfățișare, o proiecție a spațiului și avremii, o culoare, și altele asemenea, și cu cele gândite, adică conceptele - pentru ca, despuindu-se de tot chipul făcut, să se roage lui Dumnezeu față către față.”[58] În lumea virtuală creată de tehnologia multimedia confruntarea cu fantasmele ia forme noi pentru că acestea se materializează în imaginile care, pe măsura dezvoltării tehnologiei, dau tot
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Media_din_perspectiva_vietuirii_si_a_trairii_duhovnicesti_intr_o_lume_multimedia.html [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
imperiile în somn, când mi se făcea ziuă din ochii iubitei și-i salvam trupul frumos înfășurat în mătăsuri ca al pietei și-i făceam buzele trandafir, nu știam cum miroase parfumurile morții eram prea tineri pentru lumea aceea când despuiam icoane până îi auzeam pașii sfințind potecile noastre câteodată triste, ca un cântec de liră, alteori vesele ca primăvara, câte aveam să ne spunem și nu ne-am spus... ai îmbătrânit oglindă în perete de-atâta singurătate, cine te va
SPOVEDANIE ÎN FAŢA OGLINZII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1428038111.html [Corola-blog/BlogPost/374545_a_375874]
-
Fără îngeri” (2009). Ce au în comun aceste volume și ce aduce inedit, fiecare dintre ele? - În mod cert, toate poemele mele au în comun personalitatea mea, frământările autodefinirii mele psihologice, sociale, literare. Mai au în comun imagistica, atunci când mă despoi de traiul de zi cu zi și mă întorc în poezie simt și trăiesc lucrurile într-un anume fel, pe care încerc să-l redau cât de fidel pot cu ajutorul versului. La capătul fiecărui poem nu rămâi cu nimic, decât
ATUNCI CÂND VICTORIA APARŢINE CELOR CU MENTALITATE DE ÎNVINGĂTOR. de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Atunci_cand_victoria_apartine_celor_cu_mentalitate_de_invingator_.html [Corola-blog/BlogPost/355882_a_357211]
-
dintre Romeo și Julieta la Verona?" Da, avea dreptate Radu, italienii chiar sunt bărbați frumoși. Așa era atât Vicențio cât și acest pictor din piață. Aveau ceva deosebit în trăsăturile lor. O fermitate și o cutezanță în priviri de parcă te despuiau de haine când te fixau cu privirea, făcându-te să te simți goală și neputincioasă în fața lor. Adriana pășea absentă alături de Doina, care îi tot explica despre ce reprezintă fiecare clădire, cam în ce perioadă a fost ridicată și de
CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424342250.html [Corola-blog/BlogPost/353193_a_354522]
-
la râu, dându-i drumul pe apă. PAPARUDELE Paparudele se făceau cam în același timp cu Caloianul. Ca și acesta, jocul paparudelor este o invocare a ploilor, mai ales în perioadele de secetă, în lunile iunie și iulie. Fetele se despuiau și își puneau coronițe de bozii pe cap, se acopereau cu panglici roșii, își puneau la gât salbe de aur sau de argint și plecau să danseze pe la case. O fată cânta monoton, cu note scurte și cu tact repezit
OBICEIURI ŞI TRADIŢII ÎN TIMP DE VARĂ ÎN SATUL ROMÂNESC DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 558 din 11 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_obiceiuri_si_traditii_elena_buica_1341998292.html [Corola-blog/BlogPost/340691_a_342020]
-
cerea odihnă deloc. Era destul să dorm câte 15 minute pe zi...!? Câtă plăcere apoi parcă nici că nu mi-ar face foițele partiturilor terminate! http://danielroxin.blogspot.ro/2014/07/unesco-consideră-valsul-unui-român-din.html Ele îmi fac impresia că m-am despuiat de haine grele, c-am aruncat din mine niște pietre sau apăsări din piept. Când iau în mâini partiturile acestea și le privesc, le văd ca pe niște tablouri minunate, sau precum o mulțime de oameni dragi ce sunt toți
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1413132144.html [Corola-blog/BlogPost/383709_a_385038]
-
cu suflu-i rece Trunchiul ud și dezbrăcat. De parcă-i ieri nu pot uita, Verde-n haina-i de parada Cu parfumu-i îmbată Trecătorii de pe stradă. Acum iată-l stând în ploaie, Vântu-l bate neîncetat, Crengi îi rupe și-l despoaie Și este trist și l-am uitat. O fi doar o întâmplare Sau bănuind că nu dormeam, A întins un ram cu care Imi ciocani ușor în geam. Bietul tei.Nu-mi vine-a crede Că în noapte stă golaș
DORMI IUBITO de EMIL ŞUŞNEA în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_susnea_1431621999.html [Corola-blog/BlogPost/360503_a_361832]