314 matches
-
viață atât prin necazuri cât și prin bucurii, mi-aduc aminte de prima noastră întâlnire din Poiană, atunci când ți-am surprins privirea... doamne și câte mi-am mai zis atunci! Ce vor să spună aceste priviri scrutătoare? Parcă mă simțeam despuiată în fața ta și-mi era rușine. Simțeam cum mă sfredeleai cu privirile la masă și-mi scoteai de pe mine fiecare obiect de îmbrăcăminte, cu atâta calm, încât mă simțeam nu numai vulnerabilă, cât mai ales transfigurată de plăcere și de
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1396540875.html [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
ușă. Eu am chemat-o dar dacă am adormit băut, nu-mi amintesc nimic din toată povestea. - Ești o mare figură, râse cu poftă Valentin. Auzi la el! Să cheme o femeie în cameră, asta să-l aștepte în pat despuiată și el să adoarmă ca fraierul pe fotoliu. Hai că ești caraghios de tot. Așa ceva nu am pățit niciodată. Să mă îmbăt atât de tare încât să nu mai știu de mine și nici ce fac. Dai semne de bătrânețe
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1496680273.html [Corola-blog/BlogPost/376620_a_377949]
-
zenitul traversat râul ce nu cunoaște nici punte nici barcă? Se va face atunci auzită o voce? ASEMENI SISIFULUI este omul în zadar rostogolind spre înalturi piatra care-i conține sensul. PROFET Sub un arbore bodhi* desfrunzit șezând pe jumătate despuiat un orb niciun cuvânt nu ajunge până la buzele lui doar corbu-i croncăne blesteme sumbre - în vânt. ----------------------------------- * Copacul bodhi este Arborele Vieții la budiști (cunoscut și ca ficus religiosa sau smochin sacru). La umbra lui s-a așezat și Budha pentru
MEDITAŢII ÎN HIMALAYA – POEME (1) de GERMAIN DROOGENBROODT în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 by http://confluente.ro/germain_droogenbroodt_1432475061.html [Corola-blog/BlogPost/367595_a_368924]
-
din universitate. Cât era de vârstnic, îi atârnau pieile de pe el, dar tot stătea de vorbă gol goluț lângă dușuri cu o student apetisantă. Nicio jenă nu exista între cele două generații, nepoata și bunicul cum păreau a fi ei despuiați și ce contrast între cele două corpuri expuse. - Zici că era apetisantă studenta? Săndica îi trimise un ghiont între coaste. Asta ca să te înveți minte să te mai uiți după trufandale apetisante. - Au, ce-mi faci? Mă doare! Nu ți-
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. IV VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Cat_de_mult_te_iubesc_ro_stan_virgil_1391337215.html [Corola-blog/BlogPost/353830_a_355159]
-
cu vibrația. Farul atenției îl sărută auriu cu dor dospit de vreme. ,,Bine te-am regăsit, lumina mea!’’ intonează radios muzica unui surâs. Și sunetele selenare se unesc în tantre sub cheia dezlegărilor de inhibiții, se unduiesc înflăcărate eliberând cântecul despuiat al inimii.(20-21 iulie 2016) Referință Bibliografică: Soarele înserării / Iulia Dragomir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2029, Anul VI, 21 iulie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Iulia Dragomir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
SOARELE ÎNSERĂRII de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 by http://confluente.ro/iulia_dragomir_1469130356.html [Corola-blog/BlogPost/383762_a_385091]
-
tot sufletul se strânge-n ochi. Nu mai e loc de ambalaj și eticheta. Nu mai e timp pentru salut, sau bună-ziua, Nici chiar pentru „Să vezi ce s-a-ntâmplat”. Și fie că dansează, fie că plâng, Vezi sufletul despuiat, în dânsul lor, în plânsul lor, în ochii ce nu mai pot minți Fiindcă nu mai au nimica de pierdut, Sau poate-au cîștigat tot ce se putea cîștiga... Și nu le pasă nici de tine, nici de mine, Nici
POEME BILINGVE (3) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Daniel_ionita_bilingual_po_daniel_ionita_1368701035.html [Corola-blog/BlogPost/370987_a_372316]
-
Ediția nr. 1604 din 23 mai 2015 Toate Articolele Autorului DE CE...?! De ce ni-i țara sărăcită? De ce ni-i apa otrăvită? De ce ni-i țara părăsită? De ce ni-i nația hulită? De ce ni-i limba încâlcită? De ce ni-s munții despuiați? De ce-s copiii exportați? De ce-s medicii alungați? De ce ni-i aurul furat? De ce-i pământul nelucrat? Unde-s vestitele sere Când exportam de toate cele? Ei le-au vândut pe trei arginți, Degeaba ne rugăm la sfinți. Poporul este
DE CE...?! de IONEL GRECU în ediţia nr. 1604 din 23 mai 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1432402452.html [Corola-blog/BlogPost/379672_a_381001]
-
degetele pe trăgaci! Tânărul trase în direcția vrăjitoarei și glonțul îi șterse umărul. Înspăimântată o luă la fugă prin curte căutând poarta. Se lovi de stâlpul acesteia și o torță îi scăpă din mână aprinzându-i părul despletit. Buha alergă despuiată în flăcări pe ulița satului cu cealaltă torță în mână, pătrunse în propria-i ogradă și bagă capul în găleata cu apă din pridvor. - Vai de mine, ce mă făceam dacă nu aveam apă?... Intră în casă și la măsuță
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414394605.html [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
viață atât prin necazuri cât și prin bucurii, mi-aduc aminte de prima noastră întâlnire din Poiană, atunci când ți-am surprins privirea... doamne și câte mi-am mai zis atunci! Ce vor să spună aceste priviri scrutătoare? Parcă mă simțeam despuiată în fața ta și-mi era rușine. Simțeam cum mă sfredeleai cu privirile la masă și-mi scoteai de pe mine fiecare obiect de îmbrăcăminte, cu atâta calm, încât mă simțeam nu numai vulnerabilă, cât mai ales transfigurată de plăcere și de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1495426936.html [Corola-blog/BlogPost/376786_a_378115]
-
pe Mitică să tragă clopotele ziua în amiaza mare de parcă s-ar mai fi putut schimba ceva din AND-ul ei "mă neică - sunt Crăcănelul zilei deja ambetat cu amfetamina și poezia plângăcioasă a patriei - pe orizontul meu nordic umblă despuiată Venus din Cuca Măcăii cerșind un păhăruț un cântecel nupțial (auziți auziți la ce-o duce capul) încercănată gravidă intră pe bicicletă mov în academie pentru voyeurism și îmbălsămare nimic nu-i la locul potrivit nu se știe unde ne
Poezii by Ion Tudor Iovian [Corola-website/Imaginative/14719_a_16044]
-
toată fața ca în oglinzi paralele de aerul vertical. Plecam îndepărtându-mă. Un punct. Mult mai slab ca boaba spumii. Târziu în iarbă un țârâit de greier. La Săvârșin singur ca regele La Săvârșin singur ca regele printre platani uriași despuiați ce-acoperă cu totul bolta iar pielea lor atârnînd în petece alb-cenușii gata, gata să cadă ca niște bandaje groase ce se desprind direct de pe os, timp vechi în fermentație, mici focuri mov căzute în iarbă ici-colo, brândușe proaspete, un
Poezii by Vasile Dan [Corola-website/Imaginative/4854_a_6179]
-
vise-ai sustras cartilagii de-azur recidiva de-a fi ocnaș al poemului pur surghiunit în casa paingului pradă să-ți descânte-n tăciunii aprinși o pirandă să ai preț de nimic printr-un calcul mizer cu cătușe la mâini, despuiat și stingher să hălădui pe câmpuri chinuit-arătare coapsă zămislită de zori neatinsă de soare din reflexe-azurii să crestezi un fetiș miez de noapte răsucit ca o lamă-n tăiș vin aezi deghizați cu arcuș și vioară - jurii falși dau verdictul
MEDITAŢII... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Meditatii_0.html [Corola-blog/BlogPost/371212_a_372541]
-
creste Cu basmele-ți orientale! Dar vezi, ′mneata cum stă azi treaba - Fulgerător și descendent, Brăila și-a mutat taraba La preț de două-n Occident. Și, rogu-te, să nu te mire, De-oi întâlni pe vreo centură Mai despuiate astăzi Chire, Duhnind a hoit și-a băutură! Ciulinii-s tot la locul lor! În schimb, s-au mai școlit Codinii La tehnicile de omor Se-ntrec de zor cu spadasinii. Și de-ar mai ști bietul Zografi Că-n
DE VORBĂ CU PANAIT ISTRATI de LIVIA MIHAELA FRUNZĂ în ediţia nr. 1915 din 29 martie 2016 by http://confluente.ro/livia_mihaela_frunza_1459236805.html [Corola-blog/BlogPost/378536_a_379865]
-
zi noapte-n hora/ timpul se autodevoră.../ dulcea inimii roua/ naște lumea cea nouă” (Dulcea inimii roua). Tonul melodios de (des)cântec, specific poeziei populare, transfera textului poetic fiorii credințelor folclorice vechi: „La miezul nopții argintii/ răsar fecioare pe câmpii/ despuiate joacă-n luna/ cu silfii-n doruri se-mpreună/ nebunele Alea Frumoase/ saltă-n iarbă de matase;/ cui pe câmp îl întâlnesc/ mințile-i rătăcesc sucesc.../ pe cearcăn pe sub stele/ după zborul cel de iele.../ el cu zile-n veci
„PERIPLUL UNUI POET” (RECENZIE) de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1424807920.html [Corola-blog/BlogPost/376029_a_377358]
-
Doar și prin înregistrarea în Guinnes Book de către arogantul și pocitorul politruc Sorin Oprescu, în cârdășie cu mizerabila tagmă din care face parte de peste două decenii, a celui mai lung cârnat, a celui mai mare ghiveci și a celor mai despuiate și sexicioase ”crăciunițe”, imaginea României a fost penibilizată, caricaturizată, blasfemiată prin ”performanțe” jenante care le-au permis străinilor neprieteni să ia în derâdere națiunea română prezentată, astfel, încă o dată, drept stupidă, necivilizată, incultă, desuetă, înapoiată, caraghioasă, coruptă, furăcioasă ... Să ne
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT – CEL MAI LUNG POEM COLECTIV PENTRU CARTEA RECORDURILOR A AJUNS LA 7000 DE STROFE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_fara_sfarsit_cel_mai_lung_poem_colectiv_dedicat_i_romeo_tarhon_1326248910.html [Corola-blog/BlogPost/361818_a_363147]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > ȘUNT CODRUL DESPUIAT Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 1250 din 03 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Șunt codrul despuiat de frumusețe, Căci iarnă nemilos m-a văduvit. Și-n nopți tîrzii plini de tristețe, Am plîns cu frunze ce-au
SUNT CODRUL DESPUIAT de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Lucia_tudosa_fundureanu_1401775673.html [Corola-blog/BlogPost/344679_a_346008]
-
parte, Să știu "de ce " și "cum" cîte puțin. Am să adun frunze și crengi uscate , Si le voi da tăcut la toate foc. Căci voi avea de primăvară parte, Si verdele și viața își fac loc. Referință Bibliografica: ȘUNT CODRUL DESPUIAT / Lucia Tudosa Fundureanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1250, Anul IV, 03 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lucia Tudosa Fundureanu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SUNT CODRUL DESPUIAT de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 1250 din 03 iunie 2014 by http://confluente.ro/Lucia_tudosa_fundureanu_1401775673.html [Corola-blog/BlogPost/344679_a_346008]
-
nu se zărea nici țipenie de om. Toate prăvăliile, aflate de-o parte și de alta a drumului, erau închise, iar stegulețele de la ușa cârciumilor, umezite de roua nopții, atârnau greoaie, lipsite de viață. În vitrinele magazinelor de haine, manechine despuiate, de proastă calitate, își încruntau sprâncenele. În liniștea aceea copleșitoare, Ayi își auzea tălpile goale cum lipăie la atingerea pietrelor umede, așa că a ridicat picioarele și a călcat ușurel, cu băgare de seamă, ca și cum s-ar fi temut ca nu
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105843_a_107135]
-
displace unora, deprinși a-și escamota sentimentele și chiar a le perverti. Vera Crăciun are o calitate care o singularizează printre poeți: este deosebit de sinceră, candidă, de o sinceritate dezarmantă, uluitoare. Ea se despodobește și se prezintă așa, cu sufletul despuiat, în fața lumii. Există în carte multă eufonie vibrând în vers repetitiv, în chip de pastel: „Ploaie dulce / Ploaie amară / lacrimă de primăvară...// Pe-o petală așterni lin / Gustul tău ca de pelin / De pelin amar și dulce / Ca o lacrimă
LA CARTEA VEREI CRĂCIUN MEDITAŢII ŞI CUVINTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_poezia_dorului_si_dorul_poez_cezarina_adamescu_1333985348.html [Corola-blog/BlogPost/357142_a_358471]
-
pictorul Mariei căci el a pictat portretul său speriat și esențial al misiunii sale fără pereche cu Dumnezeu. Cele trei viziuni sunt cerute în diverse grade de cele trei mari confesiuni creștine: 1) protestanții continuă tradiția lui Paul, sobră, anonimă, despuiată, căci apostolul a situat toate valorile în Cristos reînviat care l-a doborât la pământ pe drumul Damascului, mai curând decât în Întruparea, în care Mama lui L-a făcut să coboare (...) 2) Ortodocșii continuă tradiția lui Ioan, în urma formulei
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 617 din 08 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_mea_cea_mai_iubita_compendiu_de_cezarina_adamescu_1347088946.html [Corola-blog/BlogPost/343722_a_345051]
-
noapte a fost furată o icoană și-a căzut din tranc-doamne o pasăre din cer ne-am luat deja avocați dintre îngeri pentru clipa când ne va judeca aspru zeul stingher Anii ne încearcă atingând cu aripa și lepădându-ne despuiați - în ce zare ? până se va termina de tot cu risipa vom mirosi a tăciuni stinși și-a uitare Ce-ai face dac-ai știi că de mâine te va chema la El să-ți pună aripe !? și tu să
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
în ... Citește mai mult Erezii ...Azi noapte a fost furată o icoanăși-a căzut din tranc-doamne o pasăre din cerne-am luat deja avocați dintre îngeri pentru clipacând ne va judeca aspru zeul stingherAnii ne încearcă atingând cu aripași lepădându-ne despuiați - în ce zare ?până se va termina de tot cu risipavom mirosi a tăciuni stinși și-a uitareCe-ai face dac-ai știi că de mâinete va chema la El să-ți pună aripe !?și tu să-L refuzi și
GEORGE NICOLAE PODIŞOR by http://confluente.ro/articole/george_nicolae_podi%C5%9For/canal [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
galbenă gutuie din creanga obosită. În sufletul misterios al Toamnei, e cald și bine... ascunsă, în semințe adormite, se plămădește dalba Primăvară. Toamna pe cărare Frunze ruginite, fluturări de-aripe peste care se aștern amintirile coborâte în asfințit pe tulpinile arborilor despuiați. Toamna darnică În liniște adâncă de noapte, Stelele, sclipiri diamantine, Murmură-ntre ele-n șoapte: „Oamenii ne admiră și sunt fericiți, Creația-i perfectă, iar Dumnezeu e infinit, Ce preacurată bucurie În tabloul desăvârșirii!” În nopțile cu liniște adâncă, Toamna
FILE DE TOAMNĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 669 din 30 octombrie 2012 by http://confluente.ro/File_de_toamna_floarea_carbune_1351580267.html [Corola-blog/BlogPost/358081_a_359410]
-
Nicolae Nistor privea vitrina cu păpuși imaginare legănate în nopțile de singurătate când spaimele de copil ascund alte spaime muzică tristă viață de noapte filmul acela ce rulează continuu aceiași stație unde coboară o femeie ce privește vitrina cu păpuși despuiate cocheta femeie leșină pe stradă când vede plângând o păpușe de iută ... Citește mai mult PĂPUȘILE DE IUTĂautor Nicolae Nistorprivea vitrina cu păpuși imaginare legănate în nopțile de singurătatecând spaimele de copilascund alte spaimemuzică tristă viață de noaptefilmul acela ce
NICOLAE NISTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_nistor/canal [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]
-
iută ... Citește mai mult PĂPUȘILE DE IUTĂautor Nicolae Nistorprivea vitrina cu păpuși imaginare legănate în nopțile de singurătatecând spaimele de copilascund alte spaimemuzică tristă viață de noaptefilmul acela ce rulează continuuaceiași stație unde coboară o femeiece privește vitrina cu păpuși despuiate cocheta femeie leșină pe stradăcând vede plângând o păpușe de iută... III. PANTOFII PANACEU, de Nicolae Nistor , publicat în Ediția nr. 2218 din 26 ianuarie 2017. Știu, doamnă, ce pantofi preferați: Tocul înalt - fantezii! Tocul jos - resemnare, speranțe trecute, Nemulțumirea
NICOLAE NISTOR by http://confluente.ro/articole/nicolae_nistor/canal [Corola-blog/BlogPost/381712_a_383041]