1,668 matches
-
din Timiș care au fost soluționate de Direcția Generală de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog. Pare incredibil, dar la început de mileniu sclavia mai există, precum în Evul Mediu. Coșmarul sclaviei Scăpate din coșmarul sclaviei, nouă tinere s-au destăinuit în fața asistenților de la „Salvați Copiii“. Povestea fiecăreia dintre ele e cutremurătoare. Redăm o parte dintre acestea: „Am plecat din Timișoara împreună cu două fete ascunse în compartimentul de bagaje al unui autocar. Urma să coborâm la Belgrad, unde trebuia să ne
Agenda2004-24-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282520_a_283849]
-
În țară, la fel, e un nume fără de care nu se poate vorbi despre muzica corală“. Daca din America Peggy Willens a luat drumul Timișoarei, lăsând America în urmă, pentru a se face folositoare. E în firea omului. Ni se destăinuie: „Sunt din Washington DC, dar locuiesc în Timișoara de doi ani. Am cântat și înainte de a veni aici, în Washington și în Mineapolis, Minnesota. În Washington am cântat în Cathedral Choir of Society, la National Cathedral. Era un cor foarte
Agenda2004-25-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282546_a_283875]
-
prea mică. Dar am învățat că și acestea pot fi folosite, că din lucruri mici poți face opere valoroase. Creație nu înseamnă că vin în fața calculatorului și îmi forțez creierul. Creația nu se exersează. Inspirația vine sau nu vine“, se destăinuie compozitorul. Dorinței de a-și auzi opera cântată de-o orchestră îi sta în față o alta: „Îmi trebuie un producător. Aș vrea să pot lucra într-un studio profesionist“. Poate că și-a programat mental aceste dorințe. Poate că
Agenda2004-26-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282571_a_283900]
-
inima publicului care, poate, încă n-a găsit cărarea către sala de concert simfonic. Aniversarea se va dedica tot Zilei Timișoarei și va avea loc în Piața Unirii, în 1 august, de la ora 21, la invitația Primăriei. După cum ne-a destăinuit doamna Marta Teglas, concertul va fi condus de maestrul Gheorghe Costin și va avea un program muzical cu adevărat fermecător, incluzând Simfonia a IX-a de A. Dvořak și Rapsodia I a lui Enescu. La invitația și inițiativa italianului Ermanno
Agenda2004-27-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282601_a_283930]
-
va permite, vom prezenta și un moment solistic instrumental cu Gabriel Iorga, unul din cei mai buni elevi ai noștri și, în plus, polivalent, căci cântă la taragot, saxofon și flaut“, ne-a declarat prof. Nicolae Pușcașu, directorul Palatului Copiilor, destăinuindu-ne că-i va acompania personal la vioară pe micii artiști timișoreni. SIMONA POPOVICI Visa business electron l B.C.R. a extins aria de utilizatori Având în vedere numeroasele solicitări venite din partea societăților comerciale, referitoare la produsul Visa Business Electron, destinat
Agenda2004-29-04-general9 () [Corola-journal/Journalistic/282663_a_283992]
-
fost primiți aici cu enormă gentilețe, grație lui Mihai Anghel, respectat om de radio și un adevărat iubitor de cultură. N-am fi găsit nici la București un studio mai potrivit și un prieten mai bun decât el“, ne-a destăinuit Liviu Butoi. Compuse chiar de Liviu Butoi în ultimii 5 ani, piesele albumului „Păsări“ și-au găsit interpreții potriviți într-o formulă franco-română: alături de Butoi și de Mircea Tiberian, pianistul-academie cu care saxofonistul colaborează de mai bine de 20 de
Agenda2004-30-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282679_a_284008]
-
de parcă toate celelalte n-ar avea același caracter). Se știe, Romain Rolland a avut un rol colosal în devenirea ca scriitor a lui Istrati. Viitorul prozator român de expresie franceză îi scrie lui Rolland și acesta îl sfătuiește să se destăinuie în povestiri. Scrie, cu cîtă franțuzeasca apucase să acumuleze, povestirea O întîlnire (în martie 1921), primind de la mentorul sau aprecierea favorabilă și îndemn de a persevera (în ediție e publicată această scurtă narațiune). Dar ceva mai înainte, în ianuarie 1921
Cum a devenit Istrati scriitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17876_a_19201]
-
că ezit să beau dintr-odată/ ridică praful terorist la cer/ Cu lanțurile zorilor îmi leagă cuvintele, / îmi toarnă vinul pe față, pe mâini, și îmi zice:/ ăEu sunt mărturia că gură ta e un oraș viitoră" (ÎI. Necunoscută se destăinuie). G. Izbăsescu este conștient că dragostea e text, că textul e (la) mâna muzelor, ca muzele au nevoie de el ca să aibă el nevoie de ele, ca, laolaltă, ele muzele vâslesc din greu pe galera idealului orfic, speriate și atente
Educarea textului by Rodica Draghincescu () [Corola-journal/Journalistic/17892_a_19217]
-
a regelui (o știu din memoriile lui Marghiloman, care o știa de la Maiorescu), care, devenindu-i și secretară particulară i-a scris, pe baza unor însemnări, suveranului vestitele memorii (17 volume, 1909-1912), publicate în germană. Și pentru că am pornit să destăinui relații de alcov posibile, să mai menționez că în jurnalul său din anii nouăzeci, pe cînd Tzigara își făcea studiile în Germania, fiind mereu în relații cu Mite Kremnitz (acum, după moartea soțului ei, stabilită aici și primind o pensie
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]
-
O cantatrită de ulița reînvie, înfiorat, dragostea naratorului pentru o cîntăreață de locanta. Cînd îi mărturisește sentimentele, cîntăreața îl refuză. E readusa în scenă la Livorno, unde se îmbarca pe un vapor pentru a pleca în America. Aici, i se destăinuie naratorului că nu era demnă de iubirea lui datorită trecutului ei tulbure. Mateo Cipriani e, și ea, o nuvelă "italiană" (de astă dată florentina) în care se narează viața falsă a călugărilor dominicani, urgisiți de mai marii ordinului. E adus
N. Filimon si reportajul de călătorie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17917_a_19242]
-
umbră/ cu verde/ lacom încă de soare/ și atît de stîngaci// o suprafata tremurătoare/ din resturi compusă/ nostalgie a destrămării/ din noi" (Elegie de toamnă). Mariana Filimon are alura unui anchetator angelic, care determină "locurile", în chip delicat, a-și destăinui suferință (ne)bănuita ce le macerează: "Însoțită de umbrele mele/ rătăcesc prin locuri/ roase pînă la sînge/ de amintiri" (Popas). Odată obținută această performanță, d-sa trăiește liric (prin delegație!) în locul lor: "Îngerul meu/ singur și el/ asculta noaptea hohotind
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
Mizantropul. Nu m-am mai desprins de el și a înțeles curînd de ce. Am intrat, ușor clandestin, pe ușă fermecata, ca Alice în Țară Minunilor. Studioul era gol și mi se oferea cu toate secretele lui. Pe care nu le destăinui. Și-am rămas acolo, ascunsă în spatele unui pian, ca să nu stînjenesc. Nu știu ce se înregistra. Dar eram în miezul mecanismului și vedeam voci împreună cu chipurile lui George Constantin, al Danei Dogaru, al lui Virgil Ogășanu și al mereu-prezentului Gheorghe Pufulete, care
Spectacole care nu se văd by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18072_a_19397]
-
bine, i-am răspuns eu, căci an caz că ar ocupă Bucureștii și ar afla că Sadoveanu era gata să se ănscrie la legionari ănainte de rebeliune, s-ar putea să-l ducă an Siberia." Neăntelegănd ironia mea, Profira se destăinuiește oftând: "Da, zice ea, a trebuit să trecem și prin această criză de familie și să tăbăram pe el, noi copiii, pentru a-l ămpiedica să facă aceasta prostie; tata este un om f.slab an această privință și nu
Sindromul tribunalului si istoria literară by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17422_a_18747]
-
că este și el un personaj odios, aducând argumente de genul: În privința trecutului lui comunist, la București fiind, mi s-a recomandat să ămai întreb și pe altiiă, tot așa cum la New York o persoană demnă de toată încrederea mi-a destăinuit tratamentul oribil suferit din partea acestui egomaniac supradimensionat, atrăgându-mi totodată atenția că e un individ de cea mai ordinară speță." În cele din urmă, cutremurat de groază, Gabriel Plesea își imaginează cum ar arăta România dacă la conducerea ei s-
Un scriitor agitat by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17601_a_18926]
-
Din Adevărul aflăm că Huidu s-a destăinuit unor prieteni și își asumă vina. Mai rar ca un om să spună la doar câteva zile după accident că vrea să plătească pentru ceea ce a făcut. E greu să îți recunoști și o vină mai mică, dar să recunoști
De ce vrea Huidu să plătească pentru fapta sa () [Corola-journal/Journalistic/24881_a_26206]
-
sale? Răspunsul la această întrebare este foarte greu. El derivă din faptul că creștinismul nu-i o doctrină, ci o viață. Cum e posibil acest lucru poate răspunde numai rugăciunea fiecăruia dintre noi. Este aici o taină, a rugăciunii. Ea destăinuiește calea fiecui...” (p. 41). Impresionează, de asemenea, fermitatea (deloc agresivă) cu care intelectualul umanist preferă (și apără) Ortodoxia în raport cu protestantismul sau catolicismul: „învățații Bisericii, trădând duhul Ortodoxiei noastre vechi, a cărei esență stă în trăirea întocmai a Predaniei așa cum am
Adevăratul interbelic by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2504_a_3829]
-
de aici pornesc, din acest punct care marchează recunoașterea eșecului și voința de a-l face cunoscut și explicat. Poate și pentru a nu-l încerca și alții. Citim chiar în introducere : „Țineam mult să nu plec înainte de a-mi destăinui experiența crucială a vieții și anume militantismul în slujba utopiei și dezangajarea, survenită cu greu, prin destrămarea crezului tinereții și câștigarea normalității“. Despre cartea lui Ion Ianoși am scris mai demult un comentariu. O carte mare, cum mi s-a
În slujba utopiei by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2535_a_3860]
-
implicat într-un accident auto cu autoturismul proprietate personală, ulterior, comunicându-i acest lucru omului de afaceri, totodată precizând că nu are suficiente resurse financiare pentru a-și achiziționa un alt autoturism. În zilele următoare, omul de afaceri i-a destăinuit denunțătorului oportunitatea ivită de a-l cointeresa material pe inculpatul Birtu Bogdan Sebastian prin remiterea unui autoturism în scopul de a asigura pe viitor protecția firmelor acestora. În acest sens, cele două persoane au hotărât de comun acord ca mașina
Fostul șel al Gărzii Financiare Dâmbovița, trimis în judecată by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/24141_a_25466]
-
o datorie morală. Medicii tineri și chiar cei maturi trebuie să afle "secretul" acestei deveniri. Și e bine că s-a găsit d-na Dora Petrilă care să-l determine pe dl prof. Dan Setlacec să se confeseze, care se destăinuie cu franchețe din toate ale sale alcătuiri și preocupări, menționînd, de la început, că s-a înscris la Facultatea de Medicină chiar pentru chirurgie. Uluitoare destăinuire, care echivalează cu sentimentul unei vocații bine intuită. Să notez bunele pagini de început care
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
mulți chirurgi care au avut aceeași viață. În realitate, asta nu este adevărat numai pentru chirurgie, ci și pentru interniști". Grija față de bolnavi l-a chinuit toată viața și o retrăiește și azi, cînd e pensionar. Viața este chinuită, se destăinuie reputatul chirurg, foarte chinuită, tensiunea sub care trăiești este permanentă. Eram și acasă urmărit de griji. Telefonul a fost un instrument de tortură. De cîte ori suna, mă întrebam dacă nu s-a întîmplat ceva rău în spital. Sau dacă
Viața unui chirurg by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17110_a_18435]
-
o plăcere înrudită, o anume stare de geometrie. Și regret, din fascicolul dumitale de însușiri, lipsa acelui "Lust zum fabulieren". Ar însemna să fiu ingrat cu cea mai rară, pe care o ai, structura dumitale de moralist ce ni se destăinuie în aceste admirabile arabescuri, făcute să uimească și să pună pe gînduri". Să adaug că scrisoarea folosește apelativul "iubite Oscar" și îl anunță că țintește să întemeieze un club Mateiu I. Caragiale (clubul Curtea Veche) (după volumul Ion Barbu în
Insolitul Oscar Lemnaru by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15645_a_16970]
-
de liniște. Zadarnic Însă! Iorgu Bleahu părea că se afla acolo, În cameră, că nu plecase și Îi striga cât Îl ținea gura: „Te voi distruge!“ Nu Înțelegea care ar fi putut să fie vina lui, simțind nevoia să se destăinuie cuiva. Să-și descarce sufletul, dar cui? Nu avea pe nimeni aproape. Singura către care și-a Îndreptat privirile a fost Carmen Nicolaus, dar și ea era... departe În momentele acelea grele pentru el. Aproape, doar mama i s-a
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
a fost Carmen Nicolaus, dar și ea era... departe În momentele acelea grele pentru el. Aproape, doar mama i s-a Înfățișat. I-a Învăluit inima și i-a cuprins ființa. Nu pentru că ar fi avut nevoie să i se destăinuie și nici pentru a-i cere sfatul ce trebuia să facă, ci doar așa ca să-și pună capul În poala ei și să plângă cum făcea atunci, În copilărie, când era bolnav. Căci „bolnav“ era și acum. Se simțea greu
A fost o lume. In: Editura Destine Literare by Ion Floricel-Țeicani () [Corola-journal/Journalistic/81_a_355]
-
la o cunoaștere științifică a "relației dintre lumină și natura, prin intermediul culorii". "Romantismul nu e o lume a tonurilor sumbre, a "negrei" lumi interioare, ci drumul către culorile străvezii și luminoase aflate dincolo de lumea omului (și care numai întâmplător se destăinuie)" (p. 103). Debutul Anei-Stanca Tăbărași este remarcabil. Rețineți numele. Ana-Stanca Tăbărași - Romantismul colorat, Ed. Cartea Românească, Buc. 2000, 144 p., f.p.
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
pe loc ale pasului, digresiunilor, neînduplecatei mărunțiri, monotoniei stilistice) l-ar fi încîntat pe Bernanos". Ca și: Și ce le-ar mai fi plăcut lui Bernanos ori lui Chesterton ori lui Jules Romains (titlul romanului său fluviu, Oameni de bunăvoie, destăinuie certe analogii cu tendințele Drumului la zid) ori lui Mircea Streinul ori lui Vasile Voiculescu?". Libertatea scrisului e încurajată ca "mister" (măcar parțial), ca sugestivă discontinuitate, ca mirabilă alcătuire de plinuri și goluri (ultimele constituind spații ale reveriei individualizatoare a
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]