361 matches
-
este de luat În considerare și implicarea membrilor școlilor de partid În confruntările ideologice și științifice, pentru a putea Înțelege sensul transformărilor care au avut loc din momentul consacrării istorice a școlilor de partid până la Închiderea lor. În perioada primei destalinizări, criticile adresate Învățământului de partid după 1956 În RDG erau formulate În esență pe două tipuri de obiecții: din partea oamenilor de știință, permanent expuși acuzației de pozitivism, filosofia marxist-leninistă devenise un obstacol pentru cercetarea empirica În științe specializate; și din partea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Încadreze mai bine proprii intelectuali și să constituie În același timp avanposturi față de contestarea din exterior - venind din partea elitelor intelectuale „burgheze” sau a contrapropagandei din Vest. Istoria „academică” a școlilor de partid este astfel În mod direct un efect al destalinizării: cel de condamnare a violenței autodistrugătoare a lui Stalin, practicată Împotriva propriului partid, dar și de organizare a proceselor intelectuale „neostaliniste”, care aveau să pună capăt reformelor. Impunerea În procesele ideologice a „cadrelor intelectuale” (activiștii filosofi) semnifică dispariția intelectualului militant
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
semnifică dispariția intelectualului militant, a cărui formă desăvârșită fusese cea consacrată de partidele comuniste, conducând la conturarea unei figuri alternative, afirmate În deceniile următoare, intelectualul disident. Consacrarea academică a școlilor de partid după 1945 coincide cronologic cu primele tentative de destalinizare - dezghețul (cf. titlul românului lui Ehrenburg) - de la mijlocul anilor ’50. Partidele comuniste au trebuit să facă față unei contestări intelectuale puternice, inclusiv În interiorul propriilor rânduri, contestare asociată mișcărilor de revoltă populară În Polonia, RDG și Ungaria. Punerea În discuție a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
epurări care au afectat În mod diferențiat aceste partide. În România și RDG, echipele aflate la putere au reușit să se mențină, contrar celor din Polonia sau Ungaria. Dacă anul 1956 a fost un an determinant În istoria acestor țări, destalinizarea, chiar si parțială, nu s-a produs În același moment În fiecare dintre ele și n-a angrenat aceleași forțe. În politica internațională au intervenit schimbări importante, atât În ceea ce privește depășirea primei faze a „războiului rece”, precum și amorsarea destinderii, cât și
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
din plin loialitatea, unii dintre, precum Havemann, ei declarându-se chiar, „staliniști”, dar care ajunseseră să conteste filosofia aparatului de care depindeau din punct de vedere politic. Principalul protagonosit al unei Încercări de schimbare a orientării partidului (ȘED) În contextul destalinizării prin Înlocuirea echipei de la putere a lui Walter Ulbricht a fost Wolfgang Harich, tânăr filosof de excepție, autorul unui program politic ce propunea o „cale specific germană” În construirea socialismului (vezi Harich, 1993, pp. 111-160). „Comunist național”, a cărui ortodoxie
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de abandonarea oricărei luări de poziție ideologică, consacrarea literară «pură» au existat și În cazurile unor scriitori și intelectuali din Est, În două momente istorice distincte: după cel de-al XX-lea Congres al PCUS În 1956, la Începutul unei destalinizări care nu a fost dusă până la capăt, și după 1989. Numeroși autori, reputați Înainte pentru angajamentul În favoarea realismului socialist, au luat poziție pentru o autonomizare a câmpului literar și intelectual și au devenit critici ai regimului său «disidenți». Pentru perioada
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a depășit literaturile occidentale prin noutatea subiectelor ei”. La puțin timp după aceea, teroarea stalinista și războiul aveau să facă multe victime printre scriitori, al doilea congres al Uniunii neavând loc decât 20 de ani mai târziu și anunțând Începutul destalinizării. Ca organizație, Uniunea scriitorilor diferă mult de PEN. Numărul de cărți publicate necesare admiterii (două), și susținerea candidaturii de către alți membrii ai asociației erau aproape peste tot la fel, cooptarea de noi membrii În Uniune amintind de procedură recrutărilor În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
RDG, față de Kurt Hager, principalul responsabil cu ideologia, secretar al ȘED la Începutul anilor 1950; cf. Havemann (1978, p. 11). Printre ei, fizicianul Robert Havemann (1910-1982), unul dintre disidenții cei mai importanți din RDG În anii 1970. Cărțile acestei prime destalinizări folosesc sintagme precum „revoluția Își devorează copiii”. Prioritatea acordată victimelor „din interior” (comuniști) este și o modalitate de a ascunde responsabilitățile politice față de alte victime. „Socialismul de cazarma” era considerat o moștenire a tradiției de disciplină prusaca. În ordinea punerii
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
APF, 1998, 6; Z. Ornea, Luminițe în întuneric, RL, 1998, 28; Mihai Ungheanu, Din burta Leviatanului. Sociometrii literare, L, 1999, 1; Mihai Iacobescu, Personalități ale Bucovinei de astăzi - Pavel Țugui, „Codrul Cosminului”, 1999, 5; Vladimir Tismăneanu, Comuniștii români și falsa destalinizare, „22”, 2000, 29; Alexandru George, Alte întâlniri, București, 2000, 28-32; Micu, Ist. lit., 740; Valeriu Râpeanu, Petru Dumitriu și câteva din paradoxurile sale de scriitor, „Curierul național”, 2001, 3 080; Mircea Popa, Petru Dumitriu și tinerețea lui Pavel Țugui, ST
ŢUGUI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290295_a_291624]
-
prin Reforma Învățământului din 1948, desființată ca cercetare instituționalizată prin interzicerea Institutului Social Român și a institutelor regionale de cercetări sociale. Materialismul istoric, conceput ca o variantă rusească, dogmatică și simplificatoare a marxismului, a substituit analiza sociologică. O dată cu dezghețul datorat destalinizării din anii ’60 se produce un proces de destindere ce a culminat cu reinstituționalizarea sociologiei la mijlocul anilor ’60, atât ca disciplină de Învățământ, cât și ca cercetare. Cu toate constrângerile politico-ideologice, renașterea sociologiei, chiar intermitentă, ea fiind desființată ca structură
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
trimițînd atît la textul „Sinuciderea” al „mizantropului”, cît și la sinuciderea lui Demetru Dem. Demetrescu-Buzău). În anii ’50, autorul lui „Algazy & Grümmer” este pus la index. Atîtea cîte sînt, referirile mai serioase la Urmuz apar abia în perioada de incipientă destalinizare din preajma lui 1956. Reacționînd — în cadrul unei campanii comandate de regim — la publicarea în Encyclopédie de la Pléiade, Gallimard, Paris, 1957, a unor contribuții semnate de Virgil Ierunca (între acestea — și un articol despre Urmuz), același G. Călinescu înfiera, în două articole
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Victime ale Holocaustului, București, 2003. xe "Sommer"Sommer, Igo, The Jewish Democratic Committee. From its Inception to its Liquidation. June 1945-March 1953, teză de masterat la Universitatea xe "Tel Aviv"Tel Aviv, 1984. Tudor, Alina; xe "Cătănuș"Cătănuș, Dan, O destalinizare ratată. Culisele cazului Miron xe "Constantinescu"Constantinescu-Iosif xe "Chișinevschi"Chișinevschi, Editura Elion, xe "București"București, 2001. Vultur, Smaranda (coord.), Memoria salvată. Evreii din xe "Banat"Banat, ieri și astăzi, Editura Polirom, xe "Iași"Iași, 2002. xe "Wexler"Wexler, Theodor; xe
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
comunism" a fost posibilă o „agendă politică protofeministă” confiscată de către statxe "„stat". Ținând cont de situația aparte a României, am ales în tratarea mea asocierea modelului stalinist și a comunismului românesc. Alte țări comuniste treceau printr-un proces serios de destalinizare, în timp ce, sub lozinca independenței față de Uniunea Sovietică, România se staliniza în variantă autohtonă. Este explicabilă astfel întârzierea noastră istorico-politică. În celelalte țări (cu excepția Iugoslaviei, care a avut un parcurs diferit, și a Albaniei mereu izolate și dictatoriale), perestroikaxe "„perestroika" a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
însă absența exportului de cultură populară i-a limitat impactul. Și, ceea ce a fost cu atât mai important, propaganda sovietică s-a dovedit incompatibilă cu politica sa. Pe teren propriu, convingerile sovietice au fost subminate de dezvăluirile ce au urmat destalinizării începute în 1956 și mai târziu de un regres economic, atunci când sistemul central de planificare nu a mai reușit să țină pasul cu piețele ce deveneau tot mai flexibile în era progresului informației. În politica externă, pretenția sovieticilor de a
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
și mai inovator al antropologiei franceze din perioada anilor 1960-75, participând activ și pe mai multe fronturi la reînnoirea generală a marxismului angajat din jurul lui Althusser și Balibar. În contextul care succede decolonizării -, care este în același timp unul al destalinizării -, mai multe condiții favorizează examenul sistemelor economice ale societăților dominate în cursul expansiunii coloniale, dincolo de pregnanța gândirii și angajamentului marxist care conferă o importanță de prim rang raporturilor de producție: îndeosebi chestiunile ridicate de mizele "dezvoltării" pornind de la sfârșitul anilor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
grupaj cu documente auxiliare. Între ele se aflau o scurtă biografie a lui Nicolae Ceaușescu și fotografiile câtorva "realizări" ale regimului (Metroul, Transfăgărășanul, Canalul). De la primele propoziții, lecția se adresa deja inițiaților, celor familiarizați cu termeni precum "neostalinism", "socialism dinastic", "destalinizare", "desovietizare", "disidență", "greve antidictatoriale", "izolare diplomatică", "democrație populară". Expunerea se construia pe un contrast facil între prima și a doua perioadă a regimului, cu descrieri moralizatoare ținând loc de analiză istorică. Se amintea despre un "dezmățat cult al personalității", iar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
eliberatoare". Sovieticii nu au ajuns efectiv în această regiune, lăsând comuniștilor locali gloria de a-i fi înfrânt aproape singuri pe ocupanți. În lipsa armatei "prietene", nu s-a putut vorbi despre "sovietizarea" sau "stalinizarea" Albaniei, dar nici despre reversul lor: destalinizare, "relaxare ideologică" etc. Regimul a fost cumva stabil, egal cu modelul său inițial și nesupus vreunei revizuiri. Această inerție a făcut ca manualul să înregistreze cu fidelitate succesele perioadei comuniste, localizate, chiar mai clar decât în cazul Bulgariei, în registrul
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
următoarele teme: sovietizare, etatizare, colectivizare, industrializare forțată, revoluție culturală, poliție politică; deportare, muncă forțată, lagăr de muncă, deținuți; democrație, societate civilă, practici democratice, constituție; instituții și mecanisme de exercitare a puterii politice, reeducare, represiune comunistă, opozanți și disidențe, rezistența anticomunistă, destalinizare și desovietizare; etapele regimului comunist; revenirea la instituțiile democratice. 11 Sorin Oane, Maria Ochescu, Istorie. Manual pentru clasa a VIII-a, Editura Humanitas, București, 2001, p. 163. 12 Alexandru Vulpe (coord.), Radu G. Păun, Radu Băjenaru, Ioan Grosu, Istoria românilor
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
instrumentele de lucru. [...] Cu cât mai mare presiunea ideologică de deasupra, cu atât mai urgentă dorința lor de a excela măcar acolo unde li se dăduse voie să fie scriitori și să-și onoreze calitățile"66. Apărut în etapa de destalinizare formală, Scrinul negru nu deranjează la fel de tare ca discursul lui Tudor Arghezi, pronunțat la Marea Adunare Națională și comentat în cronica din 12 iunie 1962: "După Tudor Arghezi, ocuparea țării de către ruși și instaurarea de către ei a regimului ce-și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și cele pe care le-am sacrificat nu înseamnă că i-am ignorat. Atâția ani de cronici săptămânale nu pot fi cuprinse în spațiul limitat al unei cărți"244. Ceea ce rămâne reliefează prin unitate și coerență reapariția literaturii românești în urma destalinizării, evoluția culturii și a intelectualității, implicarea conștientă în problemele României și a românilor, restabilirea memoriei, opreliștile Securității și ale cenzurii, rezistența prin cultură în fața totalitarismului și a tot ceea ce presupune el, considerațiile despre valoarea intrinsecă a literaturii în contextul trezirii
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ea a devenit țara cea mai sovietizată dintre statele lagărului comunist. Această situație se păstrează pînă în anii '60-70. Cînd propunerile făcute de Washington Bucureștilor, care adoptaseră o politică de deschidere față de Vest ce contrasta cu politica blocului comunist urmăreau destalinizarea și, ulterior, de-satelizarea României. Doi președinți, John Fitzgerald Kennedy și succesorul său, Lyndon B. Johnson, încearcă să ajungă în România, primul printr-o politică de "penetrare", iar al doilea "întinzînd poduri". Dar, politica americană de atunci urmărea nu atît
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fostului lider sovietic. Iar îndemnurile lui la prietenie și frăție între București și Moscova, lansate la al XX-lea Congres al Partidului nu-i puteau opri pe dușmanii săi din România, care voiau să-i anihileze puterea, prin programul de destalinizare 851. O dată întors de la Moscova, Gheorghiu-Dej nu a pomenit nimic despre destalinizare. A așteptat pînă pe 23 martie 1956, cînd și-a prezentat raportul oficial cu privire la Congres în fața Comitetului Central al PMR. La această întrunire, liderul român a adus în
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Moscova, lansate la al XX-lea Congres al Partidului nu-i puteau opri pe dușmanii săi din România, care voiau să-i anihileze puterea, prin programul de destalinizare 851. O dată întors de la Moscova, Gheorghiu-Dej nu a pomenit nimic despre destalinizare. A așteptat pînă pe 23 martie 1956, cînd și-a prezentat raportul oficial cu privire la Congres în fața Comitetului Central al PMR. La această întrunire, liderul român a adus în discuție acuzațiile lui Hrușciov împotriva lui Stalin, punîndu-le pe seama îndepărtării acestuia din
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe seama îndepărtării acestuia din urmă de la conceptul marxist-leninist privind rolul personalității. Acțiunile lui Stalin avuseseră ca efect o "influență negativă"852. Gheorghiu-Dej pretindea că remarcile lui Hrușciov nu mai constituie o noutate pentru colegii săi de partid, de vreme ce România începuse destalinizarea încă din 1952, prin îndepărtarea Anei Pauker și a lui Vasile Luca853. Cu toate acestea, nici Miron Constantinescu și nici Iosif Chișinevski nu au acceptat argumentația liderului lor, căci ambii doreau liberalizarea României și voiau să-l ia pe Hrușciov
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, de la Moscova, Gheorghiu-Dej a prezentat un raport Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. De la cuvîntarea de deschidere din 30 noiembrie și pînă la ceremonia de închidere de pe 5 decembrie, două teme au ieșit în evidență: destalinizarea și independența României. Destalinizarea nu s-a redus numai la atacurile împotriva Anei Pauker și a lui Luca, ci a dus pînă la distrugerea edificiilor staliniste din România. Au dispărut statuile lui Stalin și s-au schimbat numele străzilor. Bulevardul
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]