29,877 matches
-
CRUNT ȘI CADE ÎN OCEANE” Autor: Emilia Țuțuianu Publicat în: Ediția nr. 2304 din 22 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Un vers al poetei Iulia Roger Barcaroiu m-a urmărit multă vreme: ,,Cerul se sparge crunt și cade în oceane...”. Destin, întâmplare, nu știu exact ce a fost, știu doar că timpul a făcut să cunosc poezia și personalitatea poetului Constantin Barcaroiu, apoi, tot timpul mi-a hărăzit să o cunosc pe poeta Cecilia Bănică Pal, verișoara poetului. Urmând o anume
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
cea a gândurilor mele, am pierdut bucuria de a revedea locurile dragi, acelea la care te reîntorci mereu și nu îți e niciodată îndeajuns, am pierdut întâlnirea, cam rară, e drept, cu mormintele alor mei. Dar am plecat spre împlinirea destinului meu, urmându-l pe cel care îmi este alături în orice împrejurare și mă sprijină în tot ceea ce întreprind. - Ce ne puteți spune despre viața dvs. pe continentul nord american? Puteți face o paralelă între viața din țară și cea
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
se pregătească de vecernie, am intrat pe poarta Centrului de zi „Paraschiva” din Retevoieștii Argeșului, purtând în gând mirarea că, într-o vreme cu mult haos existențial, cineva încă mai trudește cu inima și fapta la acei copii pe care destinul le-a rostuit sfințenia suferinței. În 2006, la inițiativa părinților copiilor cu dizabilități, trăitori pe valea râului Doamnei, a luat ființă în localitatea Retevoiești, comuna Pietroșani, județul Argeș Centrul de zi „Paraschiva” (și din 2009 Asociația „Paraschiva”), o instituție menită
REPORTAJ SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Reportaj_sentimental.html [Corola-blog/BlogPost/357844_a_359173]
-
Articolele Autorului N-am să dau acum în bobi Să-i trezesc pe cei ce-s snobi (orbi) Și nici ciur umplut cu apă... N-am să car în valea seacă. Am să prind în palme floarea Ce îmi mângâie destinul Nu strigați prea tare totuși Că se sperie declinul... Și nu dați cu pietre-n geam Mi se crapă dimineața, Toamna printre riduri cată Să-mi arate iarăși viața! Chiar de plouă cu regrete Printre rânduri și în mine, Uneori
CRATIMA de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 2130 din 30 octombrie 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1477806216.html [Corola-blog/BlogPost/364041_a_365370]
-
este cald, își găsește culcuș printre boscheții parcului din cartier. Pe băncile de pe alei nu îndrăznește să se întindă pentru că golanii de bani gata - care bântuie nopțile beți și drogați prin parc - îl batjocoresc în fel și chip. Este crucea destinului pe care trebuie s-o ducă în spate. Și o face cu o demnitate extrem de matură pentru un copil de vârsta lui. Dar într-o bună zi (dacă o asemenea zi poate fi numită bună) Răducu dispăru. După un timp
NIMIC NOU SUB SOARE de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 by http://confluente.ro/liviu_pirtac_1434804170.html [Corola-blog/BlogPost/372445_a_373774]
-
în postura ei de mamă: atunci când simte că e grea, pentru ea e floare la ureche, fiindcă are sentimentul că poartă în pântec un zeu! Ne mai întâlnim încă o dată și încă o dată. De sute de ori. Subiectul este același: destinul poporului român în context planetar. Ajunge la afirmația: - Întrucât toate popoarele au îmbătrânit, unele fiindcă nu și-au cunoscut rolul în istorie, altele că și-au consumat energia, iar unele dintre el s-au dedat civilizației stomacului, singurul popor care
FILOSOFUL PETRE ŢUŢEA, DAR NU ÎN CĂRŢI de PETRE ANGHEL în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/petre_anghel_1491320108.html [Corola-blog/BlogPost/366224_a_367553]
-
pentru meschinul fapt de nu-mi fi onorat până în prezent datoria ce-o am la dumneavoastră, dar vă asigur că nu am uitat de ea... Vă scriu de data aceasta din Somova, o localitate în apropierea orașului Tulcea. Iată că destinul meu de hoinar m-a adus și-n mirificul univers al Deltei. Tabăra noastră se află la marginea localității și de lângă ea începe balta. Ea, tabăra, este pustie până la începerea campaniei geologice (în aprilie). Din toamnă aici nu se găsește
FUGIND SAU ACASĂ, CÂNDVA, LA MIRCEA HORIA SIMIONESCU de ION IANCU VALE în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_iancu_vale_1413289455.html [Corola-blog/BlogPost/365982_a_367311]
-
tei Au astupat un gol demult făcut. S-au scuturat grăbite pe alei. Și s-au reîntrupat într-un sărut. Eu am deschis fereasta către tine C-an viață eu să aflu unde-i nordul. Și-am constatat că ambele destine Știu totdeanua care este nodul. Un nod ce-am desfăcut fără de știre Și-am împlinit destin demult furat. Dar mă întreb, tăcut, acum în mine Noi am avea ceva de renegat ?! Doar ce mi-a apărut cândva în vis În
UN VIS CIUDAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1467268724.html [Corola-blog/BlogPost/367749_a_369078]
-
reîntrupat într-un sărut. Eu am deschis fereasta către tine C-an viață eu să aflu unde-i nordul. Și-am constatat că ambele destine Știu totdeanua care este nodul. Un nod ce-am desfăcut fără de știre Și-am împlinit destin demult furat. Dar mă întreb, tăcut, acum în mine Noi am avea ceva de renegat ?! Doar ce mi-a apărut cândva în vis În care Dumnezeu era un om. Făcând în viață un nou compromis Ca noi să ne trezim
UN VIS CIUDAT de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2008 din 30 iunie 2016 by http://confluente.ro/florin_cezar_calin_1467268724.html [Corola-blog/BlogPost/367749_a_369078]
-
nu-i târâți pe toți baltă cosea harnic la cuvinte cum cârpești ciorapii copiilor așteptând să se deschidă cuminte o poartă dinspre viitor inele de glezne inele de mâini inele de nas inele de urechi cuvinte noi cu înțelesul vechi destine frământate ca aluatul de pâini Referință Bibliografică: inele, inele / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 384, Anul II, 19 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
INELE, INELE de ION UNTARU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Inele_inele_ion_untaru_1326991131.html [Corola-blog/BlogPost/361377_a_362706]
-
pe încărcare de energie voluptuoasă, ambițioasă, dătătoare de speranțe. Atunci, în prezentul acela, făcea exerciții de memorie, nici nu-și mai căina insuficientele tatonări, le lăsa pe seama curgerii la întâmplare a feluritelor împrejurări ca pe niște îmbrobodiri perverse ale unui destin din capul locului ratat, de a cărui lucrătură nu se simțea vinovat și nici nu împărtășea, cum făceau alții, distribuția pe felii a răspunderii ... Închidea ochii pe jumătate, apăsa amândouă urechile cu palmele ca vara la scaldă, slobozea un mârâit
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
-și fi vărsat năduful cu care îndeobște îl lua în primire pe Damas, alegând să folosească înjurătura ca pe singura modalitate simplă și directă de a-și vărsa focul ajuns, iată, vălvătaie, din pricina naturii dezlănțuite dar și pleaznă scăpărătoare de destin nemilos cu care viața a avut grijă a-l atinge, îmbrobodi și vâna și care-l ținea cel mai adesea în frâu, de care însă, paradoxal, a fost „cârmit” de câte ori sărea pârleazul. Astfel de corecții necesare sunt bune și în
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 by http://confluente.ro/Bastardul.html [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
august 1939, îl pune în situația să redevină străin în propria-i țară. Ei bine, autorul, Mihai ȘTIRBU, își focalizează energia scriitoricească cu toată paleta de instrumente pe frământările sociale care au rezultat sau au precedat aceste evenimente provocatoare de destin. Volumul în cauză a rezultat din cooperarea eroului cărții, care a lăsat moștenire copiilor săi și urmașilor câteva însemnări despre evenimentele trăite, cu scopul de a restitui adevărul asupra acestor frământări dramatice trăite în mediul sau de viață - ca intelectual
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
Normală Vasile Lupu din Iași. Simțind handicapul provenienței sale, reușește să învingă relativ ușor obstacolele, devenind un elev eminent și visând în condiții de normalitate să acceadă la statutul de intelectual de prestigiu pentru familia și mediul sau de formare. Destinul însă, care de cele mai multe ori se configurează din împletirea factorilor externi, îi va fi potrivnic, lui și celor din generația sa. După scurt timp de la finalizarea studiilor mult visate, Ioan -tânăr învățător, va face o școală militară de ofițeri de
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
fi potrivnic, lui și celor din generația sa. După scurt timp de la finalizarea studiilor mult visate, Ioan -tânăr învățător, va face o școală militară de ofițeri de rezervă și va primi însărcinări militare, din fatidicul an 1940 până în 1944, când destinul său se confundă cu destinul României amputate de „Ințelegerea” dintre Reichul brun și Imperiul roșu. Scriitorul nu eludează subiecte dificile din episodul retragerii armatei române din Basarabia, când la pierderile materiale și umane (dezertările) s-au mai adăugat (vezi cazul
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
din generația sa. După scurt timp de la finalizarea studiilor mult visate, Ioan -tânăr învățător, va face o școală militară de ofițeri de rezervă și va primi însărcinări militare, din fatidicul an 1940 până în 1944, când destinul său se confundă cu destinul României amputate de „Ințelegerea” dintre Reichul brun și Imperiul roșu. Scriitorul nu eludează subiecte dificile din episodul retragerii armatei române din Basarabia, când la pierderile materiale și umane (dezertările) s-au mai adăugat (vezi cazul Hâncești) și pactizarea unor comunități
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
altfel de Caragiale, fără zâmbete, lucru care merită apreciat, un spectacol de mare autenticitate, ce conține profunde semnificații etern umane, stări, emoții, încrâncenări, tensiuni și, în același timp, de o monumentală claritate, dezvoltând în ambianța rustică, o adevărată tragedie a destinului, asemenea fatum-ului antic implacabil. În concluzie, o realizare certă a teatrului gălățean, ''vinovat'' de aceasta fiind Adi CARAULEANU. Oricum, promitem ca în viitoarea formulă a gazetei noastre, fiecare nou spectacol de la ''Fani Tardini'' va primi cronica meritată. Pompiliu COMȘA
NĂPASTA-UN ALTFEL DE TEATRU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Napasta_un_altfel_de_teatru_pompiliu_comsa_1357298825.html [Corola-blog/BlogPost/345196_a_346525]
-
au putut smulge acele dorințe ce le porți, poate, din adolescență. Viața, în valul ei neiertător, ți-a întins bariere prin care ți-a frânt aripi și ai fost obligat să abandonezi acele dorințe spre care ținteai. Și, totuși, întotdeauna destinul îți oferă șansa de a-ți reechilibra năzuințele din balanța sufletului și îți dă șansa să le împlinești, dacă mai crezi în ele. Te învață să faci pași mici în fiecare zi. Și, chiar dacă trasezi linii noi pe frunte, în
NU-I TÂRZIU! de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Nu_i_tarziu_cornelia_viju_1334122096.html [Corola-blog/BlogPost/341452_a_342781]
-
zâmbete și-n cântec... și-ntr-un parfum suav de vis și nostalgii. Nimic nu poate, mamă, să îmi înlocuiască privirea Ta ce unduia seninul nici dragăstoasa șoaptă ce-mi modela, odată, în drag și-n sfiiciune, cu palme dulci- destinul. Tu-mi ești lumină-n noapte, și vis în plină zi. Mi-e dor de Tine, Mamă, ce mult aș vrea să știi...! Referință Bibliografică: DOR DE MAMA / Cora Dimitriu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1882, Anul VI, 25
DOR DE MAMA de CORA DIMITRIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 by http://confluente.ro/cora_dimitriu_1456393290.html [Corola-blog/BlogPost/373386_a_374715]
-
de 75 ani, nu renunț la scris și la tipărit” Născut la data de 19 ianuarie 1941, în satul Petia, comuna Bunești, Mihai Leonte este autorul unei creații literare pe care a realizat-o de-a lungul mai multor decenii. Destinul lui Mihai Leonte împletește viața de familie, cea de miner în subteran și cea de poet și prozator, fiind crescut în cultul lui Sadoveanu, al lui Lovinescu și Anton Holban, al lui Labiș și al atâtor alții, scriitori, artiști și
POETUL MIHAI LEONTE A ÎMPLINIT 75 ANI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1454709750.html [Corola-blog/BlogPost/354023_a_355352]
-
Mineri din Zlatna, pe care am absolvit-o în anul 1961. După absolvirea acestei școli am profesat meseria de miner și de maistru miner în subteran până am ieșit la pensie, în 1990. Cu certitudine că acesta mi-a fost destinul!” ne-a spus Mihai Leonte. Epigramele, primul pas spre literatura A citit mult încă din școala elementară, iar în timpul școlii profesionale de mineri a fost remarcat de profesorul de limbă română, prin epigramele pe care le scria pentru colegi. În
POETUL MIHAI LEONTE A ÎMPLINIT 75 ANI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1863 din 06 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_leonte_1454709750.html [Corola-blog/BlogPost/354023_a_355352]
-
alt secret tăinuiește. E misterul comorii Nibelunge... Blestemul ei pe toți îi îngrozește Căci moartea cumplită prin el ajunge. Eroica epopee germană, Ce e scrisă de un poet anonim, Ne povestește de-a lui Siegfried dramă, Despre magica comoară și destin. În ținutul sinistru,din Nibelhein, Trăiau odată piticii nibelungi, Care erau răi,aveau suflet hain, Iar la a lor comoară nu poți s-ajungi Comoara tainică e blestemată. Destinul va-mplini ce e hotărât, Căci din munte când ea a
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
Ne povestește de-a lui Siegfried dramă, Despre magica comoară și destin. În ținutul sinistru,din Nibelhein, Trăiau odată piticii nibelungi, Care erau răi,aveau suflet hain, Iar la a lor comoară nu poți s-ajungi Comoara tainică e blestemată. Destinul va-mplini ce e hotărât, Căci din munte când ea a fost luată, Regele Hildebrand a fost omorât. Shilbung și Nibelung pentru comoară, Ucid mișelește pe-al lor părinte. Lacomi,la împărțire ei se certară, Însă moartea îi aștepta cuminte
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
Gunter și curtea,la ei,la castel... Deși Hagen știa că n-o să-l uite, Acceptă să plece,perversul mișel. O zână la Dunăre îi șoptește, Că de la huni, nu se vor întoarce, Dar bine înarmat el socotește, Că numai destinul știe ce face. Prin multe primejdii,ei or să treacă, Dar prin crimă,Hagen le va rezolva, Ajungând,un mare ospăț i-așteaptă, Dar destinul tragic,pândea undeva. Văzându-i înarmați,hunii se miră, De ce cavalerii sabia-și poartă? Burgunzii
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]
-
șoptește, Că de la huni, nu se vor întoarce, Dar bine înarmat el socotește, Că numai destinul știe ce face. Prin multe primejdii,ei or să treacă, Dar prin crimă,Hagen le va rezolva, Ajungând,un mare ospăț i-așteaptă, Dar destinul tragic,pândea undeva. Văzându-i înarmați,hunii se miră, De ce cavalerii sabia-și poartă? Burgunzii-n ospeție doar veniră, Dar nimeni nu-și cunoaște a lui soartă.. Crezând că la ei așa-i obiceiul, Attila pe Ortlib,cu drag l-
RINUL ȘI LEGENDELE SALE. de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1418339495.html [Corola-blog/BlogPost/382075_a_383404]