706 matches
-
înseamnă a fi femeie, dar și campioană sportivă în același timp. Doamnele din sportul românesc, câștigătoare a nenumărate medalii mondiale și olimpice, au fost răsfățatele evenimentului organizat, marți, de Puratos România, cu ocazia zilei de 8 Martie. Într-un cadru destins, lipsit de emoțiile unei confruntări sportive, actuale sau foste mari doamne care reprezintă sau, în trecut, au reprezentat cu mândrie sportul românesc în țară și în afara granițelor, au împărtășit audienței, în cadrul evenimentului organizat în cinstea lor, despre emoțiile și satisfacțiile
De 8 Martie, Puratos România a sărbătorit doamnele Sportului românesc () [Corola-journal/Journalistic/23409_a_24734]
-
suprafața de joc, scrutează atent tot ce mișcă în jurul „obiectivului”! Să nu se apropie nici macar vreun țânțar! Oricum, desi afară e destul de cald, surorile sunt îmbrăcate din cap până-n picioare, cu bluze cu mânecă lungă și pantaloni mulați... Par foarte destinse, râd, fac pauze lungi...Stau și mă gândesc, ca, deși, au reprezentat SUA și la alte ediții ale Jocurilor Olimpice, cucerind aurul și la simplu și la dublu, deci și-au făcut cu prisosință datoria față de țară, nu „s-au dat
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92552_a_93844]
-
Mirela, Luminița, Ramona, Lucreția și Teodora. Iar în fața lor, de cealaltă parte a mesei stăteau, Magda, Emi și Mioara, Răduța, Mariana, Atiana și Silvia. În continuare erau alte câteva și apoi ei, încheind masa cu măria sa, Fluturele. Era o atmosferă destinsă, plăcută iar faptul că mica sindrofie se desfășura afară, în aerul curat, tomnatec, dădea o notă în plus de plăcere, de reverie chiar. Sporovăiau toate. O tânără jună, de pe la mijlocul mesei, se grăbea spre toaleta de la parterul clădirii, să-și
POVESTE CU ÎNGERI ȘI FLUTURI de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381650_a_382979]
-
Și sânii prea mici, plus doi dinți cam încălecați. Am exagerat, desigur, am îngroșat și am caricaturizat, dar trebuie să recunoaștem cu toții că lucrurile cam așa stau: omul contemporan adoră să fie nefericit. Adoră ca, în loc să fie bucuros, vesel și destins și să mulțumească lui Dumnezeu pentru lucrurile bune pe care le are, să strâmbe din nas, să se înnegureze și să-și tortureze singur creierii, pentru alea pe care nu le are. Sau le are, dar nu sunt chiar cum
Fericirea, această stare de prost-gust pe care vreau s-o păstrez by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20337_a_21662]
-
făcuseră schimb de pijamale și papuci, spre îngrețoșarea profundă a nobilului politician pus pe șagă. Totuși, ochii încercănați și cutele amare ce-i încadrau nasul ți-ar fi spus că suferința lui Marcel e străină de bunăstarea exultată de tenul destins, rozaliu al celuilalt. Ce-i mai deosebea? Poate doar începutul de chelie al figurii publice. Dacă nu l-ar fi încercat durerile recentei crize biliare, Marcel, luând seama la celălalt, ar fi rostit zâmbind: Părul prost părăsește capul deștept! Ori
JOCUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1899 din 13 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384208_a_385537]
-
socotitorilor și subțiază până la epuizare orice minus egal deziluzie pe mătăsoasa foaie de calcul. Registrul zilnic evidențiază sincronizări cu balansul de ieri și duce spre rotirea lui mâine. fiindcă sar în ajutor îndrăgstiții care oricum nu văd decât plutiri și destinsele, zimțatele zâmbete sau forma lină a unei mângâieri. De aceea, încurcate, încadrările sunt salvate de foarte atenții singuratici, însetați de frumos, după o vară așa de ploioasă. Se creditează totul într-un octombrie cald și se datează în anul de
EVIDENŢĂ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383682_a_385011]
-
toamna fiecărui an, Târgul Internațional Gaudeamus devine centrul pieței editoriale și al vieții culturale din România. Deopotrivă expoziție de carte și cafenea literară, târgul propune un maraton de peste 600 de evenimente culturale la fiecare ediție, într-o atmosferă prietenoasă și destinsă a întâlnirii cu lumea vie a culturii tipărite. Târgul își deschide anual porțile expozanților și vizitatorilor din străinătate, oferind cadrul ideal de întâlnire între personalitățile străine invitate și public, dar și între specialiștii din industria cărții, autori, editori, traducători, ilustratori
Federaţia Rusă, invitatul de onoare al Târgului Internaţional Gaudeamus 2014 [Corola-blog/BlogPost/93261_a_94553]
-
care criticul de artă Gabriel Kelemen scrie: Periplul componistic al recitalului de pian evocă eliberator subtilitățile grației muzicale cu precizia emoției în plin act. Fără emfază, cele două piane dialoghează consonant cu virtuozitatea univocă. Acribia lejeră denotă înalta măiestrie ce, destinsă, marșează triumfal în proximitatea intangibilă a câmpului savuros al policromiilor sonore. Spectacol muzical fulminant, impecabil în substanță, înnobilând la superlativ aspirațiile auditoriului într-un climat ambiental elegant din cadrul fast al Sălii Orpheum, celebră pentru acustica impecabilă, incintă prestanță, încărcată de
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
pentru a urmări concertul anunțat în programul stagiunii în curs. Nici că se putea o alegere mai bună, pentru că, ceea ce a urmat a fost ca un miracol purificator. Totul a început cu publicul, care intra în sală elegant, cu fețe destinse și priviri luminoase, toți cu programe (de sală) în mână, ocupându-și locurile în liniște, fără foieli inutile, și cu o stare comună, aproape palpabilă, de respect. Respect pentru membrii orchestrei, respect pentru invitați (dirijor, soliști) și respect pentru compozitori
Concert de Oscar la Sibiu by Doina MOGA () [Corola-journal/Journalistic/84307_a_85632]
-
actual, contemporan, de a percepe istoria, mod care alternează concentrarea și de-concentrarea! Nu urmărim detaliile, dar sesizăm evenimentele. Aici, pentru prima oară, complet și convingător, am recunoscut împlinirea atît de controversatei Ťdistanțăriť brechtiene. Ea ne permite să fim decontractați, destinși, fără a sacrifica însă emoția istoriei. Ca în acel moment unic în care am auzit, mai gravă ca niciodată, replica lui Coriolan obligat să se exileze: Există o altă lume și altundeva!" E ceea ce ne-am spus, de mult, toți
Avignon 2008. Un festival împlinit by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/8127_a_9452]
-
Roky, pe care văd că nu l-ați uitat. Încerc astfel să mă smulg din programul tot mai încărcat cu trecerea anilor, pentru "a mă reda mie însumi", adică unei visări fără obiect precis, unei meditații vagi cum un arc destins... - "Dar unde au dispărut ceilalți, prietenii tuturor zilelor și nopților, tuturor orelor?" (din Jurnalul lui Alceste). Mai aveți nostalgia prietenilor? - Apropierea dintre oameni poate avea mobiluri felurite. Voltaire observa că indivizii răi au complici, voluptuoșii companioni ai desfrîului, interesații asociați
GHEORGHE GRIGURCU: "La judecata de apoi a literaților, nădăjduiesc să fiu sancționat cu precădere ca poet" by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/8077_a_9402]
-
pe care structuralismul îl ignorase. Generozitatea lui mi-a permis să scriu o teză ne-dogmatică, din care am reluat mai tîrziu unele părți în cartea Mirajul lingvistic. Ajuns la Ottawa, v-am spus ce mi-a plăcut. Adaug caracterul destins, spontan, al studenților din America de Nord, care nu se simt deloc intimidați și susțin propriile lor idei sau le critică pe cele ale profesorului chiar în timpul cursului, organizat special ca să încurajeze dialogul. După zece ani, am plecat de la Ottawa pentru că voiam
Toma Pavel: „Ființa umană nu trăiește numai și numai exact unde și cînd se află” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4321_a_5646]
-
deținuți politici din organizația AFDPR-Arad. La 14 septembrie 1994, am vizitat împreună închisoare de la Aiud. În tren sau prin curtea temniței, le ascultam poveștile extrase din experiența lor carcerală, pe care o evocau candid, netrăind frisonul camaraderiei, dar și momentele destinse, povestite cu umor. Eram doar unul dintre miile de elevi care urmăreau cu ochii încordați, uneori cu lacrimi în ochi, „Memorialul Durerii”, a povestit Neamțu și pe pagina pesonală de Facebook. El a explicat că la momenul respectiv era "înflăcărat
Mihai Neamţu povesteşte cum s-a desprins de ideile legionare () [Corola-journal/Journalistic/42605_a_43930]
-
pe care l-ai primit de Sus. Și construiește-ți viața pe Iubire, Dreptate, Ajutor, Lumină pentru toți și toate. 11 decembrie 2008 Se apropie Crăciunul. Parcă e mai multă Lumină în noi și în jur. E o atmosferă mai destinsă, mai relaxată, ca atunci când știi că totul va fi bine, că e cald și tihnă. E un echilibru în toată natura, echilibru pe care nu l-am mai simțit chiar așa profund. Am visat-o și pe mama, era cu
Povestea unei reîntrupări by LEOCADIA GEORGETA CARP () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1268_a_1896]
-
-și exerseze în voie „moftul” divagațiilor „culturale”. Nu-i retează nici măcar tentația un pic „exhibiționistă” de a medita cu voce tare, în prezența ei, mai ales când o contemplă alături, întinsă pe o parte, cu șoldul arcuit, picioarele relaxate, sânii destinși și părul revărsat pe pernă. „Domnul Profesor”, cum îi spune ea cel mai adesea, făcînd o trimitere glumeață, aproape imperceptibilă, la „profesoratul” său în ale dragostei, mai are un „moft”: refuză orice asociere livrescă între orele și zilele trăite de
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
îmi dădusem ceasul la reparat. Apoi, recunosc cinstit, nici nu mai sunt sigur că ieșea dintr-o casă de cultură sau dintr-o bodegă. Neîndoielnic este doar că nu ne văzusem de mult timp, cel puțin așa arătau fețele noastre destinse și numai zâmbet. Trec peste faptul că ne-am recunoscut după o mică ezitare, nu mai notez obișnuitele complimente, cuvintele învălmășite ce traduc orice bucurie a revederii. Convorbirea noastră promitea să devină pasionată și nesfârșită. Se înțelege că am stat
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
care ochii Karinei străluceau parcurgând rândurile scrise, iar pe buze se oprea adesea câte un zâmbet rușinat, discret, care uita să se mai desprindă de ele. Deși suferise în urma plecării lui mai mult decât din cauza rănilor de la genunchi, era calmă, destinsă și nu-i purta ranchiună. Nu-l putea urî. Îi stârnise curiozitatea de a încerca să descopere cine e, de a cerceta misterul. Nu știa de unde trebuia să înceapă, nu avea nici un indiciu concret de la care să pornească în căutarea
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
pună acolo. O scutise pe ea de o muncă în plus. Aruncă plicul în rucsac și ieși în aerul cald al dimineții de toamnă. Era curioasă să vadă ce i-a scris, dar voia să citească mesajul într-o atmosferă destinsă, în natură, departe de tot ce însemna civilizație, doar ea și... el. Nu era încordată și nici nerăbdătoare. Apusese vremea în care aștepta înfrigurată câteva cuvinte din partea lui. Avea nevoie de o oarecare intimitate pentru a citi scrisoarea, testându-și
Clipe fragile by Mihaela Alexa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100966_a_102258]
-
Mi-e rău. MINISTRUL: Leag-o cu cablul de la telefon ca să nu se zbată. Ăia trebuie să fie pe scări. JENI: E destul de strîns? MINISTRUL: O să vedem imediat. Deschide-le ușa. Nu uita să zîmbești. JENI: Încerc... MINISTRUL: Mai larg, mai destins. E ziua Europei. E sărbătoare! Dacă scăpăm de chestia asta trebuie să-mi faci o cafea dublă. Fără zahăr, fără frișcă, fără otravă. JENI: Au venit! Doamne-ajută! PATROANA: Ajută! Ajută! MINISTRUL: Taci! JENI (Către sală ca și cum acolo s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Cît... crezi... că... a durat toiul... Re...voluției? EFIMIȚA (repede): Întreabă-mă să te-ntreb. LEONIDA (fulgerător): Cît-crezi-că-a-durattoiul... (rar) Re-vo-lu-ți-ei? EFIMIȚA (repede): Întreabă-mă să te-ntreb. LEONIDA (urlat, milităros): Cît' ezic' a' urat' oiul Re'oluției? EFIMIȚA: Așa, bobocule! (destinsă) Cît crezi că a durat toiul Revoluției? Eeei? Întreabă-mă să te-ntreb. LEONIDA (cîntat): Pînăăăăăăăăăă... searaaaaaaaa? EFIMIȚA: Ei aș. Ce'ști copil? LEONIDA: Pînă...seaaaa-ra?! EFIMIȚA: Trei săptămîni de zile, domnule! LEONIDA: Ei aș! EFIMIȚA: Ce'ești copil? Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
prin care salariații pot depăși situații critice. Managerii trebuie să fie în măsură să identifice preferințele subalternilor lor în ceea ce privește stilul de comunicare pe care aceștia îl preferă și să descopere resorturile psihosociale care-i motivează. Comunicarea față în față, persuasivă, destinsă, care include feedback-ul imediat, este mai eficientă decât ședințele de grup, în care doar câțiva participanți au prilejul să-și prezinte opiniile. Managerii trebuie să facă apel la resorturi emoționale, care-i sensibilizează pe indivizi și le trezesc interesul
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
degeaba (părere pesimistă pe care nu o împărtășim, dovada contrară fiind și acest spectacol și nu numai el), după care tot ea anunță: Sfârșit! Puține spectacole de la Centrul Național al Dansului București au reușit să creeze spectatorilor o stare de destinsă și autentică visare, precum această creație a unor încântătoare Iluzioniste.
Caleidoscop coregrafic (II) by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7185_a_8510]
-
Gelu Buta, o carte precum Tabloul de absolvire pare să aibă doar semnificația unei violon d'Ingres. Un volum aflat la limita dintre proză și memorialistică menit să-i ofere autorului său prilejul unei scufundări nostalgice în atmosfera inocentă și destinsă a propriilor ani de liceu. Cum însă colegii autorului nu se numesc Mircea Eliade și Constantin Noica, întrebarea firească pe care și-o pot pune potențialii cititori ai cărții este, în ce măsură sunt demne de interes întâmplările mai mult sau mai
Monografia unei stări de spirit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8756_a_10081]
-
încît n-a mai deschis nici o carte", și de Wordsworth, Shelley, Delille, La Harpe, ultimii doi axați pe tablouri vesperale, cîțiva pictori care au introdus "privirea peisajului, ca Rousseau, în literatură", Claude Lorrain, Poussin, Constable, David Caspar Friedrich. Expunerea e destinsă, cursivă, cu nuanțe de cozerie ce permit comunicarea agreabilă a unei materii bogate, inclusiv sub raportul informației. Dar, cu toate că dispune de o strînsă documentare, aidoma unei mașinării care funcționează în subsolul unei clădiri pentru a o încălzi, aceasta nu e
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
vreo atenție. În realitate, în spatele polemicii teoretice se ascund uriașe și nedomolite orgolii naționale, etnice și religioase. Aici e pragul delicat dincolo de care apele încep să se despice și tot de aici încolo tonul dezbaterilor, unul pînă acum seren și destins, capătă stridența crispată a învinuirilor ideologice. Din acest moment, logica dezbaterii lasă locul logicii hărțuirii psihologice: nu se mai dau explicații, ci se fac aluzii. Nu se mai oferă argumente, ci se proferează insinuări. Se iscă astfel un război al
Memoria selectivă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9325_a_10650]